Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Evaluarea caracteristicilor geosistemice din arealul Blahnita Mehedinti
Scris de administrator   
Duminică, 08 Aprilie 2018 19:08

EVALUAREA CARACTERISTICILOR GEOSISTEMICE DIN

AREALUL BLAHNIŢA-MEHEDINŢI

Prof. Jiglaru Carmen Violeta

Şcoala Gimnazială Carpen

Arealul Blahniţa situat în judeţul Mehedinţi reprezintă o zonă naturală protejată din punct de vedere fizico-geografic dar şi biotic fiind prezente specii importante de plante şi animale. La nivelul componentelor geosistemice au avut loc modificări ce dăunează întregii regiuni, sunt necesare măsuri/ acţiuni de prevenire şi stopare a factorilor perturbatori.

1.Limitele arealului analizat

Reprezintă o zonă naturală în lunca râului Blahniţa (lacuri, râuri, mlaştini, turbării, pajişti, păduri de foioase, terenuri arabile cultivate, vii şi livezi) ce asigură condiţii de hrană, cuibărit şi vieţuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)

Se află în extremitatea central-sudică a judeţului Mehedinţi (în Lunca Dunării), pe teritoriul comunelor Burila Mare, Devesel, Gogoşu, Hinova, Jiana şi Pătulele şi este străbătută de drumurile naţionale DN56C (care leagă localitatea Salcia de Burila Mare) şi DN56A (Calafat - Drobeta-Turnu Severin).

Coordonate 44025'31'' latitudine Nordică şi 22038'17'' longitudine Estică.

2.Elemente favorabile si restrictive impuse de componentele naturale comunitatilor umane din spatiul analizat cu precizarea repartitiei spatiale

Climat temperat-continental cu influenţe mediteraneene după cum urmează: sector de clima continentală, ţinutul climei de câmpie, districtul climatic de pădure, subdistrictul vestic. Regimul termic este caracterizat prin amplitudini termice mari, consecinţă a invaziilor de aer arctic în timpul iernii şi al aerului tropical vara. Temperatura medie a anotimpului cald este de 22,10 Celsius, temperatura medie a anotimpului rece este de -0,50 Celsius, media temperaturilor maxime absolute anuale este de 31,20 Celsius, iar media temperaturilor minime absolute anuale este de -8,5 grade Celsius. Regimul eolian este determinat de vânturi predominante caracteristice părţii de vest a Câmpiei Romane pe direcţia nord-vest şi vest, cu intensitatea cea mai mare iarna, atingând 25-60 km/ora. Vântul principal este crivăţul, dar şi austrul. Precipitaţiile atmosferice de aproximativ 536,5 mm/an constituie rezerva de umezeală a solului necesară în perioada de vegetaţie, pânza de apa freatică fiind la mari adâncimi. Deficit mare de apă se constată în timpul sezonului de vegetaţie, înregistrând-se un maxim de deficit în luna septembrie, de 38,2 mm.

Relieful favorabil, o configuraţie în majoritate este plană, cu uşoare denivelări cu înălţimi de 5-10 m, brăzdat de văi de adâncimi de 2-3 m, în direcţia sud-est – nord-vest. Se găsesc zone uşor ondulate, formate din dune şi interdune nisipoase stabilizate în partea centrală a zonei cu direcţii tot de sud-est – nord-vest, formate eolian. În zonele localităţilor Hinova, Batoţi şi Gruia diferenţele de nivel între terasele Dunării şi albia minoră a fluviului sunt mai ridicate, abruptul terasei atingând zona inundabilă sau albia râului, formând maluri foarte abrupte. Astfel în aceste zone se observă accentuat efectul de eroziune laterală a râului, precum şi a fenomenelor torenţiale proeminente în depozitele de loess a teraselor. Unităţile de relief sunt reprezentate de Câmpia Jianei, Câmpia Punghinei, Lunca Salciei, Culoarul Drobeta-Bala si Piemontul Bălăciţei.

-Principalele tipuri de soluri identificate pe teritoriul celor trei arii naturale protejate sunt: molisoluri (cernoziomuri, cernoziomuri cambrice, cernoziomuri argiloiluviale), argiluvisoluri (soluri brun-roscate, soluri brune luvice şi planosoluri), cambisoluri ( soluri brune eu-mezobazice, soluri brune luvice), psamosoluri, soluri hidromorfe, soluri aluviale şi protosoluri aluviale.

Din punct de vedere hidrologic, este prezentă o reţea minimă hidrografică, formată din Fluviul Dunărea la vest, cu braţul sau Dunărea Mică închizând un teritoriu ce formează Ostrovul Mare, în care se varsă pârâul Blahniţa al cărui debit de apă este influenţat de existenţa în zonă a unor luciuri de apă: Balta Rotunda şi Balta Verde.

Pădurile mixte de cer (Quercus cerris) şi gorun (Quercus petraea), eventual de gârniţă (Quercus frainetto), răspândite în etajul colinar (200-450-500-600 m) pe diferite roci (mai ales pe loess, dar şi pe nisipuri, andezite, tufe, calcare, dolomite şi conglomerate. Pădurile de luncă formate din specii cu lemn de esenţă tare sunt răspândite în luncile râurilor mari, în albia majoră a acestora

Pădurile de luncă formate din specii cu lemn de esenţă moale sunt răspândite în bazinul mediteranean şi al Mării Negre, pe grindurile nisipoase de mal din lungul râurilor mari în albia majoră a acestora, până la altitudinea aproximativă de 300 m (Populus nigra, Populus alba, Salix alba, (eventual Salix fragilis), stratul arbuştiv (Crataegus monogyna, Viburnum opulus, Frangula alnus, Cornus sanguinea, Euonymus europaeus, Sambucus nigra, Rosa caninas), stratul ierbos (Bidens tripartitus, Bidens frondosus, Lythrum salicaria, Lysimachia vulgaris, Mentha aquatica, Eupatorium cannabinum, Lycopus europaeus, Lycopus exaltatus, Polygonum hydropiper, Stachys palustris, Solanum dulcamara, Symphytum officinal ).

În arealul Blahnita este semnalată prezenţa mai multor păsări cu specii de: uliu-păsărar, lăcarul mare, lăcarul de mlaştină, lăcarul de rogoz, lăcarul de lac , fluierar de munte, ciocârlie-de-câmp, raţă suliţar, raţa roşie, raţă mare, raţă cârâietoare, raţă pestriţă, stârc cenuşiu, stârc roşu.

3.Modificari ale componentelor mediului

a)-la nivelul reliefului

-Eroziunea laterală cauzată de valurile fluviului în cazul malurilor abrupte de loess (Izvorul Frumos),

-Eroziunea provocată de torenţi pe pante abrupte de loess

-Surpări de teren pe pantele abrupte şi maluri de loess.

-Tasarea solului ca urmare a păşunatului intensiv al oilor.

-Îndiguiri pentru a proteja culturile agricole sau pentru a realiza legatura cu bălţile din luncă transformate în pescări.

b)-hidrologic

-Afectarea calitatii apei in sensul modificarii parametrilor acvatici si evolutia spre o stare inadecvata a calitatii habitatelor acvatice pentru pesti poate fi cauzata de diferite activitati antropice desfasurate in agricultura sau silvicultura. Printre acestea se mentioneaza utilizarea apei paraului pentru irigatii, deversarea in apa paraului de materiale reziduale, infiltratii ale apei uzate in panza freatica ce alimenteaza paraiele, tratamente deparazitare aplicate animalelor domestice urmate de spalarea acestora in apa paraielor, taierea arborilor din habitatele forestiere si de pe maluri si afectarea integritatii malurilor, aplicarea de tratamente chimice impotriva defoliatorilor forestieri, etc

Zonele cele mai grav afectate de schimbarea regimului hidric natural: Zona Ostrovul Corbului, unde lunca inundabilă cuprinsă între fluviul Dunărea şi braţul mort Dunărea Veche a fost izolat, desecat în cea mai mare parte şi transformat în teren agricol – în momentul prezent malul Dunării este antropizat, iar braţul mort este conectat la masele de apă din fluviu prin stăvilare. Această zonă este considerată de prioritate ridicată între siturile propuse pentru restaurare. Zona Izvoarele – Gruia, unde bălţile din luncă au fost transformate în pescării, şi conectivitatea acestora cu fluviu a fost întreruptă prin îndiguiri.

c)-pedologic

Păşunatul intensiv al oilor rezultă în degradarea pajiştilor (ruderalizare şi sărăcire în specii), acumularea bălegarului şi a deşeurilor (deşeuri de lână şi deşeuri menajere) în locul stânelor şi a locurilor de odihnă – care rezultă în dispariţia aproape totală a vegetaţiei ierboase şi tasarea solului.

d)-biotic

Introducerea de noi specii-pe terenurile acoperite de pajişti semifixate de nisip şi pe dunele de nisip încă din mijlocul secolului XX. au început plantările de salcâm (Robinia pseudo-acacia) în scopul fixării solului. Aceste plantaţii sunt azi relativ larg răspândite, şi în multe cazuri replantate. Arboretele sunt monodominate de salcâm, echiene, iar stratul ierbos lipsit de diversitate, dominat de specii ruderale.

Replantarea pădurii cu pin silvestru (Pinus sylvestris) rezultă în schimbarea totală (dispariţia) habitatelor naturale din locul plantaţiilor. Deşi pinul silvestru este o specie nativă pe teritoriul ţării, şi nu se răspândeşte agresiv, aceste arborete nu sunt caracteristice peisajului.

Se plantează specii fructifere nespecifice pădurilor de cer şi gorun în parcele mici: nuc (Juglans regia), zarzăr (Armeniaca vulgaris). Replantarea pădurii cu frasin (Fraxinus excelsior) reprezintă presiune în cazul în care pădurile xerofile de cer şi gorun sunt înlocuite cu plantaţii de frasin

e)antropic

Depozitarea deşeurilor menajere reprezintă unul dintre presiunile cele mai răspândite la nivelul sitului. În lipsa amenajărilor potrivite pentru depozitarea deşeurilor, mai ales a celor nedegradabile (plastic, metal), acestea sunt depozitate (de multe ori împrăştiate) la marginea aşezărilor, în parcări de pe marginea drumurilor, şi de-a lungul drumurilor asfaltate şi neasfaltate comunale de asemenea. Efectele negative ale deşeurilor constă nu numai în poluare continuă ci şi într-o degradare a peisajului. Acumularea deşeurilor biodegradabile atrage după sine răspândirea speciilor ruderale.

4.Biblografie

-BOTNARIUC, N., TATOLE V., Cartea roşie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, Bucureşti

-PLANUL INTEGRAT DE MANAGEMENT AL SITURILOR NATURA 2000 ROSPA0011 BLAHNIŢA

https://ro.wikipedia.org/wiki/Blahni%C8%9Ba

 

Revista cu ISSN

Strategii didactice interactive evaluati…

STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE EVALUATIVE UTILIZATE ÎN CADRUL LECŢIILOR DE GEOGRAFIE   Profesor MIRON STELUŢA OTILIA Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Lucrarea prezintă exemple de stategii didactice interactive evaluative şi metode interactive...

Read more

Parteneriatele educationale modalitati d…

PARTENERIATELE EDUCAŢIONALE MODALITĂŢI DE COMUNICARE ÎNTRE ŞCOALĂ ŞI COMUNITATE   Ştefănescu Adreana profesor psihopedagog, Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională Speranţa Timişoara   Rezumat: Articolul surprinde aspecte legate de importanţa încheierii unui parteneriat educaţional precum...

Read more

Dimitrie Gusti intemeietorul scolii mono…

DIMITRIE GUSTI – ÎNTEMEIETORUL ŞCOLII MONOGRAFICE ROMÂNEŞTI   Prof. Dr. Nadia Vesa Şcoala Gimnazială Vidra, Judeţul Alba   Filosof, sociolog şi estetician, membru al Academiei Române, fondator al Şcolii monografice de la Bucureşti, Dimitrie Gusti...

Read more

La traduction poetique

LA TRADUCTION POETIQUE   Prof. Florescu Paula Cristina, Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi Piteşti   Acest articol se opreşte asupra actului de traducere poetică care este capital pentru dialogul între culturi şi mai ales între...

Read more

Calendarul pentru Evaluarea Nationala si…

Calendarul pentru Evaluarea Nationala si admiterea in invatamantul liceal de stat pentru anul scolar 2012-2013     Calendarul de desfasurare a Evaluarii Nationale pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2011-2012 ---- Anexa la...

Read more

Capitol II

Capitolul II. Membrii APR -    membri activi -    membri sustinãtori -    membri de onoare -    membri fondatori

Read more

Chestionar pentru parinti in inspectie m…

   ANEXA Nr. 8   la regulament   CHESTIONAR PENTRU PARINTI*)      ___________    *)Raspunsurile la acest chestionar au caracter confidential. - model -   Cunoasteti numele invatatorului/dirigintelui clasei in care invata fiul/fiica dvs., precum si...

Read more

Strategii de integrare a elevilor cu CES…

STRATEGII DE INTEGRARE A ELEVILOR CU C.E.S. ÎN ORA DE LIMBA ROMÂNĂ   Prof. Magdalena Cotlerenco-Medeleanu Şcoala cu clasele I-VIII „Mihail Sadoveanu”, Brăila     Integrarea şcolară este un proces de includere în şcolile de masă...

Read more