Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Metode de eficientizare a lectiilor de limba si literatura romana
Luni, 08 Noiembrie 2010 17:32

METODE DE EFICIENTIZARE A LECŢIILOR  DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

 

Institutor Romanescu Camelia

Şcoala cu clasele I-VIII Bereşti-Tazlău, jud. Bacău

 

 

Limba este însuşită de către copii încă din primii ani de viaţă. Învăţătorului îi revine misiunea de a asigura, pe toată durata şcolarităţii, contiunarea învăţării începută în şcoală. Învăţarea limbii române favorizează dezvoltarea structurilor mentale ale elevului şi îi permite acestuia să ajungă la cunoaşterea lumii şi a valorilor ei.

Pentru eficientizarea lecţiilor de limba şi literatura română în ciclul primar învăţătorul urmăreşte formarea de priceperi, deprinderi, aptitudini, atitudini plasând elevul în centrul acţiunilor şi punând accent pe formarea sa, prin mobilizarea eforturilor personale, prin descoperirea personală a informaţiilor.

Abilitatea învăţătorului de alegere a metodei ,,reprezintă un anumit mod de a proceda,care plasează elevul într-o situaţie de învăţare, mai mult sau mai puţin dirijată, asemănătoare cu cea de cercetare ştiinţifică,de descoperire a adevărului şi de raportare la aspectele practice ale vieţii.” Crearea unui mediu stimulativ pentru învăţare şi participarea elevilor la lecţiile de limba şi literatura română impune cunoaşterea şi exersarea strategiilor bazate pe cooperare şi interactivitate.

 

Aceste strategii pot fi:

1. Jocul didactic - În activitatea de fiecare zi a copilului jocul ocupă locul preferat. Aşa cum adultul se simte împlinit prin munca sa, copilul se simte mare prin succesele sale ludice. Cunoscând locul pe care îl ocupă jocul în viaţa copilului este usor de înţeles eficienţa lui în procesul instructiv-educativ. Ioan Cerghit susţine că prin el copilul ,,imaginează, recreează o lume reală în scopul de a cunoaşte mai bine, de a-şi lărgi orizontul, de a-şi forma anumite deprinderi.” (Extrem de numeroase, jocurile didactice pot fi clasificate în functie de diferite criterii: după conţinutul instruirii (literare/lingvistice, muzicale, matemetice, sportive, tehnologice); după obiective (senzoriale, de observare, de dezvoltare a limbajului,de stimulare a cunoaşterii interactive); după forma de exprimare (simbolice, de orientare, conceptuale, jocuri de cuvinte încrucişate); după resursele folosite(orale, pe bază de intrebări, pe calculutor, materiale); după regulile instituite (reguli transmise prin tradiţie, spontane, protocolare); după competenţele psihologice (de mişcare, de observare, de atenţie, de memorie, de imaginaţie, de limbaj, de creaţie).

Exemple de jocuri didactice:

Ordonarea enunţurilor - constituie prilej de formare a capacităţii de ordonare a momentelor acţiunii dintr-un text narativ;

Cuvinte cu înţeles asemănător, cu înţeles opus;

Ştafeta personajelor - jocul are ca obiectiv exersarea comunicării orale şi consolidarea cunoştinţelor despre personajele textului literar;

Pe tablă sau pe bileţele sunt scrise titluri de texte literare studiate:

„Dumbrava minunată” - fragment,de Mihail Sadoveanu;

„Amintiri din copilărie” - fragment de Ion Creangă;

„Vizită” - de I. L. Caragiale;

„Puiul” - de Ion Alexandru Brătescu Voineşti.

Se cere elevilor să numească personajele textului, în ordinea importanţei pe care o au în desfăşurarea întămplărilor. Bileţelele, pe care sunt scrise titlurile textelor literare studiate, sunt aşezate cu faţa în jos, pe catedră sau pe panou. Elevul desemnat să înceapă jocul alege un bileţel şi numeşte personajul textului respectiv. Dacă nu ştie poate fi ajutat de colegii din echipa sa sau i se poate cere să citească un fragment din textul respectiv şi apoi să răspundă. În acest caz primeşte doar o parte din punctajul stabilit. Elevul care a răspuns co-rect îl desemnează pe cel care va continua jocul.La sfărşit se anunţă căştigătorul. Dintre jocurile didactice mai pot fi enumerate: „Călătorie prin text” , „Povestirea în lanţ”, „Jocul personajelor”.          

 

2. Jocuri enigmistice – folosirerea rebusurilor la lecţia de limba şi literatura română este îndreptăţită:jocurile îi ajută pe elevi să-şi consolideze sau să-şi recapituleze într-un mod plăcut şi eficient cunoştinţele însuşite. Practica pedagogică confirmă contribuţia mijloacelor rebusistice la dezvoltarea vocabularului elevilor, la fixarea unor concepte operaţionale, la extinderea orizontului informtiv, la consolidarea şi valorificarea cunoştinţelor într-o manieră creatoare. La clasele primare se pot integra cu succes: cuvintele încrucişate, aritmogrifele, logogrifele, criptogramele, anagramele, metagramele, polindromul, palindromul.

Exemple:

Anagrama este problema enigmistică în care prin schimbarea ordinii literelor unui cuvânt dat,se obţine un alt cuvânt (cu înţeles diferit faţă de acela de la care s-a pornit). Se pot obţine chiar mai multe cuvinte: ARTĂ-RATĂ-ŢARĂ. Fiecare dintre cuvintele obţinute are a celaşi număr de litere ca şi cuvântul iniţial.

Metagrama este problema enigmistică în care prin schimbarea unei litere din structura unui cuvânt se obţine un alt cuvânt: GRAV-BRAV-GRAD-GRAM.

Palindromul constă în descoperirea unui cuvânt care, citit de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga, ne dă grafic acelaşi cuvânt CAZAC, COJOC, CAIAC.

Polindromul presupune găsirea unui cuvânt care citit direct are un înţeles, iar citit invers are alt înţeles: RAM-MĂR; BARĂ-ARAB; ION-NOI; VOI-IOV.

Logrogriful constă în obţinerea unui cuvânt nou prin eliminarea uneia sau a mai multor litere/silabe dintr-un cuvânt iniţial dat: RANI-ŢĂ-ANIŢA-NIŢĂ-IŢĂ.

Criptograma este jocul enigmistic în care se împart cuvintele unei comunicări într-un număr exact de fraagmente (litere sau silabe) ce se scriu într-o formă geometrică regulată. Pentru dezlegare se porneşte dintr-un anumit loc - de obicei unul din colţuri - şi citind într-o ordine indicată literele sau silabele se găseşte textul căutat.

 

3. Studiul de caz - este o metodă activă de grup care constă în antrenarea elevilor în analiza unui „caz” ales în scopul formulării unor concluzii cu valoare de reguli, principii de convieţuire socială. Cadrul didactic trebuie să opteze pentru „cazuri” cu rezonanţă pedagogică. „Cazul este o descriere a unei situaţii reale,concrete care implică personaje, întămplări, atitudini, opinii şi comportamente, astfel încât să creeze o problemă ce se cere a fi diagnosticată, analizată şi rezolvată”. Etapele studiului de caz sunt:

 - prezentarea cazului supus dezbaterii;

- declanşarea şi reţinerea  (înregistrarea) ideilor emise de elevi;

- analiza şi evaluarea ideilor emise;

- extragerea unor concluzii cu valabilitate şi în alte situaţii de viaţă (conceptualizarea);

- formularea concluziei.

 

4. Ghidul de învăţare - este un procedeu de învăţare semidirijată, independentă, pe grupe mici, având la bază un set de întrebări, cerinţe care conduc la înţelegerea şi valorificarea ideilor unui text literar/nonliterar. Procedeul are efecte formative multiple atât la nivel mintal (cognitiv), cât şi atitudinal. Stimulează voinţa voluntară a elevilor, dezvoltă gândirea critică a acestora, cultivă creativitatea, sensibilizează şi antrenează elevii,cultivă motivaţia pentru învăţare, favorizează dispariţia neîncrederii în sine.

Exemplu de aplicare:

Boierul şi Pacală (poveste populară) - ghid de învăţare.

Citiţi textul „Boierul şi Păcală” de mai multe ori şi rezolvaţi corect setul de întrebări, cerinţe de pe fişa primită:

 - explicaţi sensul cuvintelor „boier” , „a păcăli” , „trunch”, „cucoană”. Folosiţi atât manualul cât şi dicţionarul personal sau al clasei;

- selectaţi cuvintele care se referă la momentul şi la locul acţiunii;

- identificaţi personajul principal şi personajele secundare;

- răspundeţi la întrebările: ,,Ce face Păcală când vede trăsura venind spre el?”, „Cu ce scop îl caută boierul pe Păcală?”, „Cum l-a ajutat Păcală pe boier să-şi împlinească dorinţa?”;

- împărţiţi textul în fragmente logice orientându-vă dupa întrebările de la punctul anterior;

- întocmiţi planul de idei al textului;

- alegeţi din listă însuşirile care i se potrivesc lui Păcală: naiv, credul, glumeţ, isteţ, şiret, pus pe şotii, mincinos, inteligent, batjocoritor;

- scrieţi în caiete un singur cuvânt prin care să surprindeţi caracteristica dominantă a lui Păcală;

- alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi cuvinte date: „Păcală”, „a păcăli”;

- povestiţi-vă oral, unul altuia, ultimul fragment al textului.

Învăţătorul va evalua atitudinea, comportamentul precum şi ceea ce au demonstrat elevii că ştiu să facă. Pentru cultivarea capacităţii de autoevaluare pot fi utilizate grilele prin analogie cu grilele de evaluare incluse în această lucrare.

 

Concluzii:

În vederea atingerii unui scop în cadrul activităţilor de predare-învăţare dascălul are menirea de a alege calea cea mai eficientă pentru informarea şi formarea educaţilor. Metodele de eficientizare a lecţiilor, sub îndrumarea cadrului didactic sau în mod independent, înlesnesc însuşirea cunoştinţelor elevilor, formarea de priceperi, deprinderi, aptitudini şi atitudini. Prin intermediul acestora metode educatorul stăpâneşte acţiunea instructivă, stimulează interesul de a cunoaşte, energizează forţa intelectuală a copiilor, dezvoltă procesele psihice şi motorii concomitent cu modelarea atitudinilor,  opiniilor, convingerilor, sentimentelor, calităţilor morale.

 

Bibliografie:

Ionescu, M., Chiş, V., Strategii de predare-învăţare, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1992, pag. 66

Cerghit, Ioan., Metode de învăţământ, Bucureşti, EDP, 1976

Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., Damian, I., Dumitriu, I., Psihopedagogie, sinteze pentru examenele de definitivare şi gradul II în învătământ, Ed. Alma Mater, 2002

  


Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Structura anului scolar 2013 2014 in dez…

Structura anului şcolar 2013-2014 în dezbatere publică   Ministerul Educației Naționale a lansat în dezbatere publică, până la data de 31 mai, proiectul de Ordin de ministru privind structura anului școlar 2013-2014....

Read more

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar      SECTIUNEA 1 Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar. Aspecte generale   Art. 10. -     Prezentul regulament asigura caracterul unitar al inspectiei scolare generale la...

Read more

Eficienta pedepselor si recompenselor in…

EFICIENȚA PEDEPSELOR ȘI RECOMPENSELOR ÎN REZOLVAREA SITUAȚIILOR CONFLICTUALE Prof. Maria-Lavinia Moldovan Liceul Tehnologic Băicoi Rezumat Pedepsele și recompensele au rolul „de a regla” conflictele școlare ce intervin în momentul refuzului elevului de...

Read more

Inovarea si modalitati de valorificare a…

INOVAREA ŞI MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A EI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ Prof. Saizescu Cristina-Alexandra Colegiul Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” Timişoara Secolul XXI impune ca...

Read more

Curriculum la decizia scolii si invatare…

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ŞI ÎNVĂŢAREA DE CALITATE LA DISCIPLINA MATEMATICĂ    Profesor Păduraru Constantin Eugen Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău            Rezumat          Articolul de specialitate propus urmăreşte să evidenţieze...

Read more

Proiect - Gandeste-te la viitorul tau! C…

Proiect - Gandeste-te la viitorul tau! Citeste

UN PROIECT CARE II APROPIE PE ELEVI DE CARTE:   GÂNDEŞTE-TE LA VIITORUL TAU! CITEŞTE!   prof. Ciucă Cristina Şcoala cu clasele I – VIII Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu, Jud. Buzău       Motto: «Cartea...

Read more

Capodopere ale literaturii franceze

CAPODOPERE ALE LITERATURII FRANCEZE prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Literatura franceză este considerată ca fiind una dintre cele mai bogate şi variate din lume, în...

Read more

Lecturi obligatorii pentru clasa a VII-a

Lecturi obligatorii pentru clasa a VII-a   Literatura română  Balada populara: Monastirea Argeşului Balade culte                Passa Hassan, Moartea lui Gelu (George Coşbuc)                Horea (Aron Cotrus)                Veche întâmplare (Nichita Stănescu)                Noaptea Sfântului Andrii (Vasile Alecsandri)               ...

Read more