Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Valorificarea educatiei muzicale in dezvoltarea personalitatii si a creativitatii elevilor prin joc muzical si improvizatii muzicale
Luni, 08 Iulie 2013 21:39

VALORIFICAREA EDUCAŢIEI MUZICALE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITǍŢII șI A CREATIVITǍŢII ELEVILOR,

PRIN FOLOSIREA JOCULUI MUZICAL

 ŞI A IMPROVIZAŢIILOR MUZICALE

 

                                                          Prof. Oncescu Carmen

Școala Gimnazială ”V.Alecsandri” București

 

Metodele de dezvoltare a creativității oferǎ elevilor posibilitatea de a-şi exersa fantezia, de a face relaţii interdisciplinare. În felul acesta şcoala devine mediul favorizant de dezvoltare a creativitǎţii. Împletirea acestor metode cu jocurile ritmice din folclorul copiilor, nu poate duce decât la realizarea,într-un mod plǎcut dar şi educativ a obiectivelor urmǎrite în educaţia muzicalǎ: însuşirea deprinderilor specifice de cant(ţinuta corporalǎ, respiraţie, emisie, dicţie) şi a elementelor de limbaj mzsical: ritm , melodie, nuanţe. În toate cântecele învǎţate, trebuie respectate douǎ condiţii: emisie clarǎ şi intonaţie exactǎ.

Jocurile ritmice pot fi utilizate în clasa pregătitoare pentru corecţia unor defecte de pronunţie: pot fi utilizate jocuri de imitare a glasului animalelor, al instrumentelor, a fenomenelor ale naturii, sau versuri scandate.

Cuvinte cheie:  joc muzical, joc ritmic, versuri scandate, dezvoltarea creativității, interdisciplinaritate.                                      

 

Fiind expresia gândurilor şi a sentimentelor rǎsǎrite şi cultivate în lumea mirificǎ a copiilor, folclorul copiilor este scenariul cel mai direct, mai simplu şi, de aceea, mai accesibil (universal şi repertorial), care împlineşte contactul lor cu jocul şi cu arta cântecului încǎ din primele zile ale vieţuirii dupǎ naştere. Însoţind apoi întregul alai al manifestǎrilor pline de inocenţǎ şi farmec, acest bogat repertoriu, a oferit dintotdeauna cadrul ambient al educaţiei empirice, familiale, tradiţia şi inovaţia împletindu-se armonios. Folclorul copiilor face sǎ sclipeascǎ inteligenţa ascuţitǎ a  copiilor talentaţi şi prefigureaza disponibilitǎţile lor creatoare. Repertoriul infantil rǎmâne pentru toţi factorii educativi un mijloc de declanşare a creativitǎţii.

În şcoala primarǎ, educaţia muzicalǎ se desfǎşoarǎ în douǎ etape: etapa oral-intuitivǎ, în care muzica se învaţǎ exclusiv dupǎ auz, prin ascultare şi cântare şi etapa notaţiei, a citit-scrisului muzical, în care cunoaşterea elementelor de limbaj muzical serveşte practicǎrii şi receptǎrii muzicii.

Curriculum actual pune accent pe valorificarea educaţiei muzicale în dezvoltarea personalitǎţii, a creativitǎţii, prin folosirea jocului muzical şi a improvizaţiilor muzicale.

Una din metodele de dezvoltare a creativitǎţii este “Jocul muzical de imaginaţie şi invenţie”.

Noi compunem şi cântǎm” este un joc care are ca obiectiv operaţional” utilizarea timbrurilor sonore ale pseudoinstrumentelor şi ale vocii pentru a realiza ilustraţii muzicale.”

Desfǎşurare

Învǎţǎtorul selecţioneazǎ un grup de imagini dintr­-o poveste şi le aşazǎ în ordinea cronologicǎ desfǎşurǎrii acţiunii.Un grup de elevi leagǎ un mic text pe marginea întâmplǎrii la care se referǎ imaginile.Alt grup ce are la dispoziţie obiecte sonore(beţe,clopoţei,creioane,lovituri din palme, din picioare) va face ilustraţia muzicalǎ.

Se expune oral textul împreunǎ cu ilustraţia muzicalǎ,iar la sfârşit se fac aprecieri despre cum au atins obiectivul jocului şi se cautǎ şi alte ritmuri muzicale pentru textul propus.Acest joc poate fi cu success utilizat ca portofoliu pentru o echipǎ de 3-6 elevi la clasa I şi a II-a.

Jocul “Ursoaica şi ursuleţul” are ca obiectiv operaţional “marcarea timpilor cu ajutorul vocii”.

Desfǎşurare

Învǎţǎtorul alege un grup de elevi care interpreteazǎ ursoaica (silaba “mor”-2 timpi) şi un alt grup de elevi, ursuleţii, care plâng de foame. Mama-ursoaicǎ interpreteazǎ silaba ”mor” pe doi timpi şi, în acelaşi timp, ursuleţii interpreteazǎ aceeaşi silabǎ pe durata de un timp. Se obţine un acompaniament vocal- ritmic. La sfârşit se fac aprecieri asupra modului în care cele douǎ grupe s-au descurcat şi se propune îmbogǎţirea lui cu bǎtǎi ritmice din palme, dim picioare,pseudoinstrumente.

O altǎ metodǎ de dezvoltare a creativitǎţii este “Sinectica”. Aceasta pune accent pe ideile subconştientului,”synecticos” în limba greacǎ însemnând reunirea unor elemente aparent disparate. Sinectica urmǎreşte legǎtura dintre douǎ domenii, pentru a obţine o nouǎ calitate.

Jocul ”La spectacol”, care are ca obiective operaţionale sǎ desprindǎ mesajul muzical şi sǎ inventeze mişcǎri, imagini, pe o melodie datǎ.

Desfasurare

Clasa se împarte în trei grupe: prima grupǎ inventeazǎ şi cântǎ o melodie, a II-a grupǎ redǎ muzica prin mimicǎ, iar a III-a grupǎ realizeazǎ un desen.Acest joc se poate folosi şi în cadrul audiţiilor muzicale.

Prima grupǎ cântǎ melodia inventatǎ, în timp ce a II-a executǎ prin mimicǎ diferite mişcǎri ce reprezintǎ mesajul melodiei,iar grupa a III-a realizeazǎ un desen pe tablǎ,cu acelaşi subiect (mesajul cântecului).

“A concasa” înseamnǎ a sfǎrâma un material solid. Ca metodǎ de creaţie,, ea urmǎreşte sǎ investigheze aspecte noi, prin spargerea conceptului clasic,format deja.

 Jocul “Clovnul muzical”are ca obiectiv “sǎ efectueze schimbǎri în interpretare unui cântec”.

Desfǎşurare:

Învǎţǎtoarea anunţǎ cǎ în clasǎ a venit un clovn buclucaş care vrea sǎ încurce cântecele. Se alege un clovn care, în prima fazǎ transferǎ versurile unui cântec pe melodia altuia.În faza a II-a,se aplicǎ o melodie pe un text din manual .În partea a III-a,clovnul schimbǎ total sau parţial ritmul cântecului.Acest joc se poate aplica în clasa I,doar cu prima fazǎ,iar în clasele a III-a şi a IV-a şi cu fazele doi şi trei.

Metodele prezentate oferǎ elevilor posibilitatea de a-şi exersa fantezia, de a face relaţii interdisciplinare.În felul acesta şcoala devine mediul favorizant de dezvoltare a creativitǎţii.

Împletirea acestor metode cu jocurile ritmice din folclorul copiilor,nu poate duce decât la realizarea,într-un mod plǎcut dar şi educativ a obiectivelor urmǎrite în educaţia muzicalǎ:însuşireadeprinderilor specifice de cânt (ţinuta corporalǎ, respiraţie, emisie, dicţie)

şi a elementelor de limbaj muzical (ritm, melodie, nuanţe). În toate cântecele învǎţate, trebuie respectate douǎ condiţii:emisie clarǎ şi intonaţie exactǎ.Astfel, pentru corecţia unor defecte de pronunţie, pot fi utilizate jocuri de imitare a glasului animalelor,al instrumentelor,a fenomenelor ale naturii sau versuri scandate ca:

            “Mǎmǎruţǎ,ruţǎ,

            Suie-mǎ-n cǎruţǎ,

            Şi mǎ du la vale,

            Ca pe cal cǎlare.”

(Folclorul copiilor din Bihor)

            “Baba,baba oarba

            Unde-ţi este roaba?

            Roaba,ici,colea,

            Ia-te dupǎ ea.”

(Folclorul copiilor)

            Jocurile ritmice au drept scop dezvoltarea simţului ritmic, a capacitǎţii de percepere şi redare a diferenţelor de duratǎ dintre sunete şi cultivarea memoriei musicale.Marcarea ritmului unui cântec constǎ în bǎtutul fiecǎrei durate.Macarea metrului constǎ în executarea unor bǎtǎi uniforme şi egale, ce reprezintǎ succesiunea timpilor. Pot fi jucate jocurile: “Auraş, pǎcuraş”, “Glasul instrumentelor”.

            Percepţiile de naturǎ melodicǎ (cele de recunoaştere a înǎlţimilor de note) sunete joase-sunete înalte,sunete medii, pot fi sesizate la început, în clasele I şi a II-a, prin intermediul onomatopeelor ,prin jocul”Ghiceşte cine este?”, urmat de jocul “Cum face?”

În clasele a III-a şi a IV-a, jocul “Zborul albinuţelor” este foarte antrenant şi mult apreciat de copii.

            Educaţia muzicalǎ este o componentǎ de bazǎ a educaţiei estetice. Ea contribuie la formarea unei personalitǎţi armonioase, creative şi sensibile, capabile sǎ comunice cu semenii. Învǎţătorii sunt cei care pun piatra de temelie a acesteia, iar creaţia folcloricǎ, numeroasele cântece şi jocuri copilǎreşti din folclorul copiilor trebuie valorificate, datoritǎ, în primul rând valorii lor artistice, dar şi datoritǎ valoriilor educative.

 

Bibliografie

Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005

Oprea, Gheorghe, Folclorul muzical românesc, Editura Muzicală, București,2002

Aldea, Georgeta, Didactica educației muzicale în învățământul primar, E.D.P., București, 2001

Breazul, George; Saxu, Nicolae, Carte de cântece pentru copii, Editura Muzicală, București, 1985


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Educatia

EDUCATIA    Educatia reprezinta activitatea specializata, specific umana, desfasurata in mod deliberat, prin care se mijloceste raportul dintre om si factorii de mediu, favorizand dezvoltarea omului prin intermediul societatii si a societatii...

Read more

Gradatie de merit 2011 ordin metodologie…

Gradaţie de merit - 2011 Ordin nr. 5617/11.11.2010 şi anexele privind aprobarea Metodologiei şi a criteriilor de acordare a gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar Emitent: MECT Data emiterii:...

Read more

Studiul privind selectia pregatirea si c…

STUDIUL PRIVIND SELECŢIA, PREGĂTIREA ŞI CONDUCEREA UNEI ECHIPE REPREZENTATIVE DE FOTBAL ÎN ŞCOALA GIMNAZIALĂ Profesor HATOS VASILE Şcoala Gimnazială ,,Gheorghe Munteanu,, Poiana Blenchii, Jud. Sălaj Mişcarea sportivă din ţara noastră...

Read more

Martie martisor

Martie martisor

Martie - Martisor Coordonator consilier educativ, profesor Mihaiela Lazar

Read more

Examenul de gradul II important

Examenul de gradul II important   Vezi câteva precizări importante privind examenul de gradul II (probe, discipline de examen).

Read more

Metode si tehnici de evaluare in invatam…

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR   Prof. înv. primar Doamna Nicoleta-Ionela, Clasa pregătitoare C Step by step, Şcoala Gimnazială „Diaconu Coresi” Fieni  Prof. înv. Primar Istrate Elena, Clasa pregătitoare C...

Read more

Jocurile video dezvolta memoria activa a…

JOCURILE VIDEO DEZVOLTĂ MEMORIA ACTIVĂ A COPIILOR Prof. Alina Elena Turcescu Colegiul Național ”Ion C. Brătianu” Pitești Studii științifice și experiemente realizate în cadrul...

Read more

Tipare ale fantasticului eliadesc

TIPARE ALE FANTASTICULUI ELIADESC   Prof. Iorga Violeta Şcoala 16 ,,Nicolae Bãlcescu”, Galati     Existã o legãturã foarte puternicã între cercetãtorul si scriitorul Eliade. Aceastã legãturã devine vizibilã mai ales la nivelul prozei de...

Read more