OBIECTIVELE ŞI SARCINILE ACTIVITĂŢILOR MATEMATICE DIN GRĂDINIŢA DE COPII

Profesor învăţământ primar Marşeu Rodica Lavinia

Şcoala cu clasele I – VIII Dudeştii Noi, Judeţul Timiş

        Activităţile cu conţinut matematic din grădiniţa de copii vizează intuirea unor noţiuni matematice simple, însuşirea unor cunoştinţe la nivelul posibilităţilor de înţelegere a copiilor, stimularea unor capacităţi intelectuale.

        Activităţile matematice cu preşcolarii sunt menite să realizeze următoarele sarcini:

·        Dezvoltarea bazei senzoriale a cunoaşterii prin acţiunea directă a copilului cu obiectele şi înţelegerea aspectelor matematice referitoare la cantitate, la mulţimile de obiecte, cu însuşirile lor, pe baza unor percepţii şi reprezentări cu privire la forma, culoarea şi dimensiunea obiectelor;

·        Compararea cantităţii global, prin punere în corespondenţă şi prin numărare;

·        Efectuarea unor acţiuni cu mulţimi de obiecte (imagini, simboluri);

·        Stimularea unor operaţii de gândire(analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea) precum şi dezvoltarea calităţilor gândirii (corectitudinea, promptitudinea, independenţa, flexibilitatea, creativitatea) prin antrenarea treptată a copiilor într-o activitate concretă orientată spre descoperirea şi înţelegerea unor relaţii matematice;

·        Intuirea relaţiei de ordine naturală şi familiarizarea copiilor cu formarea şirului numerelor naturale 1- 10, cu numeraţia în ordine crescătoare;

·        Formarea deprinderilor de activitate intelectuală (de a asculta cerinţele educatoarei, de a acţiona corect pe baza acestora, de a răspunde la întrebări, de a urmări, corecta sau completa răspunsurile colegilor, de a pune întrebări);

·        Folosirea în vorbire a cuvintelor şi a expresiilor adecvate operaţiilor cu conţinut matematic.

        În cadrul activităţilor cu conţinut matematic la grupa mică se urmăresc următoarele obiective:

-         recunoaşterea de către copii a unor obiecte şi imagini ale acestora şi familiarizarea lor cu alcătuirea şi denumirea corectă a unor grupe de obiecte, pe baza perceperii nemijlocite a însuşirilor de formă, culoare, mărime;

-         perceperea relaţiilor cantitative dintre grupe diferite de obiecte;

-         formarea reprezentărilor cu privire la grupele de obiecte construite pe baza unei singure însuşiri;

-         formarea deprinderilor de a asculta cerinţele educatoarei şi de a alcătui grupe de obiecte, de a acţiona cu ele, cu imaginile acestora, cu figuri geometrice: cerc, pătrat etc.;

-         formarea deprinderilor de a exprima verbal, corect acţiunile efectuate, folosind expresiile uzuale corespunzătoare acestora.

        Pe baza obiectivelor generale se mai urmăreşte ca preşcolarul din grupa mică să dobândească următoarele comportamente:

-         să constituie grupe cu obiecte uzuale, jucării, imagini, figuri geometrice, după o însuşire dată ca urmare a perceperii corecte a acesteia;

-         să acţioneze cu obiectele aşezându-le în diferite poziţii în spaţiu şi denumind corect locul ocupat;

-         să aşeze obiecte dintr-o grupă dată, în şir, asemănător modelului, alternând forma, mărimea sau culoarea.

        La grupa mijlocie, cunoştinţele însuşite la grupa mică sunt îmbogăţite cu cunoştinţe noi şi se aprofundează unele din cunoştinţele anterioare.

        Preşcolarii din grupa mijlocie trebuie să perceapă relaţiile spaţiale dintre mulţimile de obiecte:

-         perceperea corectă a diferitelor relaţii cantitative dintre mulţimile de obiecte, sesizarea de către copii a invariantei cantităţii indiferent de felul obiectelor,mărimea şi poziţia lor în spaţiu;

-         formarea capacităţii de a recunoaşte mulţimi de obiecte redate în desen prin imagini concrete şi prin figuri simbolice (cerculeţe, liniuţe, puncte) şi a le constitui în acelaşi mod, ei înşişi;

-         formarea şi dezvoltarea unor procese psihice de cunoaştere a operaţiilor gândirii.

        Pe baza obiectivelor generale se mai urmăreşte ca preşcolarul din grupa mijlocie să dobândească următoarele comportamente:

-         să alcătuiască mulţimi după o singură însuşire cu obiecte reale, cu imagini ale unor obiecte cunoscute şi cu figuri geometrice;

-         să identifice şi să numească poziţii şi relaţii spaţiale relative (deasupra, dedesubt, la stânga, la dreapta);

-         să recunoască şi să denumească atribute comune şi diferenţe folosind negaţia logică;

-         să reprezinte figural mulţimi de elemente reprezentate prin imagini;

-         să trieze şi să ordoneze obiecte în şir crescător şi descrescător;

-         să compare prin apreciere globală şi prin formare de perechi două mulţimi (mai multe, mai puţine, tot atâtea);

-         să numere conştient în limitele 1 – 5, crescător şi descrescător;

-         să asocieze cantitatea la număr şi numărul la cantitate.

        La grupa mare şi pregătitoare, preşcolarii îşi aprofundează şi îşi îmbogăţesc cunoştinţele matematice cu privire la cantitate, la constituirea mulţimilor de obiecte pe baza unor noi însuşiri ale acestora. În acelaşi timp se mai urmăreşte:

-         efectuarea unor operaţii cu mulţimi de obiecte;

-         dezvoltarea proceselor psihice de cunoaştere şi îndeosebi a operaţiilor gândirii;

-         sesizarea de către copii a relaţiei de echivalenţă între mulţimi şi efectuarea unor exerciţii cu mulţimi echivalente;

-         formarea deprinderii de a ordona elementele unei mulţimi;

-         intuirea primelor numere naturale şi familiarizarea cu procesul de numărare până la 10, înţelegerea şi familiarizarea copiilor cu cifrele.

        Pe baza acestor obiective generale preşcolarul din grupa mare trebuie să dobândească următoarele comportamente:

·        să constituie în mod independent mulţimi cu obiecte reale;

·        să poată compara mulţimile atât prin punere în corespondenţă a obiectelor cât şi prin alte procedee (numărare);

·        să acţioneze cu figurile geometrice, în mod independent, efectuând corect operaţii logice, implicate de jocurile practice din grădiniţă.

        Întreaga activitate desfăşurată la matematică prin joc sau activităţi cu materialindividual, trebuie să vizeze pregătirea copilului pentru intrarea în şcoală, pentru însuşirea în cele mai bune condiţii a materiei din clasa I şi apoi, evident, a materiei din anii următori de şcoală.

BIBLIOGRAFIE

Barbu, H., Popescu, E., Şerban, F., Activităţi de joc şi recreativ distractive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993

Chateau, J., Copilul şi jocul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984

Claparède, É., Psihologia copilului şi pedagogie experimentală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

Cocoş, C-tin., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002