Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Cabinetul de istorie spatiul desfasurarii activitatii didactice in cadrul orelor de istorie si locul de promovare a istoriei scolare
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Februarie 2019 00:00

CABINETUL DE ISTORIE, SPAŢIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE ŞI LOCUL DE PROMOVARE A ISTORIEI ŞCOLARE

Mihon Adela-profesor de istorie

Şcoala Gimnazială Câmpeni

Şcoala Gimnazială Vidra

Acest articol evidenţiază rolul cabinetului de istorie în cadrul orelor de istorie şi în cadrul activităţilor extracurriculare. Pe parcursul articolului se poate observa cele trei funcţii importante ale cabinetului în cadrul activităţii de predare-învăţare-evaluare (ştiinţifică, aplicativă şi ambientală). Deasemenea am evidenţiat faptul că cabinetul poate îndeplini şi funcţia de muzeu al istorie şcolare. Nu în ultimul rând am arătat şi rolul bibliotecii cabinetului, a depozitului de materiale sau a modului de aranjare a clasei

Cabinetul de istorie este un spaţiu şcolar care trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de predare-învăţare. Acesta trebuie să fie luminos, să beneficieze de bănci ergonomice, mobilier pentru aranjarea materialului didactic, tablă. Deasemenea orice cabinet de istorie trebuie să deţină material didactic care să sprjine procesul de învăţământ cum ar fi: hărţi, planşe, exponate etc. Ambientul ilustrativ va duce la însuşirea istoriei mai facilă, îmbunătăţeşte dorinţa de cunoaştere şi face ora de istorie mai atractivă. Mijloacele audio-vizuale au rolul de a contribui la o mai bună aprofundare a cunoştinţelor, de a înţelege mai uşor noţiunile predate şi de a transforma ora de istorie într-o oră mai captivantă.

Având în vedere caracteristicile, părţile componente şi spaţiul ambiental se poate spune despre cabinetul de istorie că îndeplineşte funcţii importante în cadrul procesului de predare-învăţare-evaluare:

1. Funcţia ştiinţifică se remarcă prin faptul că acest staţiu şcolar conţine hărţi, planşe diverse, cărţi de specialitate, atlase şcolare, diagrame etc., care formează elevilor deprinderea de a cerceta istoria, de cunoaştere a istoriei şcolare. Aceste mijloace de învăţământ prezente în cabinetul de istorie stimulează curiozitatea, dorinţa de cunoaştere la elevi. Hărţile, manualele alternative, filmele documentare prezentate cu ajutorul videoproiectorului, calculatorul, constitue o paletă vastă de mijloace de învăţământ care ajută la o mai bună documentare, informare şi structurare a conţinuturilor istoriei.

2. Funcţia aplicativă. În cadrul cabinetului de istorie, bogat în mijloace didactice, elevii pot învăţa modul de intrare în diferite aplicaţii folosind calculatorul (ex. aplicaţia AELL), pot să-şi însuşiască deprinderea de a utiliza mijloacele audio-vizuale, pot întocmi analize despre evenimente istorice.

3. Funcţia ambientală este dată de locul de desfăşurare a lecţiilor de istorie, care trebuie să fie plăcut, luminos, atractiv, bogat în material didactic.

Alcătuirea cabinetului de istorie ar trebui să fie următoarea:

- partea de lucru;

- partea expozitivă;

- depozit de materiale didactice;

- biblioteca de istorie.

Partea de lucru este formată din bănci, aşezate în diferite forme şi catedra.

Partea expozitivă cuprinde hărţi istorice din diverse perioade, planşe istorice, imagini ale diverselor personaje istorice, româneşti sau universale. Această parte ar trebui să fie dotată cu videoproiector, calculator şi televizor, care trebuie aşezate astfel încât să se poată utiliza uşor şi să fie vizibile pentru elevi.

Biblioteca cabinetului poate conţine atlase istorice, cărţi de specialitate, manuale de istorie aşezate pe clase, DVD-uri cu filme documentare, portofoliile elevilor etc.

Depozitul de materiale poate fi amplasat într-o sală alăturată, pe cât posibil sau în cadrul cabinetului dacă acesta deţine un spaţiu destul de generos. Aici se pot depozita hărţi diverse aşezate pe epoci istorice, planşe diverse, fotografii sau imagini ale unor personalităţi, suporturi pentru hărţi, mijloace audio-vizuale, tablouri, albume etc.

Mijloacele de învăţământ sunt concepute având la bază criterii psiho-pedagogice:

- criteriul ilustrării unor procese istorice, evenimente, fenomene etc.;

- criterul ilustrării expresive a realităţii istorice şi adevărului istoric;

- criteriul funcţionalităţii mesajului audio-vizual, care sprijină procesul de predarare-învăţare

Mijloacele audio-vizuale incluse în cadrul orelor de istorie trebuie să fie în conformitate cu programa şcolară şi manualul, deasemenea trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor lecţiei şi să stimuleze interesul pentru ora de istorie.

Utilizarea mijloacelor audio-vizuale nu trebuie să fie excesivă şi să nu ducă la renunţarea la mijloacele tradiţionale. Atât mijloacele moderne cât şi cele clasice trebuie să fie utilizate echilibrat şi să se completeze reciproc.

De multe ori elevii sunt interesaţi de dotarea cabinetului de istorie şi înfrumuseţarea sa. Ei donează şcolii cărţi, fotografii vechi, tablouri, obiecte etnografice sau ajută la confecţionarea sau repararea de material didactic. Elevul având acces uşor la materialul didactic învaţă să-l aranjeze în funcţie de epocă istorică, ani de domnie, loc de desfăşurare. Astfel îşi dezvoltă capacitatea de analiză, de sinteză, se formează ca „mic cercetător” în formare. Se înţelege de la sine că tot ce ţine de dotarea audio-vizuală se poate mânui doar profesorul sau sub directa îndrumare a acestuia.

Cabinetul de istorie şi funcţia sa de muzeu al istorie şcolare

Muzeul se ocupă cu strângerea, păstrarea, cercetarea punerea în valoare şi expunerea obiectelor care prezintă interes istoric, ştiinţific şi artistic, clădire unde sunt păstrate şi expuse astfel de obiecte.

Colţul muzeistic al cabinetului de istorie poatea avea scopul de a îmbunătăţii şi diversifica sursele de informare şi cunoaştere a istoriei locale şi şcolare. Prin utilizarea obiectelor muzeistice în cadrul orelor de istorie se poate cunoaşte mai bine realitatea istorică, elevul fiind mai aproape de trecut.

Importanţa muzeului şcolar în cadrul orelor de istorie şi în cadrul cercului de istorie este foarte mare datorită faptului că, acesta reprezintă o punte de legătură cu trecutul comunităţii, al şcolii, aici elevii sunt mai aproape de strămoşii lor, de modul cum au trăit sau cum au studiat.

Organizarea unui astfel de colţ muzeistic permite o cunoaştere mai aprofundată a istoriei locale a şcolilor din comună şi evoluţiei acestora în timp. În acest mod se contribuie la educaţia morală, patriotică şi estetică a elevilor, la revigorarea trecutului şi trezirea interesului pentru păstrarea elementelor cultural-istorice şi punerea lor în valoare.

Bibliografie

Păun Ştefan, Didactica istoriei, Bucureşti, Editura Corint, 2007.

Postolache Nicolae, Didactica Istoriei, Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 2008.

Roaită Alice Ionela, Didactica Istoriei. Un manual pentru profesorul de istorie, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura Paralela 45, Piteşti, 2012.

 

Revista cu ISSN

Ordinul 6866 din 2012 privind aprobarea …

Ordinul 5866 din 26 septembrie 2012 (Ordinul 5866/2012) Ordinul privind aprobarea programelor scolare de Limba si literatura italiana materna pentru clasele a IX-a si a X-a   Afla ordinul privind aprobarea programelor scolare...

Read more

Ordin privind aprobarea metodologiei pen…

Ordin privind aprobarea Metodologiei pentru primirea la studii si scolarizarea cetatenilor straini din state terte UE in invatamantul de stat si particular acreditat din Romania   Afla Ordinul 6000 din 15 octombrie...

Read more

Efectul Prometeu si deficientele unei cu…

EFECTUL PROMETEU ŞI DEFICIENŢELE UNEI CULTURI POPULARE   Prof. Maghiar Adina S08 „Arany Janos”, Salonta               În lumea istorică există o ortogeneză a culturilor care se constituie într-o teorie a culturilor şi care...

Read more

Jocurile dinamice si jocurile pregatitoa…

JOCURILE DINAMICE ŞI JOCURILE PREGĂTITOARE-MIJLOACE DE BAZĂ ÎN PROCESUL DE INIŢIERE ÎN JOCUL DE VOLEI   Profesor Drăgoiu Toma Liceul Hercules Băile Herculane   Voleiul este un joc sportiv care se bucură de o largă apreciere...

Read more

The european intercultural communication

THE EUROPEAN INTERCULTURAL COMMUNICATION Profesor Jianu Camelia Colegiul Tehnic Reşiţa, Caraş-Severin               Abstract             Objectives of the new European agenda for culture are defined around three main aspects: cultural diversity and intercultural dialogue; stimulation...

Read more

LicArt 2011

Clubul Nouă ne pasă! şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului    organizează a 10-a ediţie a Festivalului Naţional de Arte pentru Liceeni LicArt 2011 -secţiunile poezie, fotografie şi teatru-   Regulament LicArt   La concurs pot participa...

Read more

An introduction to victorian writers gal…

AN INTRODUCTION TO VICTORIAN WRITERS’ GALLERY prof. Pălăştea Cornelia C.N. ,,Elena Cuza”, Craiova The importance of literature, not only in the history but also in the...

Read more

Analyse contrastive points theoriques

ANALYSE CONTRASTIVE: POINTS THÉORIQUES   Marta Negraia, Şcoala nr. 12 “Miron Costin”, Scoala nr. 1 “Nicolae Mantu”, Liceul Teoretic Dunărea, Galaţi               L’analyse contrastive suppose la comparaison des deux langues en contact, une...

Read more