Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Interventia psihopedagogica pe fond intelectual precar
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Mai 2015 09:48

INTERVENȚIA PSIHOPEDAGOGICĂ

PE FOND INTELECTUAL PRECAR

Prof.educator Mureșan- Chira Gabriel

CRDEII Cluj- Napoca

Rezumat: Inteligența mediază organizarea formelor superioare de echilibru ale structurii cognitive, medierea propunând în mod particularizat o mobilitate specifică. Deteriorările în funcționarea adaptativă sesizate mai pregnant decât gradul de inteligență scăzut, sunt de regulă simptomele pe care le prezintă indivizii cu dizabilități cognitive.

Cuvinte cheie: Dizabilitate cognitivă, adaptare la mediu, individualizarea educației, particularitatea arhitecturii cognitive.

Încercările mediului științific de a explica rămânerile în urmă în înțelegerea matematicii, s- au soldat cu expunerea pe eșafodajul etiologic a câtorva teorii determinate pe criterii analitico- descriptive, logice, psihodiagnosticând mai detaliat și interpretând statistic anumite corelații, indicatori și alte date medicale, din care ar rezuma această realitate a rămânerii în urmă. Modalitatea privind funcționarea și implicit structurarea limbajului, particularitățile intrinseci în funcționalitatea arhitecturii cognitive, prezența anumitor carențe morfo- funcționale și anatomice privind activizarea ariilor cerebrale asociate- dar nu neapărat unor tulburări anxioase, adaugă explicitări acestei fenomenologii de un caracter foarte complex, ce tinde spre un specific investigativ în general de ansamblu și uneori selectând importanța anumitor secțiuni capabile la detalieri pe subcategorii investigative. Unul dintre cei mai importanți factori care delimitează, particularizează și propune un alt tip de abordare, este prezența funcționării intelectuale semnificativ submedie, adică sunt sesizate anumite restricții mai mult sau mai puțin semnificative în cel puțin două din următoarele domenii de aptitudini după cum urmează: comunicare, autoângrijire, aptitudini sociale interpersonale, aptitudini școlare funcționale, viață de familie, autoconducere, uz de resursele comunității, ocupație, timp liber, sănătate și securitate, completate de alte criterii ce țin de vârsta de debut a acestor indicatori. Din acest punct de vedere retardul/ carența/ dizabilitatea pe acest palier este recunoscută prin intermediul diverselor procese funcționale psihosociale, medicale, psihopatologice, inclusiv educaționale, instructive și de formare.

Revenind la cauzalitatea și implicit la caracteristicile rămânerilor în urmă, acestea sunt ușor de remarcat, marea majoritate a studiilor în domeniul cercetării funcționalității cognitive evidențiind cauza constructivă a arhitecturii cognitive particularizate. Funcționarea intelectuală submedie implică modificarea parametrilor în ceea ce privește intervenția psihopedagogică, implicit socială, familială, medicală și instructiv- educativă ori de formare. Inteligența nu constituie o structură în ansamblul sistemului ci, numai o funcție fundamentală de mediere, în acest sens se poate spune că aceasta poate genera anumite limite în intervenție și poate fii definită prin coeficient de inteligență QI (Vm/Vc* 100) adica vârsta mintală, supra vârsta cronologică, înmulțit cu 100 unde, evaluată prin unul sau mai multe teste de inteligență standardizate administrate individual, indică o discrepanță între cele doua componente adică, vârsta cronologică și vârsta mintala, o ramânere în urmă, o tulburare de sistem unde afectarea intelectului ocupă un loc central. Inteligența mediază așadar echilibrul sistemului, lipsa acestui echilibru generând dizabilități, destructurări de sistem arhitectural cognitiv. Inteligența mediază organizarea formelor superioare de echilibru ale structurii cognitive, medierea propunând în mod particularizat o mobilitate specifică. Deteriorările în funcționarea adaptativă sesizate mai pregnant decât gradul de inteligență scăzut, sunt de regulă simptomele pe care le prezintă indivizii cu dizabilități cognitive. Funcționarea adaptativă se referă la cât de eficient fac față indivizii exigențelor comune ale vieții cât și la, cât de bine satistac ei standardele de independență personală expectate de la cineva din grupul de etate corespunzătoare fondului socio- cultural și condiția comunității lor, cu alte cuvinte se studiază acest raport care se creează între factorii anterior amintiți. (DSM-IV-Tr, 2003).

Observăm astfel că, dizabilitățile cognitive nu constau doar în tulburarea inteligenței, ci a întregii personalități, nivelul scăzut al inteligenței fiind doar un simptom al dezvoltării psihice generale. (Zazzo, 1960, 1969, 1973, Busemann, 1965, Vlasova& Pevzner, 1975 apud Druțu, 2005).

Astfel, din acest tablou complex psihologic și psihodiagnostic rezultă anumite manifestări relevate de binomul intelect-adaptare ce implică indisolubil aspecte ale vieții psihosociale și implicit școlar-educaționale. Educația, motivația, exploatarea conjuncturilor sociale, profesia, condițiile medicale, autonomia personală, abilitățile para-profesionale, concură la accepțiunea unanim acceptată că, aceste persoane solicită particularizarea unor condiții rezumative integrate celor mai sus amintite. Fondul sociocultural, abilitățile, nevoile determinate de condiții medicale, adaptarea la mediu, solicită includerea acestor persoane în anumite nevoi speciale, nicidecum în sens segregaționist ci, mai degrabă în sens integraționist- inclusiv de cooperare și colaborare cu ceilalți membrii ai societății dar și cu mediul intrinsec, de autopercepție corectă. Prezența acestor dizabilități transferate inclusiv mediului școlar, aduc în discuție un aspect important și anume acela de unde începe integrarea și cum? Cât durează? Ce promovează și ce compensează? Deci, întrebări fundamentale prezidate de apariția altora noi pe fondul unei dezvoltări permanente a societății contemporane care, trebuie să acorde din ce în ce mai multă atenție tuturor membrilor societății. Este important de subliniat faptul că este foarte posibil ,,ca problemele de adaptare să se amelioreze prin eforturile remediatoare mai mult decât QI cognitiv, care tinde să rămână un atribut mai stabil,,(cit în DSM-IV-Tr, p.49, 2003).

Bibliografie:

  1. Constantin, Păunescu., Deficiența mintală și procesul învățării, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.

  2. Ioan, Druțu., Psihopedagogia deficienților mintali, Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj- Napoca, 1995.

  3. Ioan, Druțu., Ionescu, G., Psihopedagogia deficienților mintali, în I., Radu( coord.), Psihologie educației și dezvoltării, Editura Academiei București, 1983.

  4. Manual de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale. Ediția a patra revizuită, DSM-IV-Tr, Asociația Psihiatrilor Liberi din România, București, 2003

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Educatia pentru sanatate

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE Macarie Cristina, prof. pedagogie Liceul Vocațional Pedagogic ,,Mihai Eminescu” Tîrgu Mureș Educaţia pentru sănătate este indicat să fie începută cât mai precoce. Prin obiceiurile sănătoase se asigură...

Read more

Surse si resurse de relationare ale cons…

SURSE ȘI RESURSE DE RELAȚIONARE ALE CONSILIERULUI ȘCOLAR CU ELEVII CICLULUI GIMNAZIAL   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Rezumat: Consilierea reprezintă o acțiune complexă prin care se urmărește sugerarea...

Read more

Experienta la Montpallier

EXPERIENŢĂ LA MONTPELLIER     Prof. Burghiu Marta Cristiana, Şcoala gimnazială nr. 12, Galaţi       Cursul de formare continuă pentru profesorii de limba franceză, care a avut loc la Montpellier, în Franţa, anul trecut, în...

Read more

Componente ale comunicarii nonverbale

COMPONENTE ALE COMUNICĂRII NONVERBALE   Raluca-Nicoleta Iancău, profesor limba română Şcoala Generală nr. 6 Iacob Mureşianu, Braşov     Teoriile contemporane ale comunicării, influenţate de discipline atât de diverse ca lingvistica enunţării, psihologia, sociologia,...

Read more

Planificare model pentru limba spaniola …

Planificare model pentru limba spaniola invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Imaginea scolii in societate

IMAGINEA ȘCOLII ÎN COMUNITATE   Prof. STAN CRISTINA Școala Gimnazială „C.Giurescu” Chiojdu, jud. Buzău     Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub aspectul resurselor locale și al priorităților,...

Read more

Modalitati nonformale de predare-invatar…

MODALITĂŢI NONFORMALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE A LIMBILOR STRĂINE Prof. Aurelia Nae Şcoala „George Poboran”, Slatina-Olt Programele şi proiectele europene pe care le-am experimentat la clasă au fost de un...

Read more

Sanatatea fizica si psihica sub spectrul…

SĂNĂTATEA FIZICĂ ȘI PSIHICĂ SUB SPECTRUL BULLYING-ULUI Profesor educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centrul de Resurse și Documentare pentru Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca ...

Read more