Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Tie cat iti pasa de scoala?
Joi, 08 Aprilie 2010 00:00

ŢIE CÂT ÎŢI PASĀ DE ŞCOALĀ?


Institutoare Teodora Pereni Nacov

Liceul Teoretic ”J. L. Calderon” Timişoara


Nouā, da, ne pasā de şcoalā.

Cât? Sā vedem: am fost copii, elevi cu drag de şcoalā, acum suntem dascāli. Lucrām cu elevii de astāzi, iar toate reglementārile forurilor superioare (Ministerul Educaţiei şi Învāţāmântului, inspectorate şcolare, comunitate localā) ne influenţeazā direct modul de lucru.

Curriculum naţional, planul de învāţāmânt, programele şi manualele şcolare sunt elementele - cheie ale activitāţii noastre.

Se subliniazā, de mulţi ani încoace, în cadrul formulelor de reformā adoptate de sistemul de învāţāmânt, rolul educaţiei în contextul procesului instructiv-educativ.

Legea Învāţāmântului (1995, art. 3) stipuleazā: ”idealul educaţional al şcolii româneşti constā în dezvoltarea liberā, integralā şi armonioasā a individualitāţii umane, în formarea personalitāţii autonome creative”.

Nucleul idealului este constituit din vocaţie şi creativitate, astfel ca fiecare individ sā se valorizeze la maximum. În context, este accentuat rolul culturii generale în educaţia contemporanā.


Existā o multitudine de forme prin care elementele de culturā generalā sunt receptate, sintetizate, memorate, utilizate, în cursul formārii educative, atât a celei şcolare, cât şi a celei alternative procesului de învāţāmânt formal.

Aceste forme la care ne referim sunt la rândul lor diverse şi de o mare complexitate.

Participarea elevilor la activitāţi aparţinând unor proiecte locale, judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale constituie o modalitate directā de educare şi integrare în sistemul educaţional de tip european. Activitāţile cu scop caritabil şi de voluntariat constituie valenţe ale acestor proiecte (primordial sau în subsidiar).

Proiectele amintite se pot realiza (cum am procedat şi noi) inclusiv prin colaborāri, parteneriate cu grupuri educaţionale (clase de elevi/ învāţāmânt primar / gimnazial / liceal; O.N.G.-uri, instituţii culturale, fundaţii, asociaţii, etc.).

Rolul acestor colaborāri este de a multiplica impactul educativ al acestor activitāţi. Formarea personalitãţii copilului este strâns legatã de deschiderea spre societatea civilă.

><Elevul are de câştigat în profunzimea demersului şcolar; va avea multiple repere suplimentare în înţelegerea şi însuşirea noţiunilor predate la ora de curs (↔)

In cadrul colaborãrilor iniţiate, cu elevii clasei a II-a, a III-a, a IV-a (Liceul Teoretic “Jean Louis Calderon”, institutor Teodora Pereni Nacov) şi cei ai clasei a VI-a, a VII-a, a VIII-a (Liceului de Arte Plastice Timişoara, prof. Claudia Giuca), în decursul ultimilor ani, am format ateliere de creaţie în care elevii au realizat, atât în cadrul orelor de specialitate, cât şi în cadrul unor activitāţi adiacente, exerciţii şi teme inspirate din tradiţia şi istoria patriei. (prin compunerea de suprafeţe plastice în tehnica colajului). Bogăţia formală (plasticā) rezultată din lucrārile lor a dovedit importanţa imaginilor acumulate prin documentare.

 


><O legāturā directā poate fi stabilitā între elementele de culturā generalā şi educaţia plasticā: fiecare profesor (indiferent de disciplina predatā) va constata cā în decursul procesului de învāţare, acele noţiuni pe care elevul le poate reprezenta grafic/ plastic cât mai bine, vor fi mai bine reţinute, înţelese de cātre elev.

Nu doar memoria vizualā îşi are rolul sāu în acest context, cât mai ales faptul cā vizualul este un limbaj, un mod de receptare, comunicare înţelegere al universului.

Pe de altā parte, este cunoscutā importanţa calitāţii materialelor didactice; cu cât imaginile conţinute sunt mai sugestive şi clare, cu atât demersul didactic e mai aproape de succes.

E mai puţin vehiculatā însā ideea, cunoscutā de altminteri, cā reprezentārile plastice şi creativitatea sunt stimulate de bogāţia bagajului cultural pe care individul îl deţine.

 

Existā, din pācate, prejudecata cā acel individ, care nu este capabil de performanţā intelectualā, va putea aborda domeniile creaţiei artistice: desen, picturā, muzicā, precum şi ideea cā aceste domenii ar fi de importanţā minorā.

Aceastā prejudecatā supravieţuieşte în acele zone care nu pot performa în adevārata cunoaştere a lumii, a societāţii.

Din fericire, democratizarea informaţiei, prin intermediul noilor tehnologii, a internetului, fārâmiţeazā în fiecare zi suporturile acestor prejudecāţi, astfel încât din ce în ce mai mulţi oameni, inclusiv din ţara noastrā, sā poatā recunoaşte şi sā se poatā bucura de puterea şi bogāţia pe care o conferā înţelegerea şi practicarea artelor.

><

Educaţia plasticā, în componentele sale teoretice, aparţine, la rândul ei, de cultura generalā, precum educaţia muzicalā, educaţia artisticā în general.

Este acea componentā care permite extinderea cunoaşterii în creaţie, îmbogāţind viaţa individului educat, conferindu-i valoare.

Am participat activ, cu mult interes, la întâlnirea cu pārinţii, organizatā de redacţia ziarului “Adevarul”, la Timişoara - Şcoala nr. 19 (Step-by-step), în 13 octombrie 2009.

Întrebārile puse în cadrul chestionarului puncteazā ultimele discuţii legate de învāţāmântul românesc. Considerām cā:

1. Ţi se pare util pentru copilul tāu sā înceapā şcoala la 5 ani?

Este utilā începerea şcolii pentru copilul de 5 ani, pentru dezvoltarea specificā vârstei, prin joc creativ şi socializare;

2. Crezi cā vei scāpa de meditaţii dacā elevii vor fi evaluaţi din 2 in 2 ani?

Ar trebui ca evaluārile sā nu aibā o legāturā directā cu meditaţiile.

3. Ţi se pare corectā admiterea în liceu dupā formula 50% mediile de la şcoalā şi 50 % rezultatele tezelor cu subiect unic?

Da, un sistem constant (pe perioadā mai lungā) este corect şi util; poate fi asumat şi respectat de toate pārţile implicate; se subînţelege faptul cā, dacā , pentru egalitate de şanse, cerinţele sunt egale, condiţiile şi dotārile oferite elevilor, şcolii, ar trebui sā fie egale.

4. Pentru bacalaureat, ce variantā ţi se pare mai bunā: în funcţie de liceul absolvit sau examen cu subiecte unice?

Nivel standard de cunoştinţe pentru examene de bacalaureat.

5. Eşti de acord cu testarea testarea competenţelor la limba strāinā şi la utilizarea calculatorului în clasa a XII-a?

Nu, decât în māsura în care li se elibereazā un certificat european pentru aceste competenţe şi cunoştinţe;

 

6. Elevii vor putea sā-şi aleagā 20 % din materiile de studiu. Ai de gând sā te implici în aceastā alegere?

Da, în conformitate cu oferta şcolii.

Ne pasā de şcoalā, de valoarea pe care o conferā individului educat.

Este motivul pentru care punem mult interes şi suflet în proiectele noastre.


 

Ultima actualizare în Vineri, 16 Aprilie 2010 19:26
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Importanta activitatilor transdisciplina…

IMPORTANŢA  ACTIVITĂŢILOR  TRANSDISCIPLINARE   Profesor învăţământ primar Marşeu Rodica Lavinia Şcoala cu clasele I – VIII Dudeştii Noi, Judeţul Timiş     Activităţile transdisciplinare sunt activităţi care abordează o tema generală din perspectiva mai multor arii...

Read more

Festivalul National de Arte pentru Licee…

Festivalul National de Arte pentru Liceeni - LicArt 2013   Festivalul National de Arte pentru Liceeni – LicArt, cel mai mare concurs pentru elevii din Romania, organizat de Clubul Noua ne pasa! si Ministerul...

Read more

Invatarea in ora de filosofie

ÎNVĂȚAREA ÎN ORA DE FILOSOFIE Prof. Ioana-Maria Judele Colegiul de Știinte ale Naturii « Emil Racoviță » Brașov Articolul analizează învăţarea şcolară din...

Read more

Noptile lui Alexandru Macedonski in spir…

 NOPȚILE LUI ALEXANDRU MACEDONSKI ÎN SPIRIT EUROPEAN   Drd. Miron Costina Violeta Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   Nopțile lui Macedonski sunt deschise mereu interpretării, poetica sa beneficiază de o interpretare vastă...

Read more

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar    SECTIUNEA a 3-a Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar: desfasurarea inspectiei   Art. 26. -     Inspectia scolara generala va fi deschisa de catre coordonatorul...

Read more

Alternative educationale

ALTERNATIVE EDUCATIONALE     Alternativele educationale reprezinta variante de organizare scolara, care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a activitatii instructiv-educative. Proiectarea si realizarea alternativelor educationale reprezinta actiuni care...

Read more

Comment faire la francais plus attrayant…

COMMENT FAIRE  LE  FRANÇAIS  PLUS ATTRAYANT? ETUDE SUR LE JEU EN CLASSE DE FLE   Prof. Alexie Cristina «C.T. Ion Mincu», Slatina               Sans diminuer le rôle et l importance de l’écrit dans l’apprentissage...

Read more