Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Stimularea creativitatii in cadrul orelor de istorie (metoda fishbowl si starbursting)
Miercuri, 08 Septembrie 2010 11:44

STIMULAREA CREATIVITĂŢII ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE

(METODA FISHBOWL ŞI STARBURSTING)

 

Profesor Adrian Şulic

Grup Şcolar „Regina Maria”, Dorohoi, Botoşani

 

 

Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod diferenţiat aportul în dezvoltarea potenţialului creator al individului în funcţie de conţinutul activităţii, de tipurile de metode utilizate, de pregătirea şi gradul de angajare al cadrelor didactice participante la acţiunile educative.

 

Din punct de vedere etimologic, termenul de „metodă” derivă din grecescul „methodos”, meta=spre şi odos=cale, drum, ceea ce semnifică drumul, calea, ce conduce la atingerea obiectivelor educaţionale, deci este calea pe care profesorul o parcurge pentru a da posibilitatea elevilor săi să găsească propria cale în învăţare. (Cucoş Constantin)

George Văideanu caracterizează metoda ca fiind activitatea selecţionată de cadrul didactic şi pusă în aplicare la lecţii şi în activităţi extraşcolare. Ea  presupune colaborarea dintre profesor şi elevi şi participarea elevilor în descoperirea soluţiilor, a delimitării dintre adevăr şi eroare.

Metoda îl ajută pe profesor să exprime conţinuturile învăţământului. Selectarea şi adecvarea acesteia de către profesor este determinată de: factori obiectivi (dependenţi de natura finalităţii, de logica internă a ştiinţei, de legităţile fenomenului învăţării;) şi factori subiectivi (determinaţi de contextul uman şi social al aplicării ei, de personalitatea profesorului, de psihologia elevului, de psihologia colectivului clasei, etc.)   

 

Metoda Fishbowl (Tehnica acvariului)

Tehnica acvariului (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului in grupurile de interacţiune didactică.

Scaunele din sala de clasă se aşează sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre. Ei îşi aleg apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc 8-10 minte pentru a discuta o problemă contrversată (ce opţiuni avea România în anul 1940 la notele ultimative date de URSS). În prealabil ei au citit lecţia „Anul 1940 în Istoria Românilor” şi au completat în caiete răspunsuri la anumite întrebari legate de temă.

În discuţie se clarifică unele probleme apărute la citirea lecţiei, se consolodează noile informaţii dobândite. Discuţia se desfăşoară pe baza unor reguli: orice idee trebuie susţinută de dovezi, sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc dovezi, nu sunt de acord şi argumentez poziţia mea.

Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea ce se discută, fac observaţii scrise  referitoare la strategiile de discuţie, sesizează cum apare conflictul şi ce strategii se aplică etc. În acest sens, conducătorul grupului le oferă anumite fişe/protocoale de observaţie anume constituite. 

După terminarea timpului elevii îşi schimbă locurile, cercul din interior trece in exterior şi invers, rolurile de observator/observat se shimbă. Aceştia au ca temă de discuţie „Dictatul de la Viena. Cedarea Cadrilaterului. Prăbuşirea României Mari”. Schimbarea este foarte importantă, pentru că fiecare grup este pe rând în ipostaza de observator, dar şi în ce-a de observat.

Cadrul didactic în acestă metodă poate avea următoarele roluri: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, ghid, reporter, supraveghetor.

Maria Priles menţiona următoarele avantaje ale tehnicii fishbowl: se emit idei substanţiale, argumentate şi puncte de vedere relevante, participarea este activă, contribuţiile fiind bazate pe ascultarea activă şi pe încurajarea celorlaţi de a-şi exprima ideile, folosirea tuturor formelor de limbaj (verbal, mimică, gestual).

 

Metoda Starbursting ( Explozia stelară)

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativitaţii, o modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. Starbursting (engleză star - stea, burst - a exploda), similară brainstormingului, începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebari, asemenea exploziei stelare.

Etapele acestei metode sunt următoarele: anunţarea temei „Primul razboi mondial” care este scrisă pe tablă şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul Ce?, Unde?, De ce?, Cand?. Apoi colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse. Urmează comunicarea rezultatelor muncii de grup şi evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă.

Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.

Metoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii. Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite. Participanţii se prind repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.

 

Bibliografie:

Cucoş Constantin, „Pedagogie, ediţia a II-a revăzută şi adăugită”, Editura Polirom, Iaşi, 2006

Cocoş Constantin (coord.), „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2005

Andrei Cosmovici, Iacob Luminiţa, „Psihologie şcolară”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998

 

Ultima actualizare în Miercuri, 08 Septembrie 2010 18:27
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Domenii ale competentelor cheie

DOMENII ALE COMPETENŢELOR CHEIE   Profesor Maria Ionaş Şcoala Gimnazială Poplaca, Sibiu   „A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap o mulţime de cuvinte, fraze, expresii şi...

Read more

Proiect metodologie mobilitate personal …

Proiect metodologie mobilitate personal 2013-2014   Vezi proiectul pentru metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2013 - 2014.

Read more

Fisa de asistenta la ora de dirigentie c…

FIŞA DE ASISTENŢĂ LA ORE   DIRIGENŢIE – CONSILIERE ŞI ORIENTARE     I. DATE GENERALE:   Data   Clasa   Ora   Numele şi prenumele cadrului didactic (diriginte)   Specialitatea   Vechimea în învăţământ   Gradul didactic   Tema   Participanţi (elevi) Nr.total……..elevi,  din care prezenţi….. elevi Alţi participanţi   Observator(director, responsabil comisia...

Read more

Elemente ale organizarii instruirii in g…

Elemente ale organizării instruirii în gimnaziu        Modificarea principală propusă de forma actuală a curriculum-ului o reprezintă:             -         trecerea de la centrarea învăţării pe obiective la centrarea învăţării pe dobândirea de competenţe;             -        ...

Read more

Jocul activitate fundamentala in gradini…

JOCUL, ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ ÎN GRĂDINIŢĂ   Prof. Fătu Mihaela Corina G.P.P Nr. 10 Buzău   Cerinţele mereu crescânde ale societăţii contemporane impun învăţământului actual sarcini importante care să determine creşterea calităţii lui. Este necesar, pentru aceasta,...

Read more

Fizica si calculatorul

FIZICA ŞI CALCULATORUL    Profesor Szekely Daniela Liceul Tehnologic Lupeni     Educaţia asistată de calculator, ca modalitate de instruire, este unul din domeniile în care tehnologia informaţiei are o contribuţie majoră la creşterea eficienţei procesului...

Read more

Calculatorul si importanta lui in predar…

CALCULATORUL ŞI IMPORTANŢA LUI ÎN PREDAREA BIOLOGIEI   Profesor Ilinca Ion Şcoala Generală Samarineşti,  judeţul Gorj               Rezumat: În învăţământul românesc, informatizarea a devenit o strategie naţională. Calculatorul este un mijloc tot mai folosit...

Read more

Programa scolara organizata modular

PROGRAMA ŞCOLARĂ ORGANIZATĂ MODULAR   Pro. Înv. Primar Vladu Ana Nicoleta Şcoala Gimnazială Nr. 3 Rovinari                   În contextual noii reforme curriculare din România, intentionată ca o reforma care să răspundă nevoilor de...

Read more