Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Dezvoltarea creativitatii elevilor obiectiv al scolarizarii mici
Scris de administrator   
Vineri, 08 Decembrie 2017 11:24

STUDIU - DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ELEVILOR- OBIECTIV PRIORITAR AL ȘCOLARITĂȚII MICI

înv. Gligor Dana,

Școala Gimnazială Cîmpeni

Cu toții, părinți și dascăli, ne dorim un copil creativ, imaginativ care să picteze aşa cum altcineva nu a mai făcut-o, să scrie cele mai originale compuneri sau să danseze pe orice melodie? Sigur că nu e deloc uşor şi adesea ne gândim dacă acei copii atât de talentaţi pe care îi vedem la televizor sau pe scenă, au fost pregătiţi de mici pentru asta, sau pur şi simplu sunt talentaţi şi atât.

Se ştie că la vârste mici potenţialul intelectual al copiilor este acompaniat de o curiozitate veşnic trează şi activă, de receptivitate, sensibilitate, predilecţie pentru inedit. Imaginaţia bogată le înlesneşte combinaţiile noi şi surprinzătoare, acceptarea ambiguului, a surprizei şi crearea fantasticului. Odată ajuns la şcoală învăţătorul trebuie să creeze o atmosferă permisivă, lipsită de rigiditate, iar elevii, eliberaţi de tensiuni, teamă, frică de pedeapsă ori admonestare, vor trăi într-un climat care favorizează comunicarea şi conlucrarea. Chiar şi cei cu tendinţe spre pasivitate, neobişnuiţi cu efortul intelectual, vor prinde gustul activităţii creatoare eliberându-şi treptat energiile latente psihice şi dobândind dorinţa de autoafirmare.

Folosind diverse metode de stimulare a creativității contribuim la instalarea în clasă a unui climat de muncă, de interes pentru carte, de respect pentru informaţia scrisă, de încredere și deschidere spre imaginație și creativitate. Prin tot ceea ce se desfăşoară în clasă elevul simte că toate cunoştinţele dobândite şi toate activităţile sunt destinate formării lui ca om şi că şcoala în care învaţă azi este realmente o largă deschidere spre viaţă şi spre problemele ei de bază.

Cu toții, părinți și dascăli, ne dorim un copil creativ, imaginativ care să picteze aşa cum altcineva nu a mai făcut-o, să scrie cele mai originale compuneri sau să danseze pe orice melodie? Sigur că nu e deloc uşor şi adesea ne gândim dacă acei copii atât de talentaţi pe care îi vedem la televizor sau pe scenă, au fost pregătiţi de mici pentru asta, sau pur şi simplu sunt talentaţi şi atât.

Cum să descoperim talentele şi înclinaţiile micuţilor noştri, cum să le cultivăm şi să ţinem seama de ele când alegem grădiniţa , şcoala, activităţile din timpul liber al copilului ,sunt probleme la care ne gândim de multe ori. Încă de mic, îl putem implica în tot felul de activităţi casnice şi artistice. Cele artistice nu trebuie să fie pretenţioase sau costisitoare. Cu cât sunt lucrurile mai simple, cu atât creativitatea şi originalitatea vor fi mai mult stimulate.

Se ştie că la vârste mici potenţialul intelectual al copiilor este acompaniat de o curiozitate veşnic trează şi activă, de receptivitate, sensibilitate, predilecţie pentru inedit. Imaginaţia bogată le înlesneşte combinaţiile noi şi surprinzătoare, acceptarea ambiguului, a surprizei şi crearea fantasticului. Odată ajuns la şcoală învăţătorul trebuie să creeze o atmosferă permisivă, lipsită de rigiditate, iar elevii, eliberaţi de tensiuni, teamă, frică de pedeapsă ori admonestare, vor trăi într-un climat care favorizează comunicarea şi conlucrarea. Chiar şi cei cu tendinţe spre pasivitate, neobişnuiţi cu efortul intelectual, vor prinde gustul activităţii creatoare eliberându-şi treptat energiile latente psihice şi dobândind dorinţa de autoafirmare.

Modalităţile prin care poate fi stimulată imaginaţia şi creativitatea sunt multiple. Ea se poate face prin jocuri de tipul : „ Eu spun una, tu spui multe”. „Continuă propoziţia!”, „Găseşte cât mai multe însuşiri pentru…”, „Cum poate fi : soarele, un zâmbet, o privire….” „Ce pot face cu ochii mei, mâinile mele, mintea mea?”, „Ce crezi că face codrul, soarele, norul,….”, „Dacă aş fi….ce aş face?”. Unele jocuri pot fi organizate frontal, altele individual sau pe echipe.

Dintre metodele active care stimulează gândirea şi creativitatea, valorifică experienţa proprie a elevilor, dezvoltă competenţe de comunicare şi relaţionare, de deliberare pe plan mental şi vizează formarea unei atitudini active amintim : discuţia, dezbaterea, jocul de rol, jocul didactic, proiectul tematic, studiul de caz şi altele.

Discuţia are semnificaţia unui schimb reciproc şi organizat de informaţii şi idei, de impresii şi păreri. Asigură crearea unei atmosfere de deschidere, facilitează intercomunicarea şi acceptarea punctelor de vedere diferite, statornicirea unui climat democratic la nivelul clasei. Prin discuţie se exersează abilităţile de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog. Desigur , există reguli care se respectă şi care vor fi cunoscute de elevi. Moderatorul discuţiei are grijă să orienteze cu subtilitate răspunsurile copiilor, să lanseze întrebări care să provoace continuarea discuţiei. Ex : „ De ce credeţică…?”, „De ce s-a întâmplatasta ?”, „Se puteaîntâmplaşialtfel? Cum ?”, „Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie?”, „Ce crezică a simţitpersonajul?”. Acesteîntrebăriîiajutăpeelevisăaprofundezeproblemapusăîndiscuţie, să-şiclarificeperspectivaasupracazului, săînţeleagăcauzeleşiefectele. De asemeneaeleviisuntînvăţaţisădevinăcapabili de a exprima empatic, iaruneleîntrebăristimuleazădezvoltareamorală a acestora.

Jocul de rol se bazeazăpeideeacă se poateînvăţa nu numaidinexperienţadirectă ci şidinceasimulată. A simula este similar cu a mima, a te preface, a imita, a reproduce în mod fictiv situaţii, fapte. Scopul este de a-i pune pe participanţi în ipostaze care nu le sunt familiare, tocmai pentru a-i ajuta să înţeleagă situaţiile respective precum şi pe alte persoane care au puncte de vedere diferite. Prin jocul de rol elevii pot învăţa despre ei înşişi , despre persoanele şi lumea din jur, într-o manieră plăcută şi atrăgătoare.

Reţeaua de discuţii urmată de dezbatere- are drept finalitate aprofundarea unei teme prin dezbaterea aspectelor implicate. Se poate utiliza cu succes în cazul în care tema permite abordări contradictorii ( ex : în povestea „Capra cu trei iezi” se poate încerca apărarea lupului, culpabilizarea caprei care nu şi-a protejat bine iezii , etc,)

Brainstormingul –stimulează creativitatea, provoacă şi solicită participarea activă a elevilor, dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii, optimizează dezvoltarea relaţiilor interpersonale. Un principiu al brainstormingului este: cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.

Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat -Cercetările în domeniu au arătat că învăţarea este optimizată atunci când se bazează pe cunoaştere şi experienţe anterioare ale elevilor care permit acestora să lege ceea ce ştiu deja de noile informaţii care trebuie învăţate. Aceste metode precum şi celelalte amintite,trebuie adaptate în funcţie de temă, îmbinându-le cu cele tradiţionale.

Folosind aceste metode contribuim la instalarea în clasă a unui climat de muncă, de interes pentru carte, de respect pentru informaţia scrisă, de încredere și deschidere spre imaginație și creativitate. Prin tot ceea ce se desfăşoară în clasă elevul simte că toate cunoştinţele dobândite şi toate activităţile sunt destinate formării lui ca om şi că şcoala în care învaţă azi este realmente o largă deschidere spre viaţă şi spre problemele ei de bază.

Bibliografie:

Robert Dottrens, A educa şi a instrui, Ed. Didactică şi Pedagogică, București, 1980;

Marian Ilie, Elemente de pedagogie generală, Ed. Mirton, Timișoara, 2005;

Revista ”Învăţământul primar”, Ed. Discipol,Bucureşti 2000

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Depeizarea egoului in romanul superreali…

DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST   de Ştefan Lucian MUREŞANU   Cuvinte cheie: superrealism, romancier, privaţiuni, mafie, drogat, aurolac, egoul, fiind, cerc strâmt, teluric, energii, cosmic, stigmat, real.               Romanul superrealist este creaţia literară...

Read more

Curentele de avangarda

CURENTELE DE AVANGARDĂ   Prof. Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SÎNANDREI TIMIŞ     Un modernism categoric, de frondă, alcătuind aşa-zisa mişcare de avangardă artistică, a fost promovat la reviste precum „Contimporanul” (1922-1732), ”Punct”...

Read more

Optimizarea procesului de predare prin d…

OPTIMIZAREA PROCESULUI DE PREDARE PRIN DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE        Înv. Gligor Dana Școala Gimnazială Vidra, jud. Alba   O învățare eficientă, durabilă, este aceea care are la bază participarea activă a elevului la...

Read more

Relatia dintre suportul social si simpto…

RELAŢIA DINTRE SUPORTUL SOCIAL ŞI SIMPTOMATOLOGIA PSIHOSOMATICA LA COPILUL INSTITUŢIONALIZAT Autor: psih. Pop Petronica Profesor consilier şcolar/CJRAE Cluj Rezumat Deoarece în ţara noastră au...

Read more

Conturi consolidate

CONTURI CONSOLIDATE   Prof. Cîrcotă Roxana Grup Şcolar Industrial de Marină Galaţi   Rezumat Conturile consolidate reprezintă documentele ce vizează situaţia şi rezultatele unei societăţi mamă, ţinând cont de legăturile cu celelalte societăţi ale unui ansamblu...

Read more

Principalele tipuri de operatiuni bursie…

STUDIU DE CAZ PRIVIND PRINCIPALELE TIPURI DE OPERAŢIUNI BURSIERE ŞI INDICI BURSIERI   Prof. economist Cîrcotă Roxana Colegiul Economic Virgil Madgearu Galaţi   Resumed The term fellowship means an institution of the market economy which...

Read more

Metode şi strategii destinate cercurilor…

METODE ŞI STRATEGII DESTINATE CERCURILOR DE LECTURĂ Prof. Melinte Mihaela Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Galaţi Cercurile de lectură reprezintă activităţi didactice, desfăşurate într-un cadru curricular sau extracurricular, al...

Read more

Valentele formative ale muzicii pentru m…

VALENŢELE FORMATIVE ALE MUZICII PENTRU MICII ŞCOLARI   Înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Vidra   Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor...

Read more