Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Elevul partenerul dascalului
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Iunie 2018 00:00

ELEVUL - PARTENERUL DASCĂLULUI

înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Cîmpeni

Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află şi astăzi la temelia educaţiei. Acesta induce ideea ca fiecare dascăl să-și cunoască bine elevii din punct de vedere biopsihic, ceea ce constituie pentru acesta un ghid permanent al propriului demers educațional. În funcție de particularitățile individuale ale copiilor se ierarhizează și se exercită influențele pozitive asupra elevilor spre a-i determina să participe activ și conștient la propria formare.

Principalul scop urmărit prin cunoașterea elevilor este acela de a descoperi imensul lor potențial, spre a-l valorifica în modelarea personalității fiecăruia și totodată, descoperind copilul real, va stabilii ușor punți de legătură între învățător, elev și părinții acestuia, între elev și ceilalți elevi. Asemenea interacţiuni determină un climat psiho-social în cadrul lecţiilor care poate favoriza sau defavoriza optimizarea predării şi învăţării și educatorul va avea controlul asupra personalității fiecărui elev în parte și a colectivului în totalitatea lui.

Nu este suficient să ştii cum și ce să  comunici şi nici să cunoşti bine elevii. Un dascăl bun se caracterizează prin empatia, prin capacitatea de a sesiza şi înţelege nevoile şi problemele elevilor, de a se identifica cu ei, adaptându-şi comportamentul didactic şi afectiv la cerinţele lor, bucurându-se odată cu ei de succesele obţinute.

Înțelegerea aprofundată a intereselor personale, motivația intrinsecă îl transformă pe elev din obiect al instruirii în subiect al propriei formări, ceea ce atrage după sine succesul care corelează pozitiv cu performanţa şcolară, cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în mai bine. În acest fel din scop şi rezultat al activităţii, acesta devine un mijloc de progres şcolar.

Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află şi astăzi la temelia educaţiei. Acesta induce ideea ca fiecare dascăl să-și cunoască bine elevii din punct de vedere biopsihic, ceea ce constituie pentru acesta un ghid permanent al propriului demers educațional. În funcție de particularitățile individuale ale copiilor se ierarhizează și se exercită influențele pozitive asupra elevilor spre a-i determina să participe activ și conștient la propria formare.

Principalul scop urmărit prin cunoașterea elevilor este acela de a descoperi imensul lor potențial, spre a-l valorifica în modelarea personalității fiecăruia și totodată, descoperind copilul real, va stabilii ușor punți de legătură între învățător, elev și părinții acestuia, între elev și ceilalți elevi. Asemenea interacţiuni determină un climat psiho-social în cadrul lecţiilor care poate favoriza sau defavoriza optimizarea predării şi învăţării și educatorul va avea controlul asupra personalității fiecărui elev în parte și a colectivului în totalitatea lui.

Este necesară astfel găsirea celor mai bune metode de cunoștere a căror efect este condiționat și potențat, de înțelegerea, respectul și căldura sufletească față de copii. Reușitele vor fi cu atât mai mari cu cât pătrundem mai adânc în viața elevilor noștri, le cunoaștem stările sufletești, slăbiciunile inerente, strădaniile, năzuințele lor personale. Reuşita şcolară reprezintă raportul dintre efectul obţinut şi efortul depus în procesul de învăţământ, eficienţa activităţii didactice.

Factorii şi cauzele perturbării eficienței activității didactice pot fi structuraţi în funcţie de următoarele instanţe: elev, cadru didactic, şcoală, mediu socio-familial.

Cauze care ţin de elev:

-starea de sănătate, unele deficienţe senzoriale sau/şi tulburări de personalitate ;

-deficienţe în dezvoltarea fizică a elevilor;

-dificultăţi de adaptare a unor elevi la regimul şcolar ;

-supraîncărcarea cu activităţi şcolare şi extraşcolare ;

-nerespectarea unui regim raţional de muncă şi odihnă,etc.

Cauze care ţin de cadrul didactic :

-dozarea defectuoasă în timp a conţinutului programelor şi manualelor şcolare;

-supraîncărcarea elevilor cu teme pentru acasă;

-orare defectuos întocmite,fără respectarea curbelor de efor zilnic şi săptămânal;

-oboseala pricinuită elevilor din cauza nerespectării de către cadrele didactice a diferenţelor     individuale,etc.

Stilul dascălului la clasă trebuie să fie democratic, pentru ca :

-elevului să i se permită să fie activ,atent pe tot parcursul activităţii ;

-atmosfera din clasă să fie de cooperare,de respect, de toleranţă ;

-să  sprijine elevii, să le dirijeze activitatea, să permită fiecărui elev să lucreze în ritmul său ;

-să determine elevii să gândească, să comunice, să pună întrebări, să răspundă ;

-să aplice metode didactice pentru elev, prin elev şi împreună cu elevul.

În funcţie de stilul adoptat elevii se vor implica activ, îşi vor dezvolta încrederea în forţele proprii, vor învăţa să asculte şi să respecte opiniile celorlalţi, vor deveni parteneri ai dascălului, întreaga clasă devenind o comunitate liberă şi eficientă.

Nu este suficient să ştii cum și ce să  comunici şi nici să cunoşti bine elevii. Un dascăl bun se caracterizează prin empatia, prin capacitatea de a sesiza şi înţelege nevoile şi problemele elevilor, de a se identifica cu ei, adaptându-şi comportamentul didactic şi afectiv la cerinţele lor, bucurându-se odată cu ei de succesele obţinute.

Chiar din start este bine să descoperim trăsăturile de personalitate şi de comportament, ca să ştim care elevi sunt activi sau inactivi, timizi, îndrăzneți, ordonaţi, dezordonaţi, interesați, dezinteresați, atenți, neatenți pentru a putea urmări evoluţia lor până la sfărşitul claselor primare. Nu trebuie să uităm că în relaţia dascăl-elev folosirea cu tact a disciplinei , fără să îngrădească libertatea elevului, va avea un efect constructiv asupra acestuia. Elevul trebuie lăsat să comunice liber în legătură cu ceea ce a înţeles din lecţie, să explice cu cuvintele sale, dascălul dând astfel frâu liber creativitatății și inteligenţei elevului. E bine ca dascălul să știe că succesul activității instructiv-educative este determinat și de natura și calitatea relațiilor sale cu elevii clasei, de caracterul relațiilor pe care le cultivă în rândul elevilor. Trebuie eliminată rigiditatea”distantă”, care ne îndepărtează de elevi.

Obţinerea succesului şcolar presupune o adaptare cu dublu sens : pe de o parte a copilului la activitatea şcolară, iar pe de altă parte a şcolii la factorii interni ai acestuia. Un rol hotărâtor îl constituie necesitatea adaptării activității diadactice, a conţinutului ei, a metodelor folosite şi a formelor de desfăşurare, la particularităţile elevilor sau grupului de elevi. Cunoaşterea particularităţilor psihofizice ale elevilor reprezintă condiţia necesară adaptării strategiilor de tratare diferenţiată a elevilor.

Reuşitele noastre vor fi cu atât mai mari, cu cât pătrundem mai adânc în viaţa elevilor noştri, le cunoaştem stările sufleteşti, slăbiciunile, năzuinţele personale. Înțelegerea aprofundată a intereselor personale, motivația intrinsecă îl transformă pe elev din obiect al instruirii în subiect al propriei formări, ceea ce atrage după sine succesul care corelează pozitiv cu performanţa şcolară, cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în mai bine. În acest fel din scop şi rezultat al activităţii, acesta devine un mijloc de progres şcolar.

Bibliografie:

Cucoș, Constantin; Cosmovici, Andrei, Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași, 1998.

Revista” Învățământul primar”, nr. 2-3, Editura Miniped, București, 2004.

Marin Stoica, Pedagogie şcolară, Ed.Gh.Alexandru, 1995.

 

Revista cu ISSN

Stimularea gustului pentru lectura la sc…

STIMULAREA gustului pentru lecturǎ lA ŞCOLARUL MIC prof. înv. primar Marşeu Rodica Lavinia Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timişoara Cu toatǎ amploarea pe care au luat-o mijloacele audio-vizuale în...

Read more

Stilistica si problematica stilului

STILISTICA ŞI PROBLEMATICA STILULUI Profesor Andra Elena Diaconu Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Prin analogie cu dihotomia langue – parole a lui Ferdinand de Saussure, discipolul acestuia, Charles Bally, dezvoltă distincţia...

Read more

Examenul de gradul II important

Examenul de gradul II important   Vezi câteva precizări importante privind examenul de gradul II (probe, discipline de examen).

Read more

Metodologia de organizare a evaluarii el…

Metodologia de organizare a evaluarii elevilor - clasa a VI-a   Vezi Ordin nr. 5910/28.09.2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a.

Read more

Masa rotunda romania incotro brandul de …

MASA ROTUNDĂ: ROMÂNIA ÎNCOTRO? BRANDUL DE ŢARĂ, BRANDUL PERSONAL, BRANDUL INTERNAŢIONAL - STUDII CULTURALE Chelmuş Anca – profesor documentarist Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii “Gheorghe Airinei”, Bucureşti Introducere Dicţionar...

Read more

Discursul public ca modalitate de dezvol…

DISCURSUL PUBLIC CA MODALITATE DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂŢII ŞI APTITUDINILOR ELEVULUI   Prundeanu Ciprian, Profesor Limba Engleză, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timişoara   Rezumat: Dezbaterea şi discursul public sunt modalităţi extrem de utile în...

Read more

Proiect educational Mihai Eminescu

                                                           PROIECT EDUCAȚIONAL                                                                              Sava Ștefania, limba și literatura română                                                                           Școala cu clasele I-VIII Octav Băncilă, Corni, Botoșani   La jumătatea primei lunii a fiecărui an se sărbătorește ziua poetului național, Mihai Eminescu....

Read more

Relatiile interpersonale din clasa de el…

RELATIILE INTERPERSONALE DIN CLASA DE ELEVI - STUDIU   Interactiunea educationala este un aspect, o forma din multitudinea si varietatea relatiilor interpersonale in clasa de elevi in ceea ce priveste o posibila...

Read more