Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Programa scolara la limba si literatura italiana materna la clasa a X a
Duminică, 28 Octombrie 2012 00:00

ANEXA NR. 2
 

PROGRAMA SCOLARA
Limba si literatura italiana materna
Clasa a X-a

 

   NOTA DE PREZENTARE

Curriculumul de Limba si literatura italiana materna destinat studierii acestei discipline de catre elevii apartinand etniei italiene care invata in scoli cu predare in limba romana contribuie la formarea si dezvoltarea progresiva la elevi a competentelor esentiale ale comunicarii orale si scrise, permite cunoasterea de catre acestia a limbii materne si a patrimoniului spiritual si cultural al minoritatii italiene, oferind o punte spre interculturalitate, spre o buna cunoastere reciproca intre populatia majoritara si minoritatile nationale din spatiul geografic romanesc.

Studiul limbii si literaturii materne la clasele cu predare in limba romana reprezinta, alaturi de studiul limbii si literaturii romane si de cel al studiului unei limbi moderne, o componenta esentiala a ariei curriculare Limba si comunicare, ce garanteaza elevului accesul la cultura comunicationala si literara de baza.

Curriculumul de limba si literatura materna italiana isi propune, prin obiectivele sale, dezvoltarea progresiva la elevi a competentelor esentiale ale comunicarii orale si scrise. In acest scop, in elaborarea prezentului curriculum s-a avut in vedere modelul comunicativ-functional, model care vizeaza dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare orala, de producere de mesaje orale, respectiv de receptare a mesajului scris ("lectura") si de producere de mesaje scrise. Acestea reprezinta competentele generale ale disciplinei Limba si literatura italiana materna pe parcursul scolaritatii obligatorii, carora li se adauga, in mod special, pentru situatia concreta a studierii limbii si literaturii materne in scoli cu predare in limba romana, o componenta valoric-atitudinala avand rolul de a favoriza formarea unor comportamente specifice comunicarii in mediile multiculturale.

In structurarea prezentului curriculum s-au avut in vedere urmatoarele criterii:

   -prezentarea comunicarii drept competenta esentiala;

   -echilibrarea raportului intre comunicarea orala si cea scrisa;

   -formularea competentelor specifice astfel incat sa precizeze rezultatele asteptate ale invatarii la sfarsitul anului de studiu;

   -indicarea, pentru fiecare dintre competentele specifice, a unor forme de prezentare ale continuturilor, care sa orienteze predarea-invatarea;

   -flexibilitatea in adaptarea continuturilor la nivelul de dezvoltare a clasei si la interesele copiilor.

In acest context, prezentul curriculum urmareste practica rationala a limbii (prin dezvoltarea competentelor de receptare si producere, elevul fiind capabil, in limitele cunostintelor dobandite, sa decodifice si sa produca, atat oral, cat si in scris, mesaje corecte si adecvate din punct de vedere functional si comunicativ), formarea si dezvoltarea de competente de comunicare si interactiune si dezvoltarea unor tehnici de lucru (elevul fiind capabil sa utilizeze strategii si tehnici de lucru pentru a valorifica cunostinte si deprinderi achizitionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectiva transcurriculara).

Corelarea dintre domeniile de competenta-cheie si competentele generale

Competentele-cheie reprezinta un pachet multifunctional, transferabil de cunostinte, abilitati si atitudini de care au nevoie toti indivizii pentru implinirea si dezvoltarea personala, incluziunea sociala si gasirea unui loc de munca. Acestea trebuie sa se dezvolte pana la sfarsitul educatiei obligatorii si trebuie sa actioneze ca fundament pentru invatare, ca parte a educatiei pe tot parcursul vietii.

Cele 8 domenii ale competentelor-cheie sunt:

   1. Comunicarea in limba materna;

   2. Comunicare in limbi straine;

   3. Competente in matematica si competente elementare in stiinte si tehnologie;

   4. Competente in utilizarea noilor tehnologii informationale si de comunicatie;

   5. Competente pentru a invata sa inveti;

   6. Competente de relationare interpersonala si competente civice;

   7. Spirit de initiativa si antreprenoriat;

   8. Sensibilizare culturala si exprimare artistica.

 

Curriculumul de fata construieste competente de comunicare derivate dintr-un consens larg, european si contribuie la dezvoltarea de competente-cheie in 4 din cele 8 domenii de competente-cheie identificate la nivel european:

   2. Comunicare in limbi straine;

   5. Competente pentru a invata sa inveti;

   6. Competente de relationare interpersonala si competente civice;

   8. Sensibilizare culturala si exprimare artistica.

   

 

Competentele-cheie europene

Competente generale

 

Comunicarea in limba materna

Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare
Producerea de mesaje orale
Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare
Producerea de mesaje scrise

 

Comunicare in limbi straine

Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare
Producerea de mesaje orale
Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare
Producerea de mesaje scrise

 

 

 

 

Competentele-cheie europene

Deprinderi

 

Competente in matematica si competente elementare in stiinte si tehnologie

Abilitatea de a comunica concluzii si rationamente care au condus la acestea

 

Competente in utilizarea noilor tehnologii informationale si de comunicatie

Abilitatea de a cauta, colecta si procesa informatia si de a o folosi intr-o maniera critica si sistematica
Abilitatea de a folosi instrumente digitale pentru a produce, prezenta si intelege informatii complexe

 

Competente pentru a invata sa inveti

Dobandirea alfabetizarilor de baza: scris, citit, TIC - care sunt necesare pentru invatare
Accesarea, procesarea si asimilarea de noi cunostinte si deprinderi

 

Competente de relationare interpersonala si competente civice

Abilitatea de a comunica constructiv in diferite medii pentru a manifesta toleranta
Exprimarea si intelegerea diferitelor puncte de vedere

 

Spirit de initiativa si antreprenoriat

Abilitatea de a lucra individual si in echipe

 

Sensibilizare culturala si exprimare artistica

Dezvoltarea unor reprezentari culturale, a unor atitudini favorabile si a interesului pentru studiul limbii si al civilizatiei spatiului etnolingvistic italian

 

Structura programei este urmatoarea:

   -competentele generale, pentru parcursul invatamantului liceal. Competentele generale sunt definite ca ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi care se formeaza pe durata scolaritatii. Competentele formulate in prezentul curriculum atesta orientarea spre praxis a acestuia si ar trebui sa induca un comportament dinamic, atat la profesori, cat si la elev, in sensul ca sarcinile de comunicare, atinse prin activitati, dezvolta competenta de comunicare in si prin schimbul verbal, atat in codul scris, cat si in codul oral al limbii. Competentele generale sunt comune pentru clasele a IX-a-a XII-a. La nivelul ciclului liceal parcursul formativ se va centra pe asimilarea cunostintelor de cultura si de literatura italiana, integrata in ambientul istoric in care diferitele fenomene literare au aparut.

   -valori si atitudini (ce urmeaza a fi formate pe intreg parcursul scolar);

   -competente specifice (derivate din competentele generale si care se formeaza pe durata unui an de studiu) si continuturi. Exemplele de activitati de invatare se vor regasi in sectiunea intitulata "Sugestii metodologice". Aceasta corelare constituie pivotul curriculumului, care accentueaza latura sa pragmatica: devine astfel transparent nu numai ce se invata, ci si, mai ales, de ce se invata anumite continuturi;

   -continuturile invatarii, pentru cele 4 domenii: Lectura, Practica rationala si functionala a limbii, Elemente de constructie a comunicarii, Literatura si cultura italiana;

   -sugestii metodologice continand exemple de activitati de invatare;

   -evaluarea.

 

COMPETENTE GENERALE    

 

1. Receptarea mesajelor transmise in diferite situatii de comunicare
2. Producerea de mesaje orale
3. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare
4.
Producerea de mesaje scrise
5. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare

 

 

VALORI SI ATITUDINI    

 

 

 

1. Cultivarea unei atitudini pozitive fata de limba materna si recunoasterea rolului acesteia in dezvoltarea personala si imbogatirea orizontului cultural
2. Cultivarea increderii in propriile abilitati de comunicare
3. Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice in raport cu diversele mesaje receptate
4. Formarea unor reprezentari privind valorile majore ale literaturii italiene
5. Constientizarea rolului limbii materne italiene ca mijloc de acces la dezvoltarea patrimoniului culturii universale
6.
Dezvoltarea sensibilitatii interculturale

 

COMPETENTE SPECIFICE SI FORME DE PREZENTARE ALE CONTINUTURILOR

 

   1. Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare    

 

Competente specifice

Continuturi

 

1.1. Recunoasterea sensului unui mesaj, reprezentata de
un raspuns verbal sau nonverbal

- Texte audiate de diferite tipuri, de informare generala
- Monologul
- Dialogul
- Paragrafe/Texte descriptive si narative

 

1.2. Identificarea de secvente de dialog, de naratiune si de
descriere dintr-un mesaj oral, sesizand natura formala sau
informala a acestuia

 

 

1.3. Reperarea de categorii semantice, integrate mai apoi in
structuri lexicale proprii

- Conversatii/Inregistrari audio/video sau citite cu glas
tare de catre profesor
- Situatii de comunicare pe teme cotidiene concrete
- Texte literare.

 

1.4. Recunoasterea abaterilor de la normele limbii literare intr-un mesaj audiat

 

 

1.5. Constientizarea sensului unui mesaj nou prin raportare la propria experienta.

 

 

   2. Producerea de mesaje orale    

 

Competente specifice

Continuturi

 

2.1. Participarea la interactiuni verbale, utilizand formule
conversationale, potrivit situatiei de comunicare

- Conversatii pe teme de interes general, de istorie,
cultura si literatura
- Dialoguri

 

2.2. Emiterea de mesaje orale coerente

- Descrieri cu suport verbal si/sau imagini

 

2.3. Selectarea de elemente de lexic adecvate situatiilor de comunicare

- Actele de vorbire necesare realizarii acestor
competente
- Descrieri de persoane, personaje, spatii, situatii
- Povestire orala

 

2.4. Adecvarea vorbirii la diferite situatii de comunicare in functie de partenerul de dialog

- Formule de salut, de adresare, de permisiune, de
scuze, de initiere, mentinere si incheiere a unui dialog, de
nuantare a exprimarii

 

2.5. Emiterea de mesaje orale corecte din punct de vedere gramatical si nuantate din punct de vedere lexical

- Conversatii cu unul sau mai multi interlocutori pe teme
din viata cotidiana, din elementele de istorie, cultura si
literatura studiate

  

 3. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare (lectura)    

 

Competente specifice

Continuturi

 

3.1. Reperarea unor informatii esentiale dintr-un text, deosebind intre elementele de ansamblu si cele de detaliu si transferandu-le intr-un text lacunar, intr-un tabel sau diagrama

- Texte literare de diverse tipuri: narativ, descriptiv,
dramatic
- Texte nonliterare
- Texte lacunare
- Tabele/Diagrame

 

3.2. Identificarea modalitatilor specifice de organizare a textului narativ

- Texte narative, descriptive, dramatice

 

3.3. Recunoasterea procedeelor de expresivitate in textul literar (comentarii, analize stilistice)

- Texte lirice
- Sinonime, antonime, familii de cuvinte, cuvinte
polisemantice, expresii idiomatice
- Texte literare reprezentative

 

3.4. Utilizarea unui lexic diversificat recurgand la categoriile semantice studiate

- Moduri de expunere: monologul, dialogul, descrierea,
naratiunea, expunerea, informarea

 

3.5. Identificarea de secvente narative, descriptive si dialogate dintr-un text narativ, organizandu-le ulterior in functie de o cerinta specifica

 

  

 4. Producerea de mesaje scrise    

 

Competente specifice

Continuturi

 

4.1. Redactarea de texte functionale si de rezumate

- Texte uzuale, scrisori, instructiuni
- Note si fise de lectura
- Formulare tipizate

 

4.2. Redactarea de mesaje pe o anumita tema, urmarind un plan dat

- Planul simplu de idei
- Pagini de jurnal personal
- Povestiri
- Descrieri

 

4.3. Realizarea de texte, tinand seama de partile componente ale unei compuneri, respectand categoriile semantice si regulile gramaticale studiate

- Texte narative scurte insotite de o ilustratie/un sir de
ilustratii/secvente cinematografice
- Rezumatul

 

4.4. Redarea in scris a unor informatii receptate prin lectura.

- Comentarea unor secvente.

 

   5. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare    

 

Competente specifice

Continuturi

 

5.1. Transformarea mesajelor din vorbire directa in vorbire
indirecta

- Opinii (inregistrari audio)
- Dialoguri (inregistrate sau interpretate)
- Prospecte, instructiuni
- Texte de informare generala

 

5.2. Utilizarea dictionarului bilingv si explicativ pentru traducerea unor texte functionale din limba italiana in limba romana

- Tehnici de utilizare a dictionarului bilingv si explicativ
- Texte functionale

 

5.3. Sintetizarea sub forma de schema/note a continutului unui mesaj oral/scris

- Note

 

5.4. Traducerea unor texte scurte din domenii de interes utilizand dictionarul

- Fragmente/texte literare de dificultate medie
- Comentarii (inregistrari audio/video)

 

5.5. Traducerea unor replici-cheie din filme.

- Filme.

 

CONTINUTURILE INVATARII

   1. LECTURA

Cartea (actualizare) - obiect cultural: titlul, autorul, cuprinsul, asezarea in pagina, rolul ilustratiilor. Anexele cartii. Tipuri de carti.

Teoria literara: Destinatarul mesajului. Structura textului narativ. Naratiunea. Descrierea (descrierea obiectiva; descrierea subiectiva). Dialogul. Personajul: caracterizare - portretul fizic si portretul moral. Structura prozodica (rima, ritm, suprarima, vers, strofa, vers liber). Figurile de stil: Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul. Antiteza. Metafora. Aliteratia. Alegoria. Pleonasmul. Anacolut1. Hiperbola. Oximoron. Denotatie. Conotatie. Sensul de baza. Sensul figurat. Genuri si specii. Genuri: epic, liric (sonetul), dramatic.

   1Elementele scrise cu litere aldine reprezinta elementele noi in cadrul continuturilor invatarii.

 

Textul: Texte literare apartinand diverselor genuri si specii. Texte nonliterare functionale.

 

   

 NOTA :
Pentru realizarea competentelor din programa scolara se vor studia texte literare si nonliterare extrase din regulamente, texte administrative, tabele in selectarea carora se va tine seama de urmatoarele criterii: reprezentativitate, accesibilitate, atractivitate, valori.
Din textele lungi se pot selecta fragmente reprezentative. Pentru textele literare se recomanda urmatoarele specii: mitul, povestirea, poezia, comedia, eseul critic. Pentru textele nonliterare se recomanda: afise publicitare, articole din reviste pentru tineri, extrase din regulamente, texte oficiale si administrative. Pentru a sprijini receptarea textelor literare si nonliterare se recomanda vizionarea de filme documentare si artistice. Profesorul poate recurge si la alte texte, cu conditia ca atat textele literare, cat si cele nonliterare sa reflecte prevederile prezente in programa.

 

 2. PRACTICA RATIONALA SI FUNCTIONALA A LIMBII

   2.1. COMUNICARE ORALA

Situatia de comunicare. Convergenta ideilor in jurul unei teme. Acomodarea limbajului la scopul comunicarii si la parametrii situatiei de comunicare

Structurarea textului oral:

   a) Organizarea logico-semantica a mesajului: raportul dintre ideea principala si ideea secundara. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalitati de argumentare

   b) Organizarea formala a mesajului: selectarea cuvintelor; organizarea propozitiei si a frazei; progresia in textul oral monologat si dialogat. Paralelismul intre elementele verbale si nonverbale in context

   c) Textul dialogat/monologat. Monologul expozitiv si demonstrativ. Dialogul informal si formal. Modalitati de exprimare a opiniilor. Argumentarea

Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

   1. a initia, a mentine si a incheia un schimb verbal;

   2. a situa in timp si a povesti la trecut;

   3. a descrie si a compara locuri, situatii, obiecte, persoane, idei;

   4. a face promisiuni, ipoteze, previziuni pentru viitor;

   5. a cere ceva si a da sfaturi unei persoane in mod politicos;

   6. a sustine in mod argumentat un schimb verbal direct;

   7. a exprima acordul sau dezacordul, a confirma ori a contrazice afirmatiile interlocutorului;

   8. a-si exprima opiniile personale sau o atitudine;

   9. a sustine un proiect;

   10. a folosi in mod adecvat stilul formal/informal;

   11. a solicita si a furniza explicatii si justificari;

   12. a sustine in mod argumentat un punct de vedere;

   13. a realiza analogii intre personalitati, manifestari culturale si sociale din diverse epoci;

   14. a formula judecati critice.

   2.2. COMUNICARE SCRISA

Organizarea textului scris. Partile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, incheierea

Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj)

Ortografia si punctuatia. Scrierea corecta a cuvintelor. Consoanele duble, diftongi, triftongi, apostroful, trunchierea

Contexte de realizare:

   a) Scrierea functionala: scrisoarea, invitatia. Fisa de lectura. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. Analiza. Comentariul. Eseul

   b) Scrierea imaginativa (compuneri libere). Compuneri dupa un plan dat. Eseul liber

   c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisa a unor fragmente din text. Comentarea unor secvente. Semnificatia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text informational.

   

3. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII

   I. Fonetica si ortografie (actualizare)

aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronuntarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s si z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii si triftongii;

eliziunea si apostroful (reluare);

dictionarul si accentul cuvintelor, utilizarea dictionarului bilingv. Dictionarul etimologic.

   II. Lexic (actualizare)

Mijloace de imbogatire a lexicului: derivarea cu sufixe si prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme.

Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice;

Sensul denotativ si sensul conotativ al cuvintelor;

Caracteristici esentiale ale limbii italiene in secolele al XV-lea-al XVII-lea.

   III. Gramatica

Articolul: hotarat, nehotarat si partitiv (reluare); folosirea articolului cu numele proprii de persoane si geografice (reluare)

Substantivul: formarea femininului (reluare); formarea pluralului (reluare); substantive defective; substantive cu doua forme de plural (reluare); substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ etc.

Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative (reluare); pozitia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv si omiterea articolului in cazul posesivelor care insotesc substantive indicand inrudirea; adjectivul nehotarat; gradele de comparatie - forme sintetice (reluare)

Numeralul: cardinal (reluare), ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ

Pronumele personal in acuzativ cu si fara prepozitie (reluare); pronumele in dativ cu si fara prepozitie (reluare); pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali, cui versus quale; locul pronumelor combinate in grupurile verbale, propozitia asertiva si imperativa; pronumele de politete; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv (reluare); pronumele interogative; pronumele nehotarate

Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate si neregulate (reluare); perfectul compus al verbelor regulate si neregulate (reluare); imperfectul verbelor regulate si neregulate (reluare); perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (reluare si aprofundare); viitorul simplu si viitorul anterior (reluare); conditionalul prezent si trecut; folosirea conditionalului; modul imperativ (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politete; conjunctivul prezent si trecut (reluare); conjunctivul imperfect si trapassato; concordanta timpurilor la modul indicativ (reluare); concordanta timpurilor la modul conjunctiv (reluare); propozitia ipotetica (reluare si imbogatire); verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere) (reluare); verbe tranzitive si intranzitive (alegerea auxiliarului) (reluare); forma activa, pasiva si reflexiva (reluare); verbele modale (dovere, potere, volere) (reluare); verbele impersonale; verbe defective (reluare)

Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente" (reluare); adverbele de loc si de timp (reluare); adverbe de indoiala; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locutiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne (reluare si sistematizare); gradele adverbului; pozitia adverbului (reluare)

Conjunctia: conjunctiile coordonatoare (reluare); conjunctia subordonatoare; locutiuni conjunctionale

Prepozitia: folosirea prepozitiilor; prepozitii articulate (reluare); locutiuni prepozitionale (reluare)

Interjectia: interjectii proprii (care exprima uimirea, bucuria, amenintarea, indemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime (reluare); interjectii improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locutiuni

Sintaxa: propozitia simpla; parti principale de propozitie (subiectul; predicatul); parti secundare de propozitie (atributul; complementul obiect direct si indirect; complemente circumstantiale: de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop, de concesie, de opozitie)

Tipuri de fraza: asertiva, interogativa (directa si indirecta), exclamativa, emfatica, impersonala

Sintaxa frazei: propozitia simpla; propozitia principala; propozitia secundara subordonata (propozitia completiva directa si indirecta; propozitia circumstantiala concesiva. Vorbirea directa si indirecta. Propozitia completiva de agent. Propozitia circumstantiala (de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop). Propozitia conditionala si fraza ipotetica.

 

NOTA:
Categoriile gramaticale enumerate apartin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei invatari explicite. In cadrul predarii nu se va face apel la conceptualizarea unitatilor lingvistice, utilizate in situatiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat si analitic, ci vor fi abordate in cadrul achizitiei globale. Elementele de gramatica se vor doza progresiv, conform dificultatilor si nevoilor de comunicare, fara a se urmari epuizarea tuturor realizarilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

 

   4. LITERATURA SI CULTURA ITALIANA

Texte recomandate:    

 

Testo poetico

"Il Morgante" (frammento a scelta)

Luigi Pulci

 

 

"Trionfo di Bacco e Arianna"

Lorenzo de' Medici

 

 

"I mi trovai, fanciulle, un bel mattino" da Le Rime

Angelo Poliziano

 

 

"L'apparizione di Angelica", Canto I di Orlando innamorato

Matteo Maria Boiardo

 

 

"Orlando in cerca di Angelica", di Orlando Furioso

Ludovico Ariosto

 

 

"Ermina fra i pastori", Canto VII di Gerusalemme liberata

Torquarto Tasso

 

 

"Chi e quel che per forza a te mi mena"

Michelangelo Buonarroti

 

 

"Donna che si pettina"

Gianbattista Marino

 

 

"Tu m'ami oh gioja! i tuoi raggianti sguardi"

Vittorio Alfieri

 

Testo drammatico

"La scelta di Lucrezia" (Atto V, La Mandragola)

Niccolo Machiavelli

 

 

"La Locandiera"

Carlo Goldoni

 

Trattato

"La fortuna" (Capitolo XXV, Il Principe)

Niccolo Machiavelli

 

 

"Creazione dell'uomo" (De dignitae hominis)

Pico della Mirandola

 

 

"La natura dell'uomo" (I libri della famiglia)

Leon Battista Alberti

 

 

"L'elogio dell'intelligenza umana" (Il dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo)

Galileo Galilei

 

 

Testo descrittivo "Paesaggio d'Arcadia" (Arcadia)

Jacopo Sannazaro

 

 

"La Pittura"

Leonardo da Vinci

 

 

"Pensieri"

Leonardo da Vinci

 

Testo narrativo storico

"La politica di Lorenzo de' Medici ed il desiderio di pace de'
principi italiani" (Storia d'Italia, Libro I, Capitolo I)

Francesco Guicciardini

 

NOTA:
Pe tot parcursul invatamantului liceal se va studia literatura italiana structurata pe perioade si curente literare. Educatia literara este centrata pe textul literar, avandu-se in vedere calitatea acestuia, si nu cantitatea. Se vor alege texte ale unor autori canonici ai literaturii italiene, tinandu-se cont de interesele si de motivatiile culturale ale tinerilor, de obiectivele educatiei lingvistice si literare. Drept urmare, se propune studierea diacronica a literaturii italiene ce va forma un orizont cultural vast in cadrul studiului limbii si literaturii materne italiene.

 

Teme recomandate:

   -Universul personal: gusturi si preferinte, activitati scolare si in afara scolii, familia, prietenia, sentimente si emotii, sanatatea, jocul, timpul liber, vacanta

   -Universul adolescentei: stiluri de viata

   -Mediul inconjurator: viata la tara si la oras, natura (plante, animale, locuri si peisaje), ecologie

   -Progres si schimbare: obiecte si ustensile domestice, ocupatii si profesii, inventii si descoperiri

   -Relatii interpersonale: relatii intre tineri, corespondenta si schimburi intre scoli, calatorii

   -Oameni si locuri: aspecte ale vietii citadine, obiective turistice si culturale, personalitati importante

   -Obiceiuri si traditii: mancaruri specifice sarbatorilor traditionale, activitati specifice sarbatorilor traditionale (reluare si imbogatire)

   -Incursiuni in lumea artei: personaje indragite din carti si din filme

   -Universul cultural italian: trecut si prezent

   -Societatea informationala si mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbala, publicitate si anunturi in presa, radioul si televiziunea, internetul

   -Elemente culturale ale spatiului italian: Referinte istorice. Inceputurile literaturii italiene. Inceputurile Renasterii principalele etape si raspandirea modelului renascentist (secolele al XII-lea, al XIII-lea, al XIV-lea, al XV-lea) (reluare)

   -Elemente culturale ale spatiului italian: Referinte istorice. Renasterea. Umanismul. Reforma si Contrareforma. Clasicismul. Barocul. Commedia dell'arte. Inceputurile Iluminismului (secolele al XV-lea, al XVI-lea, inceputurile secolului al XVII-lea).

Sugestii metodologice

Proiectarea activitatii didactice si elaborarea de manuale scolare alternative trebuie sa fie precedate de lectura integrala a programei scolare si de urmarirea logicii interne a acesteia. Activitatile de invatare si strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie sa tina seama de experienta elevilor la aceasta varsta si sa permita valorizarea pozitiva a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activitatii instructiv-educative, presupune respectarea unor exigente ale invatarii durabile, asa cum sunt:

   -utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitatii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis si creativ;

   -exersarea lucrului in echipa, a cooperarii si/sau a competitiei;

   -realizarea unor activitati diverse de receptare si producere de mesaje orale si scrise, care sa dea posibilitatea tuturor elevilor de a participa la propria invatare;

   -integrarea, in predare-invatare-evaluare, a elementelor de continut din cele 3 domenii ale disciplinei (lectura, practica rationala si functionala a limbii, elemente de constructie a comunicarii), pentru a le oferi elevilor motivatii pentru invatare si un demers coerent integrator al formarii capacitatilor de comunicare.

Pentru atingerea competentelor generale se pot aplica urmatoarele activitati de invatare:

   1. Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare

   1.1. - executare de operatii/raspunsuri verbale/nonverbale la comenzi

   1.2. - exercitii de identificare a unor modalitati specifice de intrare in dialog

   -exercitii de sesizare a unor argumente si contraargumente dintr-un mesaj oral

   -exercitii de identificare a punctelor principale ale dialogului: intentie, parteneri, situatie de comunicare

   -exercitii de diferentiere a naturii formale sau informale a dialogului

   1.3. - exercitii de sesizare a relatiilor de sinonimie, antonimie si polisemie intr-o comunicare orala

   -exercitii de integrare a sinonimelor si antonimelor in contexte date

   1.4. - exercitii de identificare a formei corecte a cuvintelor

   -exercitii de sesizare a acordurilor gramaticale

   1.5. - exercitii de asociere a mesajului receptat cu informatii anterioare sau cu imagini

   2. Producerea de mesaje orale

   2.1. - activitati in perechi, dialog, grup

   -simulare

   2.2. - exercitii de relationare a ideilor principale cu ideile secundare

   -exercitii de construire a unui discurs oral

   2.3. - exercitii de comparare a sensurilor unor cuvinte in contexte diferite

   -exercitii de folosire a sinonimelor, antonimelor si a cuvintelor polisemice in contexte diferite

   -exercitii de construire a unor familii lexicale

   2.4. - exercitii de exprimare si argumentare a opiniei

   -joc de rol

   2.5. - exercitii de folosire corecta a partilor de vorbire invatate

   -exercitii de construire a unui monolog sau a unui dialog

   -exercitii de descriere a unor obiecte, fenomene sau persoane

   -exercitii de construire a unor naratiuni simple

   -exercitii simple de folosire expresiva a limbii

   2.6. - exercitii de conversatie cu unul sau mai multi interlocutori

   -joc de rol

   -dramatizari

   3. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare

   3.1. - activitati de completare de tabele, exercitii cu alegere multipla, raspunsuri la intrebari

   3.2. - exercitii de identificare a structurii textului narativ

   3.3. - exercitii de identificare a structurii textului poetic

   -exercitii de identificare a unor procedee de expresivitate artistica (epitet, comparatie, metafora, repetitie, enumeratie, antiteza)

   3.4. - exercitii de sesizare a schimbarii semnificatiei unor cuvinte in functie de context

   -exercitii de stabilire a relatiilor de sinonimie, antonimie si polisemie intr-un text dat

   3.5. - exercitii de identificare a secventelor intr-un text narativ

   -exercitii de evidentiere a diferentelor dintre o descriere si un dialog

   -exercitii de structurare a unui text in secvente distincte in functie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, analiza etc.)

   3.6. - exercitii de identificare a mesajului unui text

   4. Producerea de mesaje scrise

   4.1. - redactare de mesaje, instructiuni

   -completare de texte lacunare

   -redactare de scrisori in registru familiar

   4.2. - exercitii de construire a unor scurte povestiri

   -exercitii de redactare a unor texte descriptive

   -exercitii de caracterizare a personajelor

   4.3. - exercitii de folosire a sinonimelor in scopul evitarii repetitiilor

   -exercitii de diferentiere a semnificatiei sinonimelor in contexte diferite

   -exercitii de folosire corecta a partilor de vorbire flexibile si neflexibile

   -exercitii de folosire corecta a formelor verbale in raport cu cronologia faptelor relatate

   -exercitii de folosire a conectorilor adecvati

   -exercitii de folosire a unor constructii verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicarii

   4.4. - luare de notite

   -exercitii de rezumare, substituire, transformare, comparatie, analiza.

 

EVALUAREA

Evaluarea formativa curenta este implicita demersului didactic in orele de limba materna italiana, permitand atat profesorului, cat si elevului:

   -sa stabileasca nivelul de achizitie a competentelor si a cunostintelor;

   -sa identifice lacunele si cauzele lor;

   -sa regleze procesul de predare/invatare.

Pentru a se realiza o evaluare completa a invatarii este necesar sa se aiba in vedere evaluarea proceselor de invatare, a competentelor achizitionate, a progresului realizat, a produselor activitatii si a invatarii elevilor. Metodele si instrumentele traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel si la metode si instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea achizitiilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor lor de comunicare si interrelationare, la limba materna se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

   -observarea sistematica (pe baza unei fise de observare);

   -tema de lucru (in clasa, acasa) conceputa in vederea evaluarii;

   -proiectul;

   -portofoliul;

   -autoevaluarea.

 

PROIECTUL

Proiectul este o activitate complexa de invatare care se preteaza foarte bine a fi folosita si ca instrument de evaluare, atat formativa, cat si sumativa. Proiectul este o activitate individuala si/sau in grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece incurajeaza cooperarea si dezvolta competente de lucru in echipa. Un avantaj important al proiectului este ca da posibilitatea elevilor de a lucra in ritm propriu, de a-si folosi mai bine stilul propriu de invatare si permite invatarea si de la colegi.

Proiectul pune elevii in situatia de a lua decizii, de a comunica si negocia, de a lucra si invata in cooperare, de a realiza activitati in mod independent, de a impartasi celorlalti cele realizate/invatate, intr-un cuvant, ii ajuta sa participe direct la propria formare.

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe si necesita pregatirea profesorului si a elevilor in ideea lucrului in echipa, prin cooperare, atat in clasa, cat si in afara clasei.

Grupul poate fi alcatuit din doua pana la zece persoane in functie de marimea clasei, natura obiectivelor si experienta participantilor, dar un numar de 4-5 participanti reprezinta marimea ideala pentru grupurile care au de indeplinit obiective precise. Cu cat creste numarul membrilor, cu atat scade posibilitatea participarii efective la toate activitatile a fiecaruia, dar poate creste complexitatea obiectivelor urmarite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexa care ii solicita pe elevi:

   -sa faca o cercetare (investigatie);

   -sa realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmeaza a fi prezentat: dosar tematic, ghid, pliant, ziar, afis publicitar, carte, film, expozitie, corespondenta, spectacol/serbare etc.);

   -sa elaboreze raportul final;

   -sa faca prezentarea publica a proiectului.

Etapele realizarii unui proiect sunt:

   1. alegerea temei;

   2. planificarea activitatii:

   -stabilirea obiectivelor proiectului;

   -alegerea subiectului in cadrul temei proiectului de catre fiecare elev/grup;

   -distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupului;

   -identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, carti de la biblioteca, presa, persoane specializate in domeniul respectiv, institutii, organizatii guvernamentale si neguvernamentale);

   3. cercetarea propriu-zisa;

   4. realizarea materialelor;

   5. prezentarea rezultatelor cercetarii si/sau a materialelor create;

   6. evaluarea (cercetarii in ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Desi proiectul presupune un grad inalt de implicare a elevului in propria formare, aceasta nu are drept consecinta nonangajarea profesorului. Daca elevii urmeaza sa isi conceptualizeze, sa indeplineasca si sa prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere si monitorizare discreta in toate fazele activitatii. Profesorul ramane asadar un factor esential al procesului, mai ales daca proiectul este folosit si ca instrument de evaluare a rezultatelor scolare.

Sarcinile profesorului vizeaza organizarea activitatii, consilierea (da sugestii privind surse sau proceduri) si incurajarea participarii elevilor. Este esentiala neimplicarea sa in activitatea propriu-zisa a grupurilor de elevi (lasand grupul sa lucreze singur in cea mai mare parte a timpului), interventia sa fiind minima si doar atunci cand este absolut necesara. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de catre elevi a dificultatilor intampinate constituie o parte importanta a invatarii prin proiect. Este insa la fel de important sa se evite ca elevii sa fie pusi in situatia de a avea esecuri majore, intrucat esecul are o importanta influenta negativa asupra invatarii. Asigurarea si evidentierea succesului (chiar daca este vorba de succese mici sau partiale!) fiecaruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instructiunile emise de profesor sa fie clare, specifice si sa contina si o limita de timp pentru indeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient sa se scrie instructiunile pe tabla, foi de hartie si sa se precizeze rolurile in grup (de exemplu: secretar - scrie ideile emise de participanti; mediator - asigura participarea tuturor membrilor grupului la discutii; cronometror - urmareste incadrarea in limitele de timp stabilite; raportor - prezinta intregii clase concluziile grupului).

Esenta proiectului consta:

   1. intr-un scop concret care sa permita folosirea limbii straine pentru comunicare in contexte autentice;

   2. intr-o responsabilitate comuna a elevilor si a profesorului in planificare si executie;

   3. intr-o sarcina concreta in care activitatile lingvistice si activitatile practice (scrisul, tiparirea, pictarea, decuparea etc.) se intrepatrund;

   4. intr-o utilizare autonoma a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon, camera de luat vederi, dictionare, scrisori, creioane, foarfece etc.);

   5. in dobandirea unei experiente concrete, practice extinsa dincolo de clasa.

Evaluarea cu ajutorul proiectului

Elevii pot fi notati pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare si/sau pentru produsul realizat.

Activitatea in proiect a elevilor poate fi evaluata pe 5 dimensiuni:

   1. operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din invatare (daca cerinta este ca elevii sa isi elaboreze proiectul pe baza cunostintelor si intelegerii dobandite in scoala, ei au ocazia astfel sa isi selecteze si sa decida ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc sa includa in proiect);

   2. competentele de comunicare - se pot urmari toate categoriile de competente de comunicare atat pe perioada elaborarii proiectului, cat si la prezentarea acestuia (proiectele ofera elevilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alti adulti si colegi intr-un efort de colaborare si, nu in ultimul rand, cu ei insisi);

   3. calitatea muncii (sunt examinate in mod obisnuit inovatia si imaginatia, judecata si tehnica estetica, executia si realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune in lumina un anumit concept);

   4. reflectia (capacitatea de a se distanta fata de propria lucrare, de a avea permanent in vedere obiectivele propuse, de a evalua progresul facut si de a face rectificarile necesare). Elevul ajunge cu timpul sa interiorizeze aceste practici astfel incat ajunge la performanta de a-si aprecia singur munca. In plus, cand elevul continua sa creeze intr-un anumit gen, se familiarizeaza cu criteriile acestuia si invata progresiv sa gandeasca in acel domeniu;

   5. produsul proiectului - in masura in care se face evaluarea competentelor elevului asa cum sunt ele materializate in produs, si nu a aspectelor proiectului nerelevante pentru invatarea care se doreste a fi evaluata.

Evaluatorul este interesat si de alte doua aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidentiaza proiectul in domeniul capacitatilor cognitive si al stilului de invatare ale elevului) si, respectiv, modul in care elevul s-a implicat in comunicarea si cooperarea nu numai cu alti elevi, dar si cu profesori, experti din exterior, precum si folosirea judicioasa de catre acesta a diferitelor resurse (biblioteca, internet).

Experienta a aratat ca proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajeaza elevii pe o perioada de timp semnificativa, determinandu-i sa conceapa schite, sa le revizuiasca si sa reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvolta relatii interpersonale, cooperare; ofera oportunitati de comunicare si utilizare a limbii moderne in contexte autentice; ofera o ucenicie pentru tipul de munca ce va fi desfasurata dupa incheierea scolii; permit elevilor sa isi descopere "punctele forte" si sa le puna in valoare: mobilizeaza un sentiment al implicarii, generand o puternica motivatie interioara; si, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice in care elevii pot demonstra intelegerea si competentele dobandite prin parcurgerea curriculum-ului scolar.

 

PORTOFOLIUL EUROPEAN AL LIMBILOR MODERNE

Este un document sau o culegere structurata de documente in care fiecare titular (elev/persoana care studiaza limbi straine) poate sa reuneasca de-a lungul anilor si sa prezinte intr-un mod sistematic calificativele, rezultatele si experientele pe care le-a dobandit in invatarea limbilor, precum si esantioane din lucrari personale. Ca exemplu ar putea fi luat "Portofoliul European al Limbilor", EQUALS - ALTE

La baza acestui portofoliu se afla doua obiective majore:

motivarea elevului (celui care invata), prin recunoasterea eforturilor sale si diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul intregii vieti;

prezentarea competentelor lingvistice si culturale dobandite (achizitionate).

Conceput ca un document personal in care elevul poate sa inscrie calificativele si experientele sale lingvistice, portofoliul contine 3 parti:

un pasaport (carnet) care atesta calificarile formale nationale;

o biografie lingvistica ce descrie competentele atinse in domeniul limbilor straine si experienta de invatare. Se utilizeaza scari de evaluare si autoevaluare care se regasesc in cadrul european comun de referinta;

un dosar care contine alte materiale cu privire la procesul de invatare, obiectivele fixate de titular, "carnetul de bord", cu notatiile privind experientele de invatare, esantioane din lucrari personale si/sau documente. "Portofoliul European al Limbilor" ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. In acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea contine documente cum ar fi:

  • lista cu texte literare sau de alta natura citite intr-o limba straina (sub forma imprimata sau electronica);
  • lista de texte prezentate audiovizual, ascultate/vazute (emisiuni de radio/TV, filme, casete audiovideo, CD-ROM-uri etc.);
  • interviuri scrise sau pe caseta audio, integrale ori secvente;
  • raspunsuri la chestionare, interviuri;
  • proiecte/parti de proiecte realizate;
  • traduceri;
  • fotografii, ilustratii, pliante, afise publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri/creatii personale);
  • texte literare (poezii, fragmente de proza);
  • lucrari scrise curente/teste;
  • compuneri/creatii literare personale;
  • contributii personale la reviste scolare;
  • extrase din presa si articole redactate pe o tema data;
  • corespondenta care implica utilizarea unei limbi straine.

Portofoliul se realizeaza prin acumularea in timp, pe parcursul scolaritatii, a acelor documente considerate relevante pentru competentele detinute si pentru progresul inregistrat de elev.

Dosarul va prezenta la inceput o lista cu documentele existente, organizata fie tematic, fie tematic si cronologic.

Documentele dosarului se acumuleaza fie la cererea profesorului, fie la dorinta elevului (care va include acele documente pe care le considera ca fiind semnificative pentru propriul progres) si vor fi alese astfel incat sa arate etapele in evolutia elevului.

Portofoliul permite elevului:

  • sa isi puna in evidenta achizitiile lingvistice;
  • sa isi planifice invatarea;
  • sa isi monitorizeze progresul;
  • sa ia parte activ la propriul proces de invatare.
  • Portofoliul permite profesorului:
  • sa inteleaga mai bine obiectivele si nevoile elevului;
  • sa negocieze obiectivele invatarii si sa stimuleze motivatia;
  • sa programeze invatarea;
  • sa evalueze progresul si sa propuna masuri si actiuni de remediere unde (si daca) este nevoie;
  • sa evalueze activitatea elevului in ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu in raport cu obiectivele/competentele din Curriculumul national si cu situatia in care il va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de catre elev va fi mai indelungata si ii va fi adusa la cunostinta.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Programul zilnic al elevului

PROGRAMUL ZILNIC AL ELEVULUI   Învăţător Ţipu Mihaela Şcoala cu clasele I-IV Schitu/StructuraCostineşti, jud. Constanţa      Şcoala este o instituţie importantă în viaţa copilului şi a familiei. Acesta păşeşte pragul şcolii aflându-se deodată în faţa...

Read more

FALSTAFF. GIUSEPPE VERDI

FALSTAFF Giuseppe Verdi (1813 - 1901) Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu   Activ si la 80 de ani, marele compozitorul Giuseppe Verdi se manifestã plenar prin...

Read more

Contractul colectiv de munca unic la niv…

CONTRACT COLECTIV DE MUNCA UNIC LA NIVEL DE SECTOR DE ACTIVITATE INVATAMANT PREUNIVERSITAR   A fost semnat Contractul Colectiv de Munca unic la nivel de sector de activitate invatamant preuniversitar, negociat si semnat...

Read more

Rolul si importanta jocurilor logico mat…

ROLUL ŞI IMPORTANŢA JOCURILOR LOGICO-MATEMATICE ÎN ACTIVITĂŢILE INSTRUCTIV- EDUCATIVE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Prof. înv. primar si preşcolar Niţu Florina Grădiniţa cu program normal „Lumea copiilor”...

Read more

Metodologie privind echivalarea pe baza …

Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind echivalarea pe baza ECTS/SECT a invatamantului universitar de scurta durata, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3...

Read more

Model raport al comisiei de mobilitate p…

Model raport al comisiei de mobilitate pentru restrangere sau pretransfer – 2014   Vezi modelul pentru raport al comisiei de mobilitate a personalului didactic contrituite la nivelul unitatii de invatamant, referiotr la...

Read more

Cross curricular teaching learning

CROSS-CURRICULAR TEACHING AND LEARNING   Poenar Lorina Manuela - Profesor limba engleză Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara                    Nowadays the issue of cross-curricular teaching and learning  involves a conscious effort to apply concepts, theories,...

Read more

Invatarea prin proiecte

ÎNVĂȚAREA PRIN PROIECTE Iosifescu Cristina Corina – profesor informatică Liceul Tehnologic “Petre Ionescu Muscel” Domnești – Argeș Tehnologia modernă ocupă din ce în ce mai mult loc atât în viața noastră,...

Read more