Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Tie cat iti pasa de scoala?
Joi, 08 Aprilie 2010 00:00

ŢIE CÂT ÎŢI PASĀ DE ŞCOALĀ?


Institutoare Teodora Pereni Nacov

Liceul Teoretic ”J. L. Calderon” Timişoara


Nouā, da, ne pasā de şcoalā.

Cât? Sā vedem: am fost copii, elevi cu drag de şcoalā, acum suntem dascāli. Lucrām cu elevii de astāzi, iar toate reglementārile forurilor superioare (Ministerul Educaţiei şi Învāţāmântului, inspectorate şcolare, comunitate localā) ne influenţeazā direct modul de lucru.

Curriculum naţional, planul de învāţāmânt, programele şi manualele şcolare sunt elementele - cheie ale activitāţii noastre.

Se subliniazā, de mulţi ani încoace, în cadrul formulelor de reformā adoptate de sistemul de învāţāmânt, rolul educaţiei în contextul procesului instructiv-educativ.

Legea Învāţāmântului (1995, art. 3) stipuleazā: ”idealul educaţional al şcolii româneşti constā în dezvoltarea liberā, integralā şi armonioasā a individualitāţii umane, în formarea personalitāţii autonome creative”.

Nucleul idealului este constituit din vocaţie şi creativitate, astfel ca fiecare individ sā se valorizeze la maximum. În context, este accentuat rolul culturii generale în educaţia contemporanā.


Existā o multitudine de forme prin care elementele de culturā generalā sunt receptate, sintetizate, memorate, utilizate, în cursul formārii educative, atât a celei şcolare, cât şi a celei alternative procesului de învāţāmânt formal.

Aceste forme la care ne referim sunt la rândul lor diverse şi de o mare complexitate.

Participarea elevilor la activitāţi aparţinând unor proiecte locale, judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale constituie o modalitate directā de educare şi integrare în sistemul educaţional de tip european. Activitāţile cu scop caritabil şi de voluntariat constituie valenţe ale acestor proiecte (primordial sau în subsidiar).

Proiectele amintite se pot realiza (cum am procedat şi noi) inclusiv prin colaborāri, parteneriate cu grupuri educaţionale (clase de elevi/ învāţāmânt primar / gimnazial / liceal; O.N.G.-uri, instituţii culturale, fundaţii, asociaţii, etc.).

Rolul acestor colaborāri este de a multiplica impactul educativ al acestor activitāţi. Formarea personalitãţii copilului este strâns legatã de deschiderea spre societatea civilă.

><Elevul are de câştigat în profunzimea demersului şcolar; va avea multiple repere suplimentare în înţelegerea şi însuşirea noţiunilor predate la ora de curs (↔)

In cadrul colaborãrilor iniţiate, cu elevii clasei a II-a, a III-a, a IV-a (Liceul Teoretic “Jean Louis Calderon”, institutor Teodora Pereni Nacov) şi cei ai clasei a VI-a, a VII-a, a VIII-a (Liceului de Arte Plastice Timişoara, prof. Claudia Giuca), în decursul ultimilor ani, am format ateliere de creaţie în care elevii au realizat, atât în cadrul orelor de specialitate, cât şi în cadrul unor activitāţi adiacente, exerciţii şi teme inspirate din tradiţia şi istoria patriei. (prin compunerea de suprafeţe plastice în tehnica colajului). Bogăţia formală (plasticā) rezultată din lucrārile lor a dovedit importanţa imaginilor acumulate prin documentare.

 


><O legāturā directā poate fi stabilitā între elementele de culturā generalā şi educaţia plasticā: fiecare profesor (indiferent de disciplina predatā) va constata cā în decursul procesului de învāţare, acele noţiuni pe care elevul le poate reprezenta grafic/ plastic cât mai bine, vor fi mai bine reţinute, înţelese de cātre elev.

Nu doar memoria vizualā îşi are rolul sāu în acest context, cât mai ales faptul cā vizualul este un limbaj, un mod de receptare, comunicare înţelegere al universului.

Pe de altā parte, este cunoscutā importanţa calitāţii materialelor didactice; cu cât imaginile conţinute sunt mai sugestive şi clare, cu atât demersul didactic e mai aproape de succes.

E mai puţin vehiculatā însā ideea, cunoscutā de altminteri, cā reprezentārile plastice şi creativitatea sunt stimulate de bogāţia bagajului cultural pe care individul îl deţine.

 

Existā, din pācate, prejudecata cā acel individ, care nu este capabil de performanţā intelectualā, va putea aborda domeniile creaţiei artistice: desen, picturā, muzicā, precum şi ideea cā aceste domenii ar fi de importanţā minorā.

Aceastā prejudecatā supravieţuieşte în acele zone care nu pot performa în adevārata cunoaştere a lumii, a societāţii.

Din fericire, democratizarea informaţiei, prin intermediul noilor tehnologii, a internetului, fārâmiţeazā în fiecare zi suporturile acestor prejudecāţi, astfel încât din ce în ce mai mulţi oameni, inclusiv din ţara noastrā, sā poatā recunoaşte şi sā se poatā bucura de puterea şi bogāţia pe care o conferā înţelegerea şi practicarea artelor.

><

Educaţia plasticā, în componentele sale teoretice, aparţine, la rândul ei, de cultura generalā, precum educaţia muzicalā, educaţia artisticā în general.

Este acea componentā care permite extinderea cunoaşterii în creaţie, îmbogāţind viaţa individului educat, conferindu-i valoare.

Am participat activ, cu mult interes, la întâlnirea cu pārinţii, organizatā de redacţia ziarului “Adevarul”, la Timişoara - Şcoala nr. 19 (Step-by-step), în 13 octombrie 2009.

Întrebārile puse în cadrul chestionarului puncteazā ultimele discuţii legate de învāţāmântul românesc. Considerām cā:

1. Ţi se pare util pentru copilul tāu sā înceapā şcoala la 5 ani?

Este utilā începerea şcolii pentru copilul de 5 ani, pentru dezvoltarea specificā vârstei, prin joc creativ şi socializare;

2. Crezi cā vei scāpa de meditaţii dacā elevii vor fi evaluaţi din 2 in 2 ani?

Ar trebui ca evaluārile sā nu aibā o legāturā directā cu meditaţiile.

3. Ţi se pare corectā admiterea în liceu dupā formula 50% mediile de la şcoalā şi 50 % rezultatele tezelor cu subiect unic?

Da, un sistem constant (pe perioadā mai lungā) este corect şi util; poate fi asumat şi respectat de toate pārţile implicate; se subînţelege faptul cā, dacā , pentru egalitate de şanse, cerinţele sunt egale, condiţiile şi dotārile oferite elevilor, şcolii, ar trebui sā fie egale.

4. Pentru bacalaureat, ce variantā ţi se pare mai bunā: în funcţie de liceul absolvit sau examen cu subiecte unice?

Nivel standard de cunoştinţe pentru examene de bacalaureat.

5. Eşti de acord cu testarea testarea competenţelor la limba strāinā şi la utilizarea calculatorului în clasa a XII-a?

Nu, decât în māsura în care li se elibereazā un certificat european pentru aceste competenţe şi cunoştinţe;

 

6. Elevii vor putea sā-şi aleagā 20 % din materiile de studiu. Ai de gând sā te implici în aceastā alegere?

Da, în conformitate cu oferta şcolii.

Ne pasā de şcoalā, de valoarea pe care o conferā individului educat.

Este motivul pentru care punem mult interes şi suflet în proiectele noastre.


 

Ultima actualizare în Vineri, 16 Aprilie 2010 19:26
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Planificare model pentru limba si comuni…

Planificare model pentru limba si comunicare invatamant special   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice....

Read more

Metode si tehnici de evaluare in invatam…

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR   Prof. înv. primar Doamna Nicoleta-Ionela, Clasa pregătitoare C Step by step, Şcoala Gimnazială „Diaconu Coresi” Fieni  Prof. înv. Primar Istrate Elena, Clasa pregătitoare C...

Read more

Metode interactive in procesul instruct…

Metode interactive  in procesul instructiv-educativ la biologie

METODE INTERACTIVE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV LA BIOLOGIE DURNEA ANCUŢA-OANA COLEGIUL NAŢIONAL „MOISE NICOARĂ” ARAD Sinonime pentru Pentru învățământul modern metodele interactive constituie un instrument de organizare și conducere a activității...

Read more

Capitol II

Capitolul II. Membrii APR -    membri activi -    membri sustinãtori -    membri de onoare -    membri fondatori

Read more

Valorificarea inteligentelor multiple in…

VALORIFICAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE ÎN ACTIVITĂŢILE GEOGRAFICE   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila   Rezumat: Articolul prezintă exemple de sarcini de lucru la geografie care valorifică fiecare tip de inteligenţă. Cuvinte...

Read more

Sarbatoarea de Ignat in satul romanesc

SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC dr. Ştefan Lucian MUREŞANU   Motto: Colo jos, colo mai jos / Oi linoi, linoi, lar Doamne / Ce turme de oi s-o scos / Pa Rătutu...

Read more

Sugestii pentru utilizarea filmului mult…

PARTEA V Sugestii pentru utilizarea filmului, multimedia, şi a tehnologiilor Web 2.0    Natura multimedia a instrumentelor noastre contemporane permite implicarea mai multor simţuri, vizând stiluri de învăţare multiple. Natura lor multi-modală implică...

Read more

DEZVOLTAREA MUZICII CU PROGRAM IN SECOLU…

DEZVOLTAREA MUZICII CU PROGRAM ÎN SECOLUL AL XIX-LEA Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu   Muzica programaticã, modalitate de exprimare specific romanticã, are de fapt o...

Read more