Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Elevul partenerul dascalului
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Iunie 2018 00:00

ELEVUL - PARTENERUL DASCĂLULUI

înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Cîmpeni

Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află şi astăzi la temelia educaţiei. Acesta induce ideea ca fiecare dascăl să-și cunoască bine elevii din punct de vedere biopsihic, ceea ce constituie pentru acesta un ghid permanent al propriului demers educațional. În funcție de particularitățile individuale ale copiilor se ierarhizează și se exercită influențele pozitive asupra elevilor spre a-i determina să participe activ și conștient la propria formare.

Principalul scop urmărit prin cunoașterea elevilor este acela de a descoperi imensul lor potențial, spre a-l valorifica în modelarea personalității fiecăruia și totodată, descoperind copilul real, va stabilii ușor punți de legătură între învățător, elev și părinții acestuia, între elev și ceilalți elevi. Asemenea interacţiuni determină un climat psiho-social în cadrul lecţiilor care poate favoriza sau defavoriza optimizarea predării şi învăţării și educatorul va avea controlul asupra personalității fiecărui elev în parte și a colectivului în totalitatea lui.

Nu este suficient să ştii cum și ce să  comunici şi nici să cunoşti bine elevii. Un dascăl bun se caracterizează prin empatia, prin capacitatea de a sesiza şi înţelege nevoile şi problemele elevilor, de a se identifica cu ei, adaptându-şi comportamentul didactic şi afectiv la cerinţele lor, bucurându-se odată cu ei de succesele obţinute.

Înțelegerea aprofundată a intereselor personale, motivația intrinsecă îl transformă pe elev din obiect al instruirii în subiect al propriei formări, ceea ce atrage după sine succesul care corelează pozitiv cu performanţa şcolară, cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în mai bine. În acest fel din scop şi rezultat al activităţii, acesta devine un mijloc de progres şcolar.

Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află şi astăzi la temelia educaţiei. Acesta induce ideea ca fiecare dascăl să-și cunoască bine elevii din punct de vedere biopsihic, ceea ce constituie pentru acesta un ghid permanent al propriului demers educațional. În funcție de particularitățile individuale ale copiilor se ierarhizează și se exercită influențele pozitive asupra elevilor spre a-i determina să participe activ și conștient la propria formare.

Principalul scop urmărit prin cunoașterea elevilor este acela de a descoperi imensul lor potențial, spre a-l valorifica în modelarea personalității fiecăruia și totodată, descoperind copilul real, va stabilii ușor punți de legătură între învățător, elev și părinții acestuia, între elev și ceilalți elevi. Asemenea interacţiuni determină un climat psiho-social în cadrul lecţiilor care poate favoriza sau defavoriza optimizarea predării şi învăţării și educatorul va avea controlul asupra personalității fiecărui elev în parte și a colectivului în totalitatea lui.

Este necesară astfel găsirea celor mai bune metode de cunoștere a căror efect este condiționat și potențat, de înțelegerea, respectul și căldura sufletească față de copii. Reușitele vor fi cu atât mai mari cu cât pătrundem mai adânc în viața elevilor noștri, le cunoaștem stările sufletești, slăbiciunile inerente, strădaniile, năzuințele lor personale. Reuşita şcolară reprezintă raportul dintre efectul obţinut şi efortul depus în procesul de învăţământ, eficienţa activităţii didactice.

Factorii şi cauzele perturbării eficienței activității didactice pot fi structuraţi în funcţie de următoarele instanţe: elev, cadru didactic, şcoală, mediu socio-familial.

Cauze care ţin de elev:

-starea de sănătate, unele deficienţe senzoriale sau/şi tulburări de personalitate ;

-deficienţe în dezvoltarea fizică a elevilor;

-dificultăţi de adaptare a unor elevi la regimul şcolar ;

-supraîncărcarea cu activităţi şcolare şi extraşcolare ;

-nerespectarea unui regim raţional de muncă şi odihnă,etc.

Cauze care ţin de cadrul didactic :

-dozarea defectuoasă în timp a conţinutului programelor şi manualelor şcolare;

-supraîncărcarea elevilor cu teme pentru acasă;

-orare defectuos întocmite,fără respectarea curbelor de efor zilnic şi săptămânal;

-oboseala pricinuită elevilor din cauza nerespectării de către cadrele didactice a diferenţelor     individuale,etc.

Stilul dascălului la clasă trebuie să fie democratic, pentru ca :

-elevului să i se permită să fie activ,atent pe tot parcursul activităţii ;

-atmosfera din clasă să fie de cooperare,de respect, de toleranţă ;

-să  sprijine elevii, să le dirijeze activitatea, să permită fiecărui elev să lucreze în ritmul său ;

-să determine elevii să gândească, să comunice, să pună întrebări, să răspundă ;

-să aplice metode didactice pentru elev, prin elev şi împreună cu elevul.

În funcţie de stilul adoptat elevii se vor implica activ, îşi vor dezvolta încrederea în forţele proprii, vor învăţa să asculte şi să respecte opiniile celorlalţi, vor deveni parteneri ai dascălului, întreaga clasă devenind o comunitate liberă şi eficientă.

Nu este suficient să ştii cum și ce să  comunici şi nici să cunoşti bine elevii. Un dascăl bun se caracterizează prin empatia, prin capacitatea de a sesiza şi înţelege nevoile şi problemele elevilor, de a se identifica cu ei, adaptându-şi comportamentul didactic şi afectiv la cerinţele lor, bucurându-se odată cu ei de succesele obţinute.

Chiar din start este bine să descoperim trăsăturile de personalitate şi de comportament, ca să ştim care elevi sunt activi sau inactivi, timizi, îndrăzneți, ordonaţi, dezordonaţi, interesați, dezinteresați, atenți, neatenți pentru a putea urmări evoluţia lor până la sfărşitul claselor primare. Nu trebuie să uităm că în relaţia dascăl-elev folosirea cu tact a disciplinei , fără să îngrădească libertatea elevului, va avea un efect constructiv asupra acestuia. Elevul trebuie lăsat să comunice liber în legătură cu ceea ce a înţeles din lecţie, să explice cu cuvintele sale, dascălul dând astfel frâu liber creativitatății și inteligenţei elevului. E bine ca dascălul să știe că succesul activității instructiv-educative este determinat și de natura și calitatea relațiilor sale cu elevii clasei, de caracterul relațiilor pe care le cultivă în rândul elevilor. Trebuie eliminată rigiditatea”distantă”, care ne îndepărtează de elevi.

Obţinerea succesului şcolar presupune o adaptare cu dublu sens : pe de o parte a copilului la activitatea şcolară, iar pe de altă parte a şcolii la factorii interni ai acestuia. Un rol hotărâtor îl constituie necesitatea adaptării activității diadactice, a conţinutului ei, a metodelor folosite şi a formelor de desfăşurare, la particularităţile elevilor sau grupului de elevi. Cunoaşterea particularităţilor psihofizice ale elevilor reprezintă condiţia necesară adaptării strategiilor de tratare diferenţiată a elevilor.

Reuşitele noastre vor fi cu atât mai mari, cu cât pătrundem mai adânc în viaţa elevilor noştri, le cunoaştem stările sufleteşti, slăbiciunile, năzuinţele personale. Înțelegerea aprofundată a intereselor personale, motivația intrinsecă îl transformă pe elev din obiect al instruirii în subiect al propriei formări, ceea ce atrage după sine succesul care corelează pozitiv cu performanţa şcolară, cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în mai bine. În acest fel din scop şi rezultat al activităţii, acesta devine un mijloc de progres şcolar.

Bibliografie:

Cucoș, Constantin; Cosmovici, Andrei, Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași, 1998.

Revista” Învățământul primar”, nr. 2-3, Editura Miniped, București, 2004.

Marin Stoica, Pedagogie şcolară, Ed.Gh.Alexandru, 1995.

 

Revista cu ISSN

Le jardin monument vivant pedagogie du p…

LE JARDIN MONUMENT VIVANT. PÉDAGOGIE DU PATRIMOINE DES JARDINS EN EUROPE.    Profesor Alexie Cristina Colegiul Tehnic Ion Mincu, Slatina     Entre 21 et 25 Février 2012, j'ai eu la chance de participer à un...

Read more

Educatia estetica si artistica

EDUCATIA ESTETICA SI ARTISTICA   Conceptul de estetica si educatie estetica Conceptul de estetica isi are originea in limba greaca: aisthesis, aisthetikos ceea ce se refera la sensibil, placut, frumos. Estetica este stiinta...

Read more

Etude sur l originalite de la demarche a…

ÉTUDE SUR L’ORIGINALITÉ DE LA DÉMARCHE AUTOBIOGRAPHIQUE YOURCENARIENNE   Prof. Surdu Alina-Daniela Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni   Résumé : Marguerite Yourcenar a connu le succès mondial avec les „Mémoires d’Hadrien” et „L’Œuvre au Noir”, mais...

Read more

Sisteme mecatronice

SISTEME MECATRONICE -articol de specialitate- Prof. JIANU CAMELIA COLEGIUL TEHNIC REȘIȚA, CARAȘ-SEVERIN Conceptul de mecatronică s-a născut în Japonia, la începutul deceniului al optulea al secolului trecut. ...

Read more

Breaking old storyteling steroetypes res…

BREAKING OLD STORYTELLING STEREOTYPES – RESEARCH STUDY Profesor limba engleză Cristina Lungan Școala Gimnazială ,,Sfânta Vineri” Ploiești, Prahova The consuming society has left its...

Read more

Acquisition de l expression orale

ACQUISITION DE L’EXPRESSION ORALE   Ilie MINESCU Universitatea de Vest din Timişoara     L’acquisition de la compétence de communication orale est tout à fait déroutante pour ceux qui apprennent une langue étrangère. Il s’agit probablement...

Read more

Criterii generale de admitere in invatam…

Ordin privind aprobarea Criteriilor generale de admitere in invatamantul postliceal

Read more

Regresivitatea termenului literar superr…

REGRESIVITATEA TERMENULUI LITERAR SUPERREALIST   Ştefan Lucian MUREŞANU     Cuvinte cheie: regresivitate, superrealism, incandescent, senzaţii, rostire, lumină, divin, originalitate, urâţeşte.               M-am străduit întotdeauna ca prin cuvântul meu scris să nu lezez existenţa niciunui...

Read more