Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Elevul partenerul dascalului
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Iunie 2018 00:00

ELEVUL - PARTENERUL DASCĂLULUI

înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Cîmpeni

Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află şi astăzi la temelia educaţiei. Acesta induce ideea ca fiecare dascăl să-și cunoască bine elevii din punct de vedere biopsihic, ceea ce constituie pentru acesta un ghid permanent al propriului demers educațional. În funcție de particularitățile individuale ale copiilor se ierarhizează și se exercită influențele pozitive asupra elevilor spre a-i determina să participe activ și conștient la propria formare.

Principalul scop urmărit prin cunoașterea elevilor este acela de a descoperi imensul lor potențial, spre a-l valorifica în modelarea personalității fiecăruia și totodată, descoperind copilul real, va stabilii ușor punți de legătură între învățător, elev și părinții acestuia, între elev și ceilalți elevi. Asemenea interacţiuni determină un climat psiho-social în cadrul lecţiilor care poate favoriza sau defavoriza optimizarea predării şi învăţării și educatorul va avea controlul asupra personalității fiecărui elev în parte și a colectivului în totalitatea lui.

Nu este suficient să ştii cum și ce să  comunici şi nici să cunoşti bine elevii. Un dascăl bun se caracterizează prin empatia, prin capacitatea de a sesiza şi înţelege nevoile şi problemele elevilor, de a se identifica cu ei, adaptându-şi comportamentul didactic şi afectiv la cerinţele lor, bucurându-se odată cu ei de succesele obţinute.

Înțelegerea aprofundată a intereselor personale, motivația intrinsecă îl transformă pe elev din obiect al instruirii în subiect al propriei formări, ceea ce atrage după sine succesul care corelează pozitiv cu performanţa şcolară, cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în mai bine. În acest fel din scop şi rezultat al activităţii, acesta devine un mijloc de progres şcolar.

Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află şi astăzi la temelia educaţiei. Acesta induce ideea ca fiecare dascăl să-și cunoască bine elevii din punct de vedere biopsihic, ceea ce constituie pentru acesta un ghid permanent al propriului demers educațional. În funcție de particularitățile individuale ale copiilor se ierarhizează și se exercită influențele pozitive asupra elevilor spre a-i determina să participe activ și conștient la propria formare.

Principalul scop urmărit prin cunoașterea elevilor este acela de a descoperi imensul lor potențial, spre a-l valorifica în modelarea personalității fiecăruia și totodată, descoperind copilul real, va stabilii ușor punți de legătură între învățător, elev și părinții acestuia, între elev și ceilalți elevi. Asemenea interacţiuni determină un climat psiho-social în cadrul lecţiilor care poate favoriza sau defavoriza optimizarea predării şi învăţării și educatorul va avea controlul asupra personalității fiecărui elev în parte și a colectivului în totalitatea lui.

Este necesară astfel găsirea celor mai bune metode de cunoștere a căror efect este condiționat și potențat, de înțelegerea, respectul și căldura sufletească față de copii. Reușitele vor fi cu atât mai mari cu cât pătrundem mai adânc în viața elevilor noștri, le cunoaștem stările sufletești, slăbiciunile inerente, strădaniile, năzuințele lor personale. Reuşita şcolară reprezintă raportul dintre efectul obţinut şi efortul depus în procesul de învăţământ, eficienţa activităţii didactice.

Factorii şi cauzele perturbării eficienței activității didactice pot fi structuraţi în funcţie de următoarele instanţe: elev, cadru didactic, şcoală, mediu socio-familial.

Cauze care ţin de elev:

-starea de sănătate, unele deficienţe senzoriale sau/şi tulburări de personalitate ;

-deficienţe în dezvoltarea fizică a elevilor;

-dificultăţi de adaptare a unor elevi la regimul şcolar ;

-supraîncărcarea cu activităţi şcolare şi extraşcolare ;

-nerespectarea unui regim raţional de muncă şi odihnă,etc.

Cauze care ţin de cadrul didactic :

-dozarea defectuoasă în timp a conţinutului programelor şi manualelor şcolare;

-supraîncărcarea elevilor cu teme pentru acasă;

-orare defectuos întocmite,fără respectarea curbelor de efor zilnic şi săptămânal;

-oboseala pricinuită elevilor din cauza nerespectării de către cadrele didactice a diferenţelor     individuale,etc.

Stilul dascălului la clasă trebuie să fie democratic, pentru ca :

-elevului să i se permită să fie activ,atent pe tot parcursul activităţii ;

-atmosfera din clasă să fie de cooperare,de respect, de toleranţă ;

-să  sprijine elevii, să le dirijeze activitatea, să permită fiecărui elev să lucreze în ritmul său ;

-să determine elevii să gândească, să comunice, să pună întrebări, să răspundă ;

-să aplice metode didactice pentru elev, prin elev şi împreună cu elevul.

În funcţie de stilul adoptat elevii se vor implica activ, îşi vor dezvolta încrederea în forţele proprii, vor învăţa să asculte şi să respecte opiniile celorlalţi, vor deveni parteneri ai dascălului, întreaga clasă devenind o comunitate liberă şi eficientă.

Nu este suficient să ştii cum și ce să  comunici şi nici să cunoşti bine elevii. Un dascăl bun se caracterizează prin empatia, prin capacitatea de a sesiza şi înţelege nevoile şi problemele elevilor, de a se identifica cu ei, adaptându-şi comportamentul didactic şi afectiv la cerinţele lor, bucurându-se odată cu ei de succesele obţinute.

Chiar din start este bine să descoperim trăsăturile de personalitate şi de comportament, ca să ştim care elevi sunt activi sau inactivi, timizi, îndrăzneți, ordonaţi, dezordonaţi, interesați, dezinteresați, atenți, neatenți pentru a putea urmări evoluţia lor până la sfărşitul claselor primare. Nu trebuie să uităm că în relaţia dascăl-elev folosirea cu tact a disciplinei , fără să îngrădească libertatea elevului, va avea un efect constructiv asupra acestuia. Elevul trebuie lăsat să comunice liber în legătură cu ceea ce a înţeles din lecţie, să explice cu cuvintele sale, dascălul dând astfel frâu liber creativitatății și inteligenţei elevului. E bine ca dascălul să știe că succesul activității instructiv-educative este determinat și de natura și calitatea relațiilor sale cu elevii clasei, de caracterul relațiilor pe care le cultivă în rândul elevilor. Trebuie eliminată rigiditatea”distantă”, care ne îndepărtează de elevi.

Obţinerea succesului şcolar presupune o adaptare cu dublu sens : pe de o parte a copilului la activitatea şcolară, iar pe de altă parte a şcolii la factorii interni ai acestuia. Un rol hotărâtor îl constituie necesitatea adaptării activității diadactice, a conţinutului ei, a metodelor folosite şi a formelor de desfăşurare, la particularităţile elevilor sau grupului de elevi. Cunoaşterea particularităţilor psihofizice ale elevilor reprezintă condiţia necesară adaptării strategiilor de tratare diferenţiată a elevilor.

Reuşitele noastre vor fi cu atât mai mari, cu cât pătrundem mai adânc în viaţa elevilor noştri, le cunoaştem stările sufleteşti, slăbiciunile, năzuinţele personale. Înțelegerea aprofundată a intereselor personale, motivația intrinsecă îl transformă pe elev din obiect al instruirii în subiect al propriei formări, ceea ce atrage după sine succesul care corelează pozitiv cu performanţa şcolară, cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în mai bine. În acest fel din scop şi rezultat al activităţii, acesta devine un mijloc de progres şcolar.

Bibliografie:

Cucoș, Constantin; Cosmovici, Andrei, Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași, 1998.

Revista” Învățământul primar”, nr. 2-3, Editura Miniped, București, 2004.

Marin Stoica, Pedagogie şcolară, Ed.Gh.Alexandru, 1995.

 

Revista cu ISSN

Problema libertatii la Dostoievski

STUDIU ASUPRA PROBLEMEI LIBERTĂȚII LA DOSTOIEVSKI   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Problema libertății apare în opera lui Dostoievski în “Frații Karamazov” și presupune posibilitatea personajului de a...

Read more

Dispozitii finale concurs pentru ocupare…

CAPITOLUL VI  Dispozitii finale      Art. 23. -    (1) Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate in unitatile de invatamant particular din invatamantul preuniversitar, precum si plata cadrelor...

Read more

Educatia

EDUCATIA    Educatia reprezinta activitatea specializata, specific umana, desfasurata in mod deliberat, prin care se mijloceste raportul dintre om si factorii de mediu, favorizand dezvoltarea omului prin intermediul societatii si a societatii...

Read more

SCHIMBAREA IN ACTIVITATEA DIDACTICA

SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICÃ   Prof. limba si literatura românã Ilincar Valerica Grup Şcolar “Tudor Tãnãsescu” Timisoara   Motto: Într-o lume imperfectã pe care o putem influenta în bine sau rãu, constientizarea faptului cã orice încercare conteazã...

Read more

Genul liric

GENUL LIRIC Prof. Ștefan Maximiliana, Școala Gimnazială „Ion Buteanu” Buceș, jud. Hunedoara Genul liric se situează în ...

Read more

Imbunatatirea calitatii actului de preda…

ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ACTULUI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE PRIN UTILIZAREA APLICAȚIILOR ONLINE ÎN ORELE DE GEOGRAFIE Prof. Rus Marinela Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Bistrița Utilizarea aplicațiilor online în orele de geografie prezintă...

Read more

Utilizarea softului educational in instr…

UTILIZAREA SOFTULUI EDUCAŢIONAL ÎN INSTRUIREA COPIILOR CU CES                                                                           Profesor Psihopedagog Ştefănescu Adreana                                     Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională „Speranţa”Timişoara     Rezumat: Integrarea softurilor educaţionale în cadrul sistemului preuniversitar de învăţământ din România vizează...

Read more

Studiu de specialitate educatia parintil…

Studiu de specialitate Educaţia părinţilor – o necesitate               Profesor Pătrașcu Elena Crenguța             Liceul Tehnologic I. C. Petrescu Stîlpeni – GPP Stîlpeni, jud. Argeș     Conceptul educației permanente este "în mod...

Read more