Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Degradarea terenurilor din arealul satului Muchea comuna Silistea judetul Braila
Duminică, 08 Decembrie 2013 21:27

DEGRADAREA TERENURILOR DIN AREALUL SATULUI MUCHEA,

COMUNA SILIŞTEA, JUDEŢUL BRĂILA

 

prof. Vasile Octavian COSMESCU

Liceul de Arta „Haricleea Darcle”, Braila

                                                      

Generalităţi

În cuprinsul lucrării am prezentat principalii agenţi şi procese fizicogeografice, naturale şi antropice care au impus degradarea solurilor în arealul studiat (geomorfologice, pedologice). Formele de relief create, tipurile de degradare ale solurilor, măsurile de prevenire şi combatere a degradării solului în vederea îmbunătăţirii capacităţii productive a acestora.

 

I. Definiţia degradării solului

Prin degradarea terenurilor se înţelege diminuarea cantitativă şi calitativă sau pierderea totală a productivităţii acestora ca urmare a utilizării necorespunzătoare de către om[1].

Distrugerea totală sau parţială a solului sau chiar a unei părţi din roca în loc prin procese geomorfologice, eroţiuni, acumulări, alunecări[2].

Pierderea calităţii solurilor implică reducerea capacităţii de producţie a fertilităţii solurilor prin modificarea proprietăţilor fizice, chimice şi bilologice ca o consecinţă a unei activităţi antropice.[3]  

Degradările de teren sunt modificări negative ale proprietăţilor fizice şi chimice ale solurilor şi maselor litologige ale caracteristicilor dimensionale şi de formă ale reliefului din cauza unor procese geomorfologice şi pedologice având drept consecinţă sau suprimarea temporară sau definitivă a posibilităţilor de utilizare optimă a fondului funciar[4].

 

II. Agenţii şi procesele care impun degradarea terenurilor

A. Agenţi

a. agenţi naturali pasivi: roca;

b. agenţi naturali activi: apa, aerul (deplasarea aerului), umiditate, regim termic;

c. agenţi naturali bioticei: omul, vieţuitoare;

d. gravitaţia;

e. caracteristicile morfometice ale reliefului : panta;

B. Procese de meteorizare

B.1. Dezagregarea

a.  dezagregarea datorită îngheţului şi dezgheţului repetat a apei din interiorul rocei. În arealul studiat dezagregarea prin îngheţ-dezgheţ am constatat că cea mai frecventă dezagregare de acest tip se produce în lunile care fac trecerea de le iarnă la primăvară şi de la toamnă la iarnă cănd temperatura variază în jur de 0 grade C°. Amplitudinea termică­ medie dintre lunile extreme sunt în jur de 26, 27 de grade C°[5].

b. dezagregarea prin precipitarea cristalelor de săruri din soluţii suprasaturate: haloclastism.

c. dezagredarea sub acţiunea vieţuitoarelor şi a florei: presiunea exercitată de crşterea rădăcini, secreţia unor substanţe acide care dizolvă.

d.alterarea

B.2. Alterarea, proces chimic.

Agenţii şi procese ale alterării: 

- Apa care impune procese de hidratare, dizolvare, hidroliza;

- Aerul care determină procese de oxidare, reducere şi carbonatare;

- Alterarea biochimică.

 

III. Factorii cauzatori ai degradării solului din arealul comunei Siliştea, sat Muchia.

1. Activităţi antropice

a. Activităţi agricole

b. Păşunatul

c. Activitatea industrială – acidifierea prin ploile acide.

 

IV. Tipuri de degradare a solurilor identificate în satul Muchea.

1. degradarea prin dislocare şi acoperire:  include procese de eroziune naturală, intervenţiile umane (excavare şi acoperirea solului pentru construcţii, drumuri).

2. degradarea fizică: compactarea, întărirea masei solului, formrea crustei. Cauzele sunt: greutatea msinilor agricole, atelajelor;

3. degradarea chimică. Porcesele care conduc la degradarea chimică: pirederea nutrienţilor (macro şi micro nutrienţilor), prin eroziune, recoltarea biomasei, acidifierea (ploi acide, acid azotic, acid sulfuric), salinizarea, poluarea.

4. Eroziunea.

Solurile din arealul studiat sunt predispuse eroziunii agenţilor naturali şi antropici datorită:  

a. Proprietăţilor fizico-chimice ale solurilor: textură grosieră, porozitate ridicată, coeziune redusă, humus redus.

b. Factori favorizanţi ai mediului: panta accentuată 50 – 70°, lungimea redusă diminuează eroziunea, covor vegetal redus, vegetaţie de stepă.

Tipuri de eroziune:

-          prin apă : prin picături, prin scurgere. Formele de manifestare ale eroziunii prin scurgere sunt: eroziunea dispersantă de suprafaţă în cazul ploilor scurte; eroziunea prin scurgere concentrată la ploi de durată. Forme de relief rezultate prin eroziune apei prin scurgere sunt şanţurile de şiroire (sub 20 de cm adâncime), rigole (20 – 50 cm adâncime) . 

-          prin vant : acumulare eoliană; se observă musuroaie, movile, valuri suprapuse pe dună

-          antropică este eroziunea accentuată impusă de om.

 

V. Măsuri de prevenire, combatere şi ameliorare a eroziunii solului

1. Măsuri de prevenire: utilizarea raţională a resurselor de sol, organizarea asolamentelor.

2. Măsuri de combatere:  se aplică la solurile deja afectate în vederea readucerii acestora cât mai aproape de nivelul de fertilitate iniţial. Se aplică în funcţie de factorii limitativi: sărăturare, aciditate, connţinut ridicat de carbonaţi, deficit de umiditate, poluare, pantă, halde.

a. măsuri de combatere a eroziunii suprafeţei:  lucrări şi măsuri agrotehnice, lucrări şi măsuri biologice, lucrări de amenajare a terenurilor, măsuri de refacere a covorului vegetal, lucrări pentru meliorarea regimului hidrologic ţi regularizarea scurgerilor de suprafaţă, plantaţii şi perdele antierozionale, măsuri de reglementare a păşunatului, cultivarea de plante protectoare şi ameliorative (leguminoase, graminee),  păioase, culturi furajere, plantaţii de arbuşti şi arbori adaptaţi la condiţii de ariditate (salcâm, plop, lemn câinesc, arţar tatărăsc, sânger, cătină, scumpie, mălin, secară, anin), plante tolerante (lucernă, sparceta, iarba de sudan).

3. Măsuri ameliorative: cu scopul de a ridica capacitatea productivă a acestora: prin îngrăşăminte naturale, organice, verzi; aplicarea de amendament agricole (calcar, magme).

4. Măsuri de ameliorare a solurilor nisipoase din arealul comunei Muchea

a. modelarea;

b. nivelarea;

c. fixarea

    - prin perdele de protecţie: 3 -5 rânduri de arbori şi arbuşti plantaţi la 2, 3 metri între ei şi între rânduri cu salcâm, pin negru, mălin american, sânger, lemn câinesc, sălcioară, cătină.

   - culturi protectoare: borceagul de toamnă (secară plus măzăriche), secară.

   - prin tratare cu polimeri sintetici: fixează nisipurile prin aglutinarea grăunţelor de nisip.

 

Download - studiul de caz - degradarea terenurilor



[1]
                        [1] Răzvan Oprea, 2009, Compendiu de pedologie, Editura Universitară, Bucureşti. 

[2]
                        [2] Grigore Posea, 1986, Geografia de la A la Z, Editura Universităţii, Bucureşti. 

[3]
                        [3] Traian Demeter, 2004, Degradarea solurilor, editura Universităţii, Bucureşti.

[4]
                        [4] Nicolae Florea, Florina Grecu, 2008, Hazarde şi riscuri naturale, geologice şi geomorfologice, Editura Universitară, Bucureşti.   

[5]
                        [5] Exemplu: noiembrie 2001 +9,5 grade C°, Brăila, decembrie + 3 grade C°, februarie 2001 +1,6 grade C°, martie +5,6 grade C°.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Luni, 16 Decembrie 2013 21:48
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Educatia incluziva educatia pentru toti

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ, EDUCAŢIA PENTRU TOŢI Înv. Marc Aurica Șc. Gimn. Cîmpeni jud. Alba Şcoala are datoria de a asigura şanse egale tuturor elevilor. A asigura şanse egale elevilor înseamnă a...

Read more

Portofoliul responsabilului cu formarea …

Portofoliul responsabilului cu formarea continuă (RFC) din unităţile şcolare     Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic  cu modificările şi completările ulterioare, Legea învăţământului nr. 84/1995, O.M. nr. 5720/2009 privind Metodologia formării continue...

Read more

Tabere si excursii scolare 2014 formular…

Tabere si excursii scolare - formulare si documentare   Vezi ordinul MEN 3060/2014 privind aprobarea conditiilor de organizare a taberelor, excursiilor, exeditiilor si a altor activitati de timp liber, organizate prin scoala,...

Read more

Felul complementului in noua gramatica a…

FELUL COMPLEMENTULUI ÎN NOUA GRAMATICĂ ACADEMICĂ Profesor Ciobanu Elena-Corina Liceul Teoretic Buziaș, Timiș Noua gramatică academică[1], lansată la începutul anului 2006, ne prezintă fenomenele lingvistice care aparţin gramaticii cuvântului...

Read more

metode active_eficientizarea predarii-in…

APLICAREA METODELOR ACTIVE PENTRU EFICIENTIZAREA PREDĂRII-ÎNVĂŢĂRII ŞTIINŢELOR NATURII LA CLASELE I-IV   Inst. Filip Mioara Vasilica Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 2 /Structură, Piatra-Neamţ Prin utilizarea metodelor activ-participative şi...

Read more

Capitol III

Capitolul III. Structura APR A.     Structura organelor de conducere Adunarea Generalã a APR - denumitã în continuare AG Comitetul Director al APR  - denumit în continuare CD Presedintele si vicepresedintii APR Secretarul General B.     Structura...

Read more

J S Bach un performer al muzicii divine…

UN PERFORMER AL MUZICII DIVINE – J. S. BACH   Prof. Gloria Ghidiceanu Şcoala Gimnazială “Mihai Viteazul” Craiova     Traducerea substantivului performance din limba engleză ne oferă o paletă mai largă de sensuri, printre care şi...

Read more

Lectura geografica modalitate de cunoast…

LECTURA GEOGRAFICĂ - MODALITATE DE CUNOAŞTERE A FRUMUSEŢILOR ŢĂRII   Profesor învăţământ primar TURCU IULIANA MARIA, Gimnaziul „Nicolae Bălcescu”, jud. Târgu-Mureş     Lecturile geografice pot fi mijloace minunate la îndemâna oricărui învăţător care –...

Read more