Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Modalitati de dezvoltare a gandirii critice la elevi
Luni, 08 Noiembrie 2010 17:53

MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE

A ,, GÂNDIRII CRITICE ” LA ELEVI

 

Institutor: Herczeg Monica

Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi

 

 

             Gândirea critică este un produs, un punct la care ajunge gândirea noastră în momentul în care gândim critic din obişnuinţă, ca modalitate firească de interacţiune cu ideile şi informaţile deţinute. Este un proces activ, care se produce uneori intenţionat, alteori spontan şi care îl face pe cel care învaţă să deţină controlul asupra informaţiei, punând-o sub semnul întrebării, integrând-o sau respingând-o.

              Cercetările recente din domeniul învăţării şi gândirii critice demonstrează că predarea deprinderilor în mod izolat, pe de o parte, şi memorarea cunoştinţelor pe de altăparte, diminuează gândirea critică. De exemplu, Brown arăta că formarea de deprinderi separate de scopurile şi sarcinile lumii reale le poate permite elevilor să obţină rezultate bune la un test, dar fără a-i face capabili să aplice acele deprinderi în alt test.

            Definiţiile complexe ale învăţării şi gândirii sunt sprijinite de noţiuni din domeniul psihologiei cognitive, filosofiei şi educaţiei multiculturale. Punctele comune sunt:

- învăţarea eficientă, de durată, participare activă la procesul de învăţare,

- folosirea unui repertoriu de strategii de gândire,

- aplicarea cunoştinţelor nou învăţate în rezolvarea unor sarcini autentice,

- învăţarea să se bazeze pe cunoştinţe şi experienţe,

- învăţătorul să aprecieze diversitatea de idei şi experienţe.

            Gîndirea critică apare când nu există mentalitatea ,,unicului răspuns”.  

 

         De multe ori gândirea critică este înţeleasă ca ,,atac la persoană”. A gândi critic nu înseamnă neapărat a avea o poziţie negativă, nerealistă, neeficientă, dimpotrivă, gândirea critică este un mod de abordare şi rezolvare a problemelor bazate pe argumente convingătoare, logice, raţionale.

         Critica poate fi:

§                     distructivă, ceea ce înseamnă a fi mereu împotrivă fără a avea un motiv întemeiat, raţional, de dragul de a ieşi în evidenţă;

§                     constructivă, ceea ce presupune a susţine cu argumente convingătoare, raţionale, anumite opinii.         

         Gândirea critică este un proces complex care începe cu asimilarea cunoştinţelor, cu dobândirea de operaţii şi procese mintale de procesare a informaţiilor şi continuă cu formarea de credinţe şi convingeri care fundamentează adoptarea unor decizii şi se finalizează prin manifestarea unor comportamente adaptative adecvate şi eficiente.

         A gândi critic înseamnă:

- a deţine cunoştinţe valoroase şi utile şi a avea convingeri şi credinţe întemeiate pe acestea;

- a-ţi forma opinii independente şi a accepta ca ele să fie supuse evaluării (criticii);

- a supune propriile idei şi ideile altora unui scepticism constructiv;

-  a construi argumente suficiente care să confere consistenţă propriilor opinii;

- a manifesta toleranţă, flexibilitate şi respect;

- a învăţa cum să gândeşti eficient evaluând şi testând mai multe soluţii.

         Dacă elevii dumneavoastră sunt: receptivi, curioşi, gânditori independenţi, bine informaţi, activi mintal, vorbitori buni, profunzi, conştienţi de valoarea lor, creativi, pasionaţi pentru nou şi soluţii noi, înseamnă că au şanse să devină gânditori critici.

         Gândirea critică este un proces activ, coordonat, complex, asemănător cititului şi scrisului, vorbitului şi ascultatului, care implică procese de gândire, care încep cu acumularea activă a informaţiilor ce se termină cu luarea de decizii bine argumentate. De asemenea, gândirea critică este un produs, adică un punct la care ajunge gândirea noastră în care gândim critic, ca o modalitate firească de a interacţiona cu ideile şi informaţiile.

         Condiţii pentru promovarea gândirii critice şi a dezvoltării simţului critic.

         Explorarea gândurilor, ideilor, convingerilor şi experienţelor, formularea acestora în propriile cuvinte, comunicarea reflexivă cu ceilalţi solicită timp suficient pentru a primi un feed-back constructiv din partea elevilor într-o atmosferă care încurajează comunicarea.

           Elevii trebuie lăsaţi să speculeze, să creeze, să afirme diverse lucruri aberante la început, dar interesante prin perfecţionare sau schimbarea perspectivei într-un context caracterizat de încurajare şi productivitate.

          Acordarea permisiunii de a face speculaţii va conduce la o diversitate de opinii şi idei care trebuie acceptate, altfel am limita gândirea elevilor reintroducând mitul răspunsului unic.

         Implicarea activă a elevilor în procesul de învăţare trebuie promovată permanent deoarece este un element esenţial al gândirii critice.

          Gândirea se desfăşoară cel mai bine într-o atmosferă lipsită de riscuri, în care ideile sunt respectate. De aceea învăţătorul va trebui să demonstreze că şi ideile ,,tâmpite” fac parte din procesul de gândire, iar ridiculizarea ideilor nu va fi tolerată, deoarece aceasta sufocă gândirea prin inducerea unui sentiment de risc personal.

Respectarea de către învăţător a ideilor şi convingerilor elevilor, îl determină pe elev să aibă mai mult respect pentru propria lor gândire şi faţă de procesul de învăţământ în care este implicat. Trebuie acordată încredere în capacitatea fiecărui elev de a gândi critic.

           Este esenţial să le comunicăm elevilor că opinia lor are valoare, nu numai reproducerea orală sau scrisă a ceea ce s-a predat, că gândirea lor critică este apreciată, iar opiniile lor contribuie la o mai bună înţelegere a concluziilor discutate. Pe măsură ce îşi dezvoltă capacitatea de a gândi critic elevilor le sporeşte capacitatea de exprimare orală, scrisă, coerentă şi convingătoare a gândurilor, autonomia în gândire (respect pentru ideile lor şi a altora), logică, găsirea şi acceptarea alternativelor, formularea de judecăţi şi practicarea unei gândiri constructive.

În concluzie, a gândi critic înseamnă:

- a fi curios;

- a pune întrebări şi a căuta sistematic răspunsuri;

- a stabili cauze şi implicaţii;

- a cultiva un scepticism politicos;

- a găsi alternative;

- a întreba ,,ce ar fi dacă?”;

- a ţine seama de argumentele celorlalţi, a le analiza logica;

- a realiza asocieri între ceea ce a fost învăţat şi propriile experienţe;

- a analiza cauzele şi efectele, a imagina soluţii.

Gândirea critică formează cetăţeni veritabili pentru o societate deschisă, cetăţeni cooperanţi, capabili de a conduce, manifestă toleranţă pentru persoanele care provin din orice mediu dar să dea dovadă de iniţiative individuale, ghidate de principii dar capabili să găsească soluţii care să se adapteze realităţii în plină schimbare.

         .

Bibliografie:

Jeannie L. Steele, Charles Temple ,,Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gîndirii critice”, vol. 1,2

Ghid pentru învăţători - centrul Educaţia 2000+


Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Fisa de evaluare proiecte educative extr…

FIŞĂ DE EVALUARE A PROIECTELOR EDUCATIVE  EXTRAŞCOLARE CAE 2013 - Concursuri naţionale -   Proiectul:____________________________________________________________________________   Instituţia:____________________________________________________________________________ Buget (total şi solicitat): total:__________________       solicitat MECTS:____________________ Nr. participanţi:__________________ Perioada de desfăşurare a etapei finale:_____________________________________________________

Read more

Calendar bacalaureat 2013

Calendarul examenului de bacalaureat 2013   Ministrul educatiei a aprobat Calendarul examenului national de bacalaureat national pentru anul 2013. Afla care este calendarul pentru bacalaureat 2013, sesiunea iunie-iulie 2013 si sesiunea august-septembrie...

Read more

Tipuri de mediu si reflectarea lor in ar…

TIPURI DE MEDIU ŞI REFLECTAREA LOR ÎN ARIILE PROTEJATE DIN JUDEŢUL BRĂILA   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Studiul prezintă caracteristicile mediului din judeţul Brăila şi modul...

Read more

Teme discipline sectie bilingva francofo…

Temele din programele de bacalaureat pentru disciplinele la care elevii sustin probele specifice in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat   Afla temele din programele de bacalaureat pentru...

Read more

Competence culturelle et competence inte…

COMPETENCE CULTURELLE ET COMPETENCE INTERCULTURELLE   Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ     La compétence culturelle est, d'après Abdallah-Pretceille (1996 :32), « la connaissance des différences culturelles (dimension ethnographique), [...] une analyse en termes de structures...

Read more

Documente diriginte

Documentele dirigintelui   Afla care sunt documentele necesare pentru diriginte.   Documente necesare pentru mapa dirigintelui: * Decizie de numire - cadru didactic titular, raspunde de domeniul educativ scolar si extracurricular pe toate componentele si...

Read more

Imigrantii din Italia

STUDIU DE CAZ: IMIGRANŢII DIN ITALIA   Profesor Manole Irina Liceul Teoretic „Miron Costin” Paşcani, judeţul Iaşi   Rezumat: Imigranţii sunt o parte componentă a fenomenului migraţional, ei reprezintă forţa activă care stimulează creşterea economică,...

Read more

E un pod pe Drina Ivo Andric

E UN POD PE DRINA… - IVO ANDRIC     Prundeanu Ciprian, Profesor Limba Engleză Liceul Teoretic „Grigore Moisil”  Timişoara   Rezumat: Studiul „E un pod pe Drina…- Ivo Andric” se doreşte în primul...

Read more