Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Sanatatea mintala si educatia rutiera
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Noiembrie 2017 20:00

SĂNĂTATEA MINTALĂ ŞI EDUCAŢIA RUTIERĂ

Prof. educator Mureşan-Chira Gabriel

Şcoala Gimnazială Specială Centru de Resurse şi Documentare

privind Educaţia Incluzivă/ Integrată, Cluj- Napoca

Rezumat: Condiţiile mediului psihosocial s-au schimbat dramatic. Tot mai frecvent suntem în postura de a ne preocupa de o eugenie mintală, de o valoare inversată a calităţii de OM. De la normele bunului simţ şi până la reglementările juridice, faptele noastre reprezintă traductorul propriilor gânduri, acţiuni şi consecinţe. Astfel stând lucrurile, am putea plasa acest şablon peste aproape toate activităţile pe care le întreprindem pe parcursul vieţii. În aceste câteva rânduri, atenţia noastră se va îndrepta spre câteva elemente extrem de utile, cum ar fi elementele de siguranţă a vieţii în condiţiile participării la trafic atât în postura de pieton cât mai ales în postura de conducător auto. Din postura de pieton, propunem elemente de siguranţă rutieră prin educaţie timpurie, modificarea curriculum-ului la decizia şcolii dar şi a educaţiei informale sau a opţionalelor, dublate de activităţi de prevenţie din partea autorităţilor. Cât priveşte conduita conducătorului auto, aceasta trebuie să fie extrem de responsabilă, încadrată în totalitatea normelor şi reglementărilor în vigoare. Numitorul comun al conduitelor ambilor participanţi la traficul rutier constă în tocmai această responsabilizare permanentă, o raportare la norme, la educaţia manifestată în trafic şi mai ales la un tip de educaţie preventivă care cu imperativul trebuie, este bine să debuteze sub forma educaţiei şcolare de la cele mai mici vârste, adaptată posibilităţilor de înţelegere a fiecărui elev. Protejarea vieţii.

Cuvinte cheie: fenomene psihosociale, profilaxie, polimorfism cauzal, protejarea vieţii, educaţie timpurie

Statisticile privind siguranţa rutieră pentru 2016, publicate de Comisia Europeană, arată o scădere cu 2% a numărului de decese înregistrate în U.E anul trecut. În 2016, 25.500 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere pe teritoriul U.E, cu 600 mai puţine decât în 2015 şi cu 6.000 mai puţine decât în 2010. Alte 135.000 de persoane au suferit accidente grave, conform estimărilor Comisiei.

După doi ani de stagnare, în 2016 se observă din nou o tendinţă pozitivă de scădere a numărului de accidente. În ultimii şase ani, decesele cauzate de accidente rutiere au scăzut cu 19 %. Deşi acest ritm este încurajator, el poate fi totuşi insuficient dacă U.E doreşte să- şi îndeplinească obiectivul de a reduce la jumătate numărul de decese cauzate de accidente rutiere între 2010 şi 2020. Acest lucru necesită eforturi suplimentare din partea tuturor părţilor implicate, în special din partea autorităţilor naţionale şi locale, care sunt responsabile de majoritatea acţiunilor de zi cu zi, cum ar fi cele de asigurare a aplicării legii şi de sensibilizare.

„Statisticile publicate astăzi reflectă o îmbunătăţire şi un punct de plecare pozitiv. Dar nu cifrele contează cel mai mult, ci vieţile pierdute şi familiile îndurerate. Chiar astăzi, pe drumurile din U.E îşi vor pierde viaţa 70 de persoane şi de cinci ori mai multe persoane vor suferi accidente grave! Lansez un apel tuturor părţilor interesate să-şi intensifice eforturile pentru ca să ne putem îndeplini obiectivul de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere între 2010 şi 2020”, a declarat comisarul european pentru transport, Violeta Bulc. Probabilitatea de a fi ucis într-un accident rutier variază de la un stat membru la altul. Deşi diferenţele se reduc în fiecare an, cetăţenii din statele membre cu ratele de accidente mortale cele mai ridicate sunt de trei ori mai expuşi pericolului de a muri în accidente rutiere decât cetăţenii din ţările cu ratele cele mai scăzute: (preluat la data de 29.09.2017 de pe http://www.capital.ro/clasament-nefast-suntem-pe-locul-doi-la-decese-din-accidente.html).

O primă perspectivă. Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice - amintea Enăchescu (cit. pag. 250, 2004) ci, devin domenii hibride cu nuanţe interdisciplinare unde, sfera de activitate cuprinde şi domeniul sensibil al psihoigienei ca element macrosocial şi psihosocial. De ce această abordare?
Deseori, specialiştii din domeniul comduitelor deviante subliniază tipul de atitudine care precede acţiunea deviantă, acţiune care nu apare brusc ci, frecvent este întreţinută de aspecte ale naturii intime nu numai la nivel mintal ci, inclusiv la nivel de traductor gând- acţiune mai mult sau mai puţin cu anticiparea sau neanticiparea consecinţelor acţiunilor ulterioare. Clinard, Parsons, Black, Reiss sau Becker (apud Enăchescu, 2004) şi nu numai, sunt de acord cu existenţa unor factori de risc, forme ale comportamentului deviant, fapt pentru care aceasta (devianţa) generează anumite situaţii transpuse mediului psihosocial. Corelaţia dinamicii nonvaloare şi degenerarea acesteia prin inversare de norme şi accepţiuni consacrate inclusiv de legiuitor, se regăsesc aproape peste tot în societate. Forme ale acesteia sunt reprezentările hibridizării agresivităţii active sau pasive sub spectrul atitudinal, al desconsiderării omului, prin ignorare şi decadenţă morală. Disfuncţionalităţile perceptorilor morali se regăsesc după cum am amintit în întraga sferă de relaţii micro şi macrosociale, îndeosebi fiind remarcate în domenii viizibil active ca spre exemplu participarea la traficul rutier, atât din postura de pieton cât mai ales din postura de conducător auto. Pe lângă anumite transformări atitudinal-imitative propagate de mass-media cu aplicabilitate în sfera conduirii auto, modificările atitudinale se regăsesc prin decelararea constantă mai mult sau mai puţin rapidă a structurilor şi substructurilor de personalitate sub influenţa mai multor factor, aceţtia inplementând persoanei în cauză încă de la stadiul subliminal a unor percepţii eronate despre postura de conducător auto. Aceste elemente de psihoigienă mintală nu sunt însă singulare, deoarece se regăsesc şi la participanţii la trafic pietoni prin deformarea acuităţii vizuale referitor la distanţele de apreciat la şi de la mijlocul de transport, prin testatrea la nivel subconştient a unor atitudini de aprobare a riscului.

O perspectiva a disfuncţionalităţii relaţiilor sociale şi a impactului acesteia pe dimensiunea macrostructurală a personalităţii afirmă (nu absolut) posibilitatea existenţei unui cod al riscului asumat, un risc impulsiv, asociat unor forme de indiferenţă afectivă şi de căutare a riscului manifestat în trafic. Dacă este să analizăm câteva materiale pe care cititorul poate le va considera morbide, evenimentele rutiere pot fi parţial explicate prin aceste forme ale anormalităţii, pe fondul unor crize de identitate socială, individuală. Din această perspectivă: ,,Aceste ,,răsturnări,, aduc după ele noi modele de sensibilitate, comportament, acţiune, gândire, într- un cuvânt, un alt ,,stil de viaţă,, şi ,,un alt tip uman,, factori care se opun celor anterioare (cit. în Enăchescu, pag. 283, 2004) adică a stabilităţii şi echilibrului psihosocial, intrinsec sau extrinsec individului. Din pespectiva aceasta, psihoigiena accidentelor deţine un loc central, ca fenomene psihosociale complexe, iar pentru conceperea unor repere preventive minime se recomandă protejarea sănătăţii mintale, educarea timpurie a copiilor, sau eliminarea unor factori de risc (slaba profesionalizare, educaţională, consumul de substanţe interzise, etc.)
Revenind aspectul implementării educaţiei rutiere în instituţiile de învăţământ, şi nu numai, am putea prezenta câteva aspecte generale după cum urmează: protejarea integrităţii fizice şi psihice a copiilor, diminuarea şi eliminarea după caz a acelor materiale audio-video care într-o formă mai mult sau mai puţin agresivă cultivă exacerbat concurenţa fie că edte vorba de activitatea de învăţare cât mai ales activitatea ocupaţională, a acelor tipuri de activităţi care deţin o latură agresiv-pasivă de ignorare a regulilor şi normelor moral-etice şi de bun simţ, creşterea gradului de empatie, implicarea de timpuriu a copiilor în activităţi de prevenţie a activităţilor cu caracter negativ-complex, cultivarea valorilor şi a atitudinii pozitive faţă de natura, plante, animale, om, respecul reciproc, intensigficarea cunoaşterii psihologice a elevilor şi diirijarea de timpuriu spre şcoli aptitudinate, de dezvoltarea personală, de eliminare a egocentrismului cultivat de structuri sociale elitiste, participarea la simulări privind acordarea primului ajutor, implementarea de timpuriu la copii a unor atitudini pozitive faţă de viaţă, de semeni.

Frecvent, când discutăm despre o implementare în domeniul ,,politicilor,, de dezvoltare socială, atitudinea adulţilor este frecvent de natură schizoidă, adică nu este pe deplin conştientă că dezvoltarea fizică corespunzătoare este incompletă fără o dezvoltare a structurilor intime de personalitate, prin valorificarea elementelor atitidinal-caracteriale pozitive.

,,Din perspectiva acestui polimorfism de cauze, trebuie să considerăm accidentele ca nişte elemente-surpriză care, indiferent de cauzele sau de natura lor, au aceleaşi efecte nocive asupra victimelor. Ele produc în primul rând un şoc psihic de diferite forme şi intensităţi (emoţional, stupoare, stări confuzionale, comă), leziuni traumatice corporale (contuzii, fracturi, rupturi de organe interne, hemoragii), tulburări cardiorespiratorii, moarte. (...) În toate situaţiile, ele afectează starea de sănătate mintală a victimelor,, (idem, pag. 282, 2004)
O altă perspectivă: curriculum. Grupurile de risc.

Grupul vulnerabil este reprezentat de persoanele sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială (conform art. 6 lit. h) din Legea 219/2016 privind economia socială şi art. 6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011) (http://www.anofm.ro/files/Grup_vulnerabil.pdf) dar aceste grupuri de risc se pot expune şi sub forma copiilor cu cerinţe educative speciale din instituţii de învăţământ, cămine, aşezăninte, case de tip familial, etc, care, deţin anumite particularităţi (locomotorii, cognitive, de vedere, de auz sau asociate, tulburări în spectrul autist, sau ADHD, copii/ tineri care necesită pe lângă o educaţie corespunzătoare şi un tip special de monitorizare şi intervenţie. Acest tip de monitorizare şi intervenţie depinde de aceste elemente funcţionale intelectuale sau/ şi locomotorii, educaţia oferită fiind una particularizată, adaptată nevoilor acestora, iar, în ceea ce priveşte monitorizarea, supravegherea, evacuarea, instruirea, acordarea primului ajutor, aplicarea clară şi rapidă a protocoalelor de colaborarea cu insituţiile partenere (poliţie pompieri, servicii de intervenţie, etc), se realizează în concordanţă cu legislaţia în domeniu şi adaptările curriculare corespunzătoare. Un tip de instruire specifică acestor grupe vulnerabile se poate realiza prin curriculum la decizia şcolii, educaţie non-formală, informală, sau alte activităţi ce pot fi cuprinse într- un plan local de prevenire a evenimentelor negative constituit în jurul unor principii decupate din legislaţie conceput de persoane specializate în acest sens. Toate activităţile specifice care deţin caracterul tangenţial al ansamblului de regului minime în vederea prevenirii evenimentelor negative în instuţuţiile de învăţământ, deţin şi elemente de siguranţă rutieră în special adecvate asimilării acestora de către copii/ tinerii cu cerinţe educative speciale, copii/tineri sau adulţi cuprinşi în această categorie. Elementele de siguranţă a circulaţiei nu deţin sincronicitate şi rigiditate ci, sunt flexibile, dinamice, deţin un puternic caracter discriminativ în ceea ce privesc analiza stimulilor auditivi, vizuali şi micşti. Toate elementele cuprinse în orice broţură, pagină, lecţie sau aplicaţie practică destinată copiilor, trebuie să abordeze această problematică în aşa fel încât să producă schimbări de percepţie asupra modului în care societatea se foloseşte de regului pentru buna convieţuire, inclusiv pe dimensiunea factorilor protectivi ce intervin în momente frecvente ca participant la trafic. Elementul principal care se desprinde ca factor comun al acestor instruiri, este protejarea vieţii.

Bibliografie:

1. Constantin Enăchescu. Tratat de igienă mintală, Editura Polirom, Iaşi, 2004

2. Hotărârea nr. 755/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia (Text publicat în M.O. al României, în vigoare de la 09 noiembrie 2016)

3. http://www.preventive.ro/legislatie/pdf/Legea_nr_319_din_2006_privind_securitatea_si_sanatatea_inmunca.pdf

4. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L319-2006.pdf

https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-rutiera/statistici

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Metodologie de evaluare externa a calita…

Metodologie de evaluare externa a calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar   Vezi Metodologia de evaluare externa a calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar, publicata in Monitorul Oficial 11 din 8 ianuarie 2013 (M....

Read more

Planificare model pentru stiinte invatam…

Planificare model pentru stiinte invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Strategii didactice interactive evaluati…

STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE EVALUATIVE UTILIZATE ÎN CADRUL LECŢIILOR DE GEOGRAFIE   Profesor MIRON STELUŢA OTILIA Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Lucrarea prezintă exemple de stategii didactice interactive evaluative şi metode interactive...

Read more

Metodologie privind constituirea profeso…

Corpul profesorilor mentori se constituie la nivelul inspectoratelor scolare judetene/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti si cuprinde cadrele didactice care detin functia didactica de profesor mentor si coordoneaza efectuarea stagiului practic...

Read more

Ministerul Educatiei a prelungit termenu…

Ministerul Educaţiei a prelungit termenul de depunere a contestaţiilor pentru Evaluarea Naţională la clasa a VIII-a   Ministerul Educaţiei Naţionale a decis prelungirea intervalului orar alocat pentru depunerea de contestaţii la Evaluarea Naţională...

Read more

Metode interactive folosite in predarea …

METODE INTERACTIVE FOLOSITE ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ   Ţermure Felicia, institutor Liceul Teoretic „W. Shakespeare” Timişoara   „Împreună, indivizii generează şi discută idei, ajungând la o gândire care depăşeşte posibilităţile unui singur individ.” (C. Costa) Transformările...

Read more

Muzica in orele de engleza

MUZICA ÎN ORELE DE LIMBĂ ENGLEZĂ                                                    Prof. Raluca Bârsan Lic. Ped. ”Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei   Muzica în predarea limbii engleze la clasele primare se dovedeşte a fi nu doar un mod...

Read more

DEZVOLTAREA CREATIVITATII LA ELEVI

STUDIU DE SPECIALITATE DEZVOLTAREA CREATIVITÃŢII LA ELEVI Învãtãtor Ciorbã Ramona Nicoleta Şcoala cu clasele I-IV Popeni, comuna Cãiuti, judetul Bacãu     "Nu uita cã Dumnezeu te-a trimis pe lume sã-L înlocuiesti, sã dai...

Read more