Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Directii expresioniste in poezia lui Ion Barbu
Vineri, 08 Mai 2009 03:00

DIRECŢII EXPRESIONISTE IN POEZIA LUI ION BARBU

Institutor: Nevodenszki Sorina

Şcoala cu clasele I-VIII, Sînandrei, Jud. Timis

 

“În poezia mea, ceea ce ar putea trece drept modernism nu este decât

o înnodare cu cel mai îndepãrtat trecut al poeziei: oda pindaricã. Neputând sã apar cu lira în mânã si florile pe ca, mi-am poleit versul cu cât mai multe sonoritãti.”[1]

 

 

În literaturã, expresionismul este considerat o revoltã împotriva realismului sau naturalismului, o cãutare a unei realitãti psihologice sau spirituale, iar nu o înregistrare a unor evenimente exterioare surprinse în secventa lor logicã.

Curentul apare în Germania, între anii 1911-1925; denumirea lui provine din francezul expressionisme si germanul Expressionismus. Se deosebeste în mod fundamental de naturalism si impresionism. Spiritul creator nu mai rãmâne pasiv, nu mai este supus obiectului, ci se reflectã în exterior, venind sã dea expresie întregului.

Expresionismul se manifestã cu întregul sãu cortegiu de fenomene, prin trãirile halucinatorii, reprezentãrile fantaste, deformate ale lumii, constiinta finalã, apocalipticã, generate de priza societãtii timpului. Lumea, considerã ei, a ajuns la un capãt, e perioada declinului civilizatiei industriale, incapabilã de a mai produce ceva nou, de a renaste, precum pasãrea Phoenix, din propria-i cenusã.

Este un glas de disperare al omului împotriva unei civilizatii acaparatoare, demonice, sufocantã prin mecanicitatea ei, prin lipsa de adaptare la coordonatele fiintei umane, rãmasã la un nivel inferior de evolutie. Este un strigãt al fiintei, reprezentat foarte bine în tablourile expresionistilor, printre care un important reprezentant este Edvard Munch, cu tabloul sãu, tipãtul. Contururile se pierd, apar tuse de culoare ce par a se îmbina si totul pare cã strigã în mod disperant. Ioana Em. Petrescu observa actul poetic barbian ca «depãsire a modernismului printr-o infuzie de arhaicitate, adicã printr-o reîntoarcere spre un univers originar.[2] De altfel, lirica barbianã exploateazã adeseori cel mai îndepãrtat trecut al poeziei.

Într-un interviu acordat lui Felix Aderca, din 1927, creatia lui Ion Barbu era împãrtitã de acesta în patru etape: parnasianã, antonpanescã, expresionistã si saradistã, desi poetul va avea de obiectat la afirmatii reporterului: ,,Deosebesti patru momente în evolutia acestor zece ani literari ai mei: parnasian, antonpanesc, expresionist, saradist. Dã-mi voie sã întâmpin cu câte o obiectie pe fiecare din aceste epitete”[3].

Totodatã, ca urmare a faptului cã Felix Aderca plaseazã una dintre etapele poetice ale liricii lui Barbu sub influenta expresionistã, acesta îi rãspunde : ,, Nu vrei sã vezi, mai degrabã, în aceastã a treia fazã, o incursiune în sfânta razã a Alexandriei ?’[4]

,,Poet nu doar de talent, dar cu un simt aparte al poeziei, cu o capacitate de a rafina expresia artisticã într-un mod rar întâlnit, Ion Barbu a fost încã de la debut un poet exemplar. Fãrã a se ralia avangardei, a adus în literatura românã o poezie de incontestabilã noutate, revitalizând lirismul într-o directie mai putin sau deloc uzitatã.’’[5]

Noile curente poetice ale vremii, printre care si expresionismul sunt tolerate de poet ,,în mãsura în care au însemnat o revenire la imaginativ si la romantic(...) în mãsura în care au însemnat obraznicã insurectie, confuziune pederastã, reclamã dezmãtatã’’,[6] ele nu au reprezentat decât forme goale.

Ciclul parnasian, în care se rescriu misterele eleusine, dionisiacul, mitologia greacã, într-o formulã de expresie obiectivã, dar vizualizatã, propune miscãrile vitale de contopire cu universul. Elanul spre absolut, orientarea spre elementar, histeria vitalistã, dezlãnțuirea de energii sunt trãsãturi expresioniste pe care le întâlnim în poeziile sale. Creația sa exprimã dorința de comunicare cu universul, de contemplare a lumii în totalitatea ei, fiind o stare de intelectualitate. Aspirația sa cãtre lirismul pur, presupune o stare inițiaticã ce nu poate fi exprimatã decât într-un limbaj încifrat, în care concizia este formula cea mai aleasã, concretizatã în imagini sintezã, propoziții eliptice, asocieri de cuvinte socante.

Ion Barbu aspirã la o poezie care sã nu continã nimic de prisos, sã nu fie redundantã, ci sã se concentreze asupra esentei. “Scopul, expresia minimalã a cãrei frumusete e primordial intelectualã, derivã din concentrarea unei cantitãti cât mai mari de informatii într-un volum, într-o cuprindere cât mai micã”.[7]


 

1 I. Valerian, apud Florin Oprescu, Model si catalizã în lirica româneascã modernã, Casa Cãrtii de ªtiintã, Cluj-Napoca , 2007, p.93.

2 Ioana Em. Petrescu, apud Fl. Oprescu, Model si catalizã în lirica româneascã modernã, Casa Cãrtii de ªtiintã, Cluj-Napoca, 2007, p.102.

[3] Ion Barbu, apud Vasile Ursan, Studii literare si stilistice, Casa de Presã si Editurã „Tribuna”, Sibiu, 2000, p.91.

[4] I. Barbu, apud Fl Oprescu, op cit, p. 107.

[5] Al. Ruja, Ipostaze critice, Ed. Excelsior, Timisoara, 2001, p. 65.

[6]Ion Barbu apud Florin Oprescu, Model si catalizã în lirica româneascã modernã, Casa Cãrtii de ªtiintã, Cluj- Napoca, 2007, p.91.

[7] Mandics Gyõrgy, Ion Barbu „Gest închis”, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1984, p. 250.

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:29
 

Revista cu ISSN

Ecoeducatia

ECOEDUCAȚIA prof. Arjoca Mihaela Maria Colegiul Tehnic ‘’ Ion Mincu”, Timișoara Rezumat: Ecoeducația va ajuta la dezvoltarea umanității. Cuvinte cheie: ecologie, mediu, educație, evoluție. ...

Read more

Dascalul de profesie roman

DASCĂLUL, DE PROFESIE ROMÂN   Prof. Antal Adrian-Grigore Liceul Teoretic “O. C. Tăslăuanu” Topliţa, jud. Harghita   Am încercat prin articolul meu să trag un semnal de alarmă referitor la direcţia greşită spre care se...

Read more

Activitatea catedrei/comisiei metodice

ACTIVITATEA CATEDREI/COMISIEI METODICE   Art.40. Catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, care predau aceeaşi disciplină de studiu. În situaţiile în care disciplina educaţie fizică şi sport este predată de mai...

Read more

Glanda pineala si al treilea ochi Secret…

GLANDA PINEALĂ ȘI ’’AL TREILEA OCHI’’. SECRETE ALE OMENIRII Prof. Arjoca Mihaela Maria Colegiul tehnic ‘’Ion Mincu” Timișoara Rezumat: Glanda pineală reprezintă încă o necunoscută pentru...

Read more

Asigurarea calitatii in educatie

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE   Prof. Gălăţan Daniela Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I, Timişoara   Învăţământul este considerat ca un furnizor de servicii în care se includ învăţarea, evaluarea şi orientarea elevilor. În acest context,...

Read more

Studiu privind rezolvarea conflictelor l…

STUDIU PRIVIND REZOLVAREA CONFLICTELOR LA NIVELUL CLASEI DE ELEVI   Prof. Curticăpean Diana Liceul Tehnologic ”Dr. Ioan Șenchea” Făgăraș     Studiul de față iși propune să prezinte principalele modalităţi de rezolvare a conflictelor apărute la nivelul...

Read more

Proba practica la concursul de ocuparea …

   ANEXA Nr. 6   la metodologie   PROBA PRACTICA din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate in unitatile de invatamant particular din invatamantul preuniversitar Disciplina Informatica si tehnologia informatiei      1. Realizarea...

Read more

Metodologia de aplicare a prevederilor p…

ANEXA Nr. 1   la regulament   METODOLOGIE de aplicare a prevederilor privind inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar   Inspectorii vor tine cont in activitatea de inspectie ca, desi vor fi...

Read more