Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Cum redactezi raspunsurile cerintelor intr-o situatie de examen
Scris de mihaiela lazar   
Sâmbătă, 08 Noiembrie 2014 14:51

CUM REDACTEZI RĂSPUNSURILE CERINŢELOR ÎNTR-O SITUAŢIE DE EXAMEN

Profir Ana-Maria

Profesor de Limba şi Literatura română

Şcoala Gimnazială Jitia, Com. Jitia. Jud. Vrancea

 

În condiţiile Evaluării Naţionale, obţinerea performanţei şcolare depinde, în mare măsură, şi de respectarea unor regului de redactare a răspunsurilor la cerinţele formulate în testul oficial. Desigur, conţinutul aberant al unui răspuns nu poate fi luat în considerare, chiar dacă este redactat în mod corespunzător acestor reguli. Cu alte cuvinte, un răspuns corect presupune o simbioză între un conţinut riguros şi o formă adecvată contextului, respectându-se normele de exprimare corectă, de ortografie şi de punctuaţie. „Secretele” pentru dobândirea deprinderilor de a redacta un răspuns corect, sunt la îndemâna oricărui elev care e dispus să înveţe din propriile greşeli. Recomandările (sau doar simplele informaţii) pe care le voi prezenta în cele ce urmează, se adresează tocmai acestor elevi, care sunt sau ar trebui să fie conştienţi că orice reuşită se pregăteşte cu răbdare şi cu seriozitate.

Textul literar trebuie citit foarte atent, până când este înţeles corect şi complet; întâi trebuie să ştii ce răspunzi, apoi sub ce formă o faci şi în sfârşit să formulezi răspunsul aşteptat. Răspunsul nu trebuie să fie „telegrafic”, nici chiar în cazul unei cerinţe de tipul: Desparte în silabe cuvintele: soare, jertfă, aeroport, ghiozdanul, ci trebuie să aibă o structură a unui enunţ corect alcătuit sub aspect logic şi gramatical. De pildă, în exemplul dat, răspunsul corect şi complet este următorul: Despărţirea cuvintelor în silabe: soa-re, jert-fă, a-e-ro-port, ghioz-da-nul.

În situaţia în care se cere transcrierea unor cuvinte/sintagme/locuţiuni/propoziţii, etc., punctajul se acordă numai dacă transcrierea este exactă, limitată la cerinţa formulată. Nu se acordă niciun fel de punctaj pentru transcriere incompletă sau pentru cea care depăşeşte cadrul cerinţei. Dacă se respectă prima parte a cerinţei (de exemplu: transcrie din text două substantive...), dar nu se îndeplineşte şi a doua parte a ei (de exemplu: ...în cazul Acuzativ), ci se transcriu substantivele din alt caz decât în Acuzativ, răspunsul va fi considerat greşit şi nu se va acorda niciun punctaj parţial. În mod similar, va fi tratat răspunsul care priveşte precizarea valorii morfologice sau a funcţiei sintactice a unui cuvânt dintr-un context dat (pentru identificarea valorii morfologice: pronume…/conjuncţie…, sau a funcţiei sintactice: atribut…/complement…, fără determinanţi: pronume relativ/pronume personal/conjuncţie subordonatoare…, atribut adjectival, complement circumstanţial de timp…, nu se acordă punctaj intermediar, cu atât mai puţin punctaj maximal stabilit pentru răspunsul corect)

Atunci când cerinţa este de tipul: “alcătuieşte o frază în care să existe o subordonată subiectivă, având ca regent verbul a lua, răspunsul corect va presupune analiza sintactică a frazei (sublinierea predicatelor, marcarea elementelor de relaţie, delimitarea textului în propozIţii, precizarea felului propoziţiilor, precizarea raporturilor sintactice în frază în formă simplificată/schematizată). Evaluarea răspunsului va avea următoarele criterii de evaluare: corectitudinea enunţului formulat de elev şi respectarea întocmai a cerinţelor (nu se va acorda punctaj intermediar pentru respectarea doar a unuia dintre cele două criterii amintite).

În cazul interpretării semnificaţiei unui vers sau a unei imagini artistice, a unei figuri de stil, etc., punctajul maxim se acordă pentru un răspuns nuanţat, convingător, persuasiv, redactat corect într-un registru stilistic adecvat. Punctajul parţial se acordă dacă răspunsul este corect, dar incomplet sau dacă este complet, dar conţine greşeli de ortografie, de ortoepie sau de punctuaţie.

În redactarea unei compuneri cu cerinţe date, răspunsul trebuie să respecte principiul unităţii de conţinut şi de formă (unitatea: introducere, cuprins şi încheiere în situaţia unei caracterizări de personaj sau a motivării apartenenţei unei opere studiate la o specie literară anumită, motivarea/argumentarea unor afirmaţii, aşezarea în pagină, caligrafia, ortografia şi punctuaţia, registrul stilistic adecvat, etc)

Aşa cum am observant, în urma evaluărilor naţionale, în multe dintre compunerile redactate într-o situaţie de examen, deşi au un răspuns adecvat cerinţelor formulate, nu sunt redactate într-o formă corespunzătoare, care să permită acordarea punctajului maxim. De aceea amintim câteva reguli care trebuie respectate în redactarea unor compuneri, cu observaţia că respectarea acestora este obligatorie şi nu facultativă.

Aşezarea textului în pagină presupune respectarea unor norme de redactare a textului scris de mână, asupra cărora elevul nu mai este avertizat din moment ce sunt obligatorii pentru orice tip de lucrare:

·         titlul compunerii trebuie marcat prin subliniere

·         începutul lucrarii trebuie scris cu alineat

·         fiecare idee pricipală trebuie marcată prin alineatul corespunzător

·         sfârşitul fiecărui enunţ va fi marcat prin semnul de punctuaţie impus de context

·         scrierea până la marginea din dreapta a lucrării, cu despărţirea cuvintelor în silabe, acolo unde situaţia o impune

·         se lasă necompletat numai rândul care conţine finalul unui enunţ si se trece la paragraful următor prin alineat.

Respectarea condiţiilor minimale de caligrafie presupune respectarea distanţei de un spaţiu între cuvinte, scrierea legată a literelor, uşor aplecate spre dreapta, menţinerea unei distanţe egale între literele aceluiaşi cuvânt, punerea semnelor diacritice, păstrarea formei literelor şi a dimensiunilor pentru obţinerea unui scris lizibil şi estetic.

Limbajul folosit în exprimarea ideilor trebuie să respecte normele limbii literare care implică:

·         eliminarea formulărilor pleonastice şi tautologice a cacofoniei şi a repetiţiilor care nu sunt necesare clarificării unei idei

·         evitarea clişeelor verbale

·         folosirea adecvată a termenilor cu sensul lor propriu

·         evitarea abuzului de neologisme; interdicţia de folosire a regionalismelor, a arhaismelor, a termenilor şi construcţiilor populare sau de argou

·         folosirea cu măsură a adjectivelor ca şi a superlativului de tipul: ”extraordinar”, „colosal”, „genial”...

·         înlăturarea formelor pronominale, adjectivale şi verbale de persoana I şi a II-a cu excepţia situaţiilor care apar într-un citat sau redactarea unei scrisori; relatarea se face în exclusivitate la persoana a III-a pe un ton neutru, lipsit de efuziuni lirico-afective.

·         evitarea construcţiilor echivoce, a ambiguităţilor de orice tip

Un candidat bine pregătit ştie cu siguranţă că diferă modul de redactare a unui rezumat faţă de o compunere în care, de pildă, se argumentează că o operă sau un fragment este epic (o naraţiune)

Rezumatul presupune împărţirea textului în secvenţe narative, desprinderea ideilor principale şi redactarea răspunsului pe baza acestora, cu respectarea câtorva interdicţii legate de folosirea persoanei I şi citatului, de regimul folosirii timpurilor verbale, de evitare a introducerii şi a încheierii, sau de prezenţa elementelor de comentariu şi de caracterizare a personajului.

Însuşirea unor noţiuni de teorie literară, până la gradul în care ele devin operaţionale pentru fiecare elev, nu este o modă a momentului, ci o necesitate a studierii textului literar, ca un punct de sprijin în formarea capacităţii de exprimare scrisă.

 

Bibliografie:

1.      Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu” Vistian Goia, Ed. Dacia Educaţional, Cluj 2008

2.      Metodica predării limbii şi literaturii române” Marilena Pavelescu , Ed. Corint, Bucureşti 2010

3.      Limba şi literatura română” editată de Societatea de Ştiinţe Filologice, Bucureşti, 2005

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Peste 100.000 de elevi participa anul ac…

Bucuresti, 10 octombrie 2011: Programul este  implementat de Junior Achievement Romania (JAR) in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, iar din anul 2000 pana astazi, peste 1.500.000 de...

Read more

Interventia psihopedagogica pe fond inte…

INTERVENȚIA PSIHOPEDAGOGICĂ PE FOND INTELECTUAL PRECAR Prof.educator Mureșan- Chira Gabriel CRDEII Cluj- Napoca Rezumat: Inteligența mediază organizarea formelor superioare de echilibru ale structurii...

Read more

Comunicare interculturala europeana

COMUNICARE INTERCULTURALĂ EUROPEANĂ   Prof. JIANU CAMELIA Colegiul Tehnic Reşiţa, jud. Caraş-Severin                           Obiectivele noii agende europene pentru cultură se definesc în jurul a trei priorităţi: diversitate culturală şi dialog intercultural, stimularea creativităţii...

Read more

Metodologia si criteriile privind acorda…

Metodologia si criteriile privind acordarea gradatiei de merit 2013   Vezi Metodologia si criteriile privind acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar, publicate in Monitorul Oficial 17 din 9 ianuarie 2013 (M....

Read more

Programa scolara organizata modular

PROGRAMA ŞCOLARĂ ORGANIZATĂ MODULAR   Pro. Înv. Primar Vladu Ana Nicoleta Şcoala Gimnazială Nr. 3 Rovinari                   În contextual noii reforme curriculare din România, intentionată ca o reforma care să răspundă nevoilor de...

Read more

PERSONALITATEA MANAGERULUI SCOLAR

PERSONALITATEA MANAGERULUI ŞCOLAR prof. Ciucã Cristina Şcoala cu clasele I – VIII Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu, Jud. Buzãu În ultimii ani, se fac din ce...

Read more

Relatia dintre stilul parental si compor…

RELAȚIA DINTRE STILUL PARENTAL ȘI COMPORTAMENTUL INDEZIRABIL AL ȘCOLARULUI MIC Marinescu Gabriela –prof. înv. primar și preșcolar, Școala Gimnazială „Romulus Cioflec” Araci, jud.Covasna Balint Camelia...

Read more

Sisteme mecatronice

SISTEME MECATRONICE -articol de specialitate- Prof. JIANU CAMELIA COLEGIUL TEHNIC REȘIȚA, CARAȘ-SEVERIN Conceptul de mecatronică s-a născut în Japonia, la începutul deceniului al optulea al secolului trecut. ...

Read more