Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


PROIECTAREA DIDACTICA
Sâmbătă, 10 Ianuarie 2009 02:00

PROIECTAREA DIDACTICÃ – O ACŢIUNE

CONTINUÃ ŞI UNITARÃ

 

Prof. Musat Liliana

Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu

 

 

Motto: „Socrate spunea cã acei care stiu ce este fiecare lucru sunt în stare sã explice si celorlalti pe când cei care nu stiu este firesc sã se însele si pe ei si sã însele si pe altii.”

( Xenofon)

 

Motivatia alegerii temei

Se stie cã un lucru bine fãcut are la bazã o etapã premergãtoare. Proiectarea didacticã este etapa premergãtoare a actului didactic. În învãtãmânt existã cadre didactice care considerã proiectarea o etapã necesarã, dar si altele, care apreciazã cã aceasta ar putea lipsi. Cea de-a doua pozitie este determinatã de numãrul mare de documente care se elaboreazã obligatoriu de cadrele didactice, uneori nejustificat.

Proiectarea didacticã nu poate sã lipseascã din preocupãrile învãtãtorilor si profesorilor, pentru cã o lectie bunã este întotdea\una rezultatul unei proiectãri corespunzãtoare. Documentul de proiectare trebuie sã fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic.

 

Demers teoretic; explicarea notiunilor

 

În mod traditional, prin proiectare pedagogicã se întelege programarea materiei de studiu pe unitãti de timp si de activitate, a planului calendaristic, a sistemului de lectii, elaborarea planului de lectii etc.

Astãzi, conceptul de proiectare este mai amplu, fiind exprimat si caracterizat de alte concepte corelate, ca de pildã: design instructional (R. Gagne, 1976) sau taxonomia cunostintelor (Romiszowski, 1981).

În efortul actual de modernizare si optimizare a scolii românesti, menit sã asigure cresterea calitativã a activitãtii didactice, proiectarea, organizarea, pregãtirea si desfãsurarea lectiei, ca microsistem ce produce la scarã redusã sistemul instructional, ocupã un loc central.

Proiectarea este actiunea de anticipare si pregãtire a activitãtilor didactice si educative pe baza unui sistem de operatii, concretizat în programe de instruire diferentiate prin cresterea performantelor.

Proiectarea pedagogicã a procesului de învãtãmânt reprezintã ansamblul actiunilor si operatiilor angajate în cadrul activitãtilor de educatie/instructie conform finalitãtilor asumate la nivel de sistem si de proces în vederea asigurãrii functionalitãtii sociale a acestuia în sens managerial/global, optim, strategic.

Activitatea de proiectare pedagogicã valorificã actiunile si „operatiile de definire anticipativã a obiectivelor, continuturilor, strategiilor învãtãrii, probelor de evaluare si mai ales ale relatiilor dintre acestea în conditiile unui mod de organizare al procesului de învãtãmânt.” (Vlãsceanu, Lazãr în „Curs de pedagogie”, coordonatori: Cerghit, Ioan, Vlãsceanu, Lazãr, 1988, pag. 249).

Specificul activitãtii de proiectare pedagogicã evidentiazã importanta actiunilor de planificare – programare - concretizare a instruirii/educatiei care vizeazã valorificarea optimã a unei resurse materiale esentiale: timpul real destinat învãtãrii, în mediul scolar si extrascolar. Din aceastã perspectivã proiectarea pedagogicã intervine în calitate de:

a) proiectare globalã, care acoperã perioada unui nivel, treaptã, ciclu de învãtãmânt, urmãrind, în mod special, elaborarea planului de învãtãmânt si a criteriilor generale de elaborare a programelor de instruire;

b) proiectare esalonatã, care acoperã perioada unui an de învãtãmânt, semestru sau a unei activitãti didactice/educative concrete, urmãrind, în mod special, elaborarea programelor de instruire/educatie si a criteriilor de operationalizare a obiectivelor generale si specifice ale programelor de instruire/educatie.

Eficienta lectiei trebuie orientatã nu numai de modul de interactiune complexã a componentelor ei, ci si de felul cum ea este integratã în procesul de învãtãmânt, ca sistem si functionalitate , pentru cã în lectie se obiectiveazã elementele acestuia (obiective, resurse, continut, strategii si evaluarea rezultatelor).

Activitatea de proiectare pedagogicã implicã douã operatii care intervin în mod global si în mod esalonat:

A. Operatia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire/educatie, realizatã:

a) în termeni absoluti prin raportare la standardele de competentã si de performantã institutionalizate ca obiective informativ – formative, de nivel maxim, mediu, minim;

b) în termeni relativi, prin raportare la standardele definitivate, ca obiective concrete, la nivelul scolii li al clasei de elevi, în diferite momente ale evolutiei acestora.

B. Operatia de analizã a componentelor planului sau a programelor de instruire/educatie, realizabilã prin stabilirea unor corespondente între:

a) obiectivele pedagogice asumate;

b) continuturile pedagogice adecvate la nivel de plan – programe – activitate didacticã;

c) strategiile de predare – învãtare – evaluare, adaptabile la diferite conditii de învãtare interne si externe.

 

Activitatea practicã

 

Un cadru didactic bine intentionat trebuie sã-si punã urmãtoarea întrebare: cum as putea face astfel încât întotdeauna activitãtile didactice pe care le desfãsor sã fie eficiente? Pentru aceasta este nevoie de o metodã rationalã de pregãtire a activitãtilor didactice care sã preîntâmpine sau sã anuleze alunecarea pe panta hazardului total si a improvizatiei. Dacã „harul didactic” nu este suficient (si nu este!), atunci apelul la o cale rationalã, premeditatã este justificat.

A devenit o judecatã de bun simt asertiunea dupã care un „lucru bine fãcut” este rezultatul unui „proiect bine gândit”. Unii autori (Jinga, Negret, 1994) avanseazã un algoritm procedural ce coreleazã patru întrebãri esentiale, în urmãtoarea ordine:

- Ce voi face?

- Cu ce voi face?

- Cum voi face?

- Cum voi sti dacã ceea ce trebuia fãcut a fost fãcut?

Rãspunsurile la cele patru întrebãri vor contura etapele proiectãrii didactice. Prima întrebare vizeazã obiectivele educationale, care trebuie fixate si realizate. A doua întrebare trimite cãtre resursele educationale de care dispune sau trebuie sã dispunã educatorul. A treia întrebare cere un rãspuns concret privind stabilirea unei strategii educationale, coerente si pertinente, pentru atingerea scopurilor. Rãspunsul la a patra întrebare pune problema conturãrii unei metodologii de evaluare a eficientei activitãtii desfãsurate.

Elementul central în realizarea proiectãrii didactice este programa scolarã. Ea reprezintã un document normativ în sensul cã stabileste obiective, adicã tintele ce urmeazã a fi atinse prin intermediul actului didactic. Chiar dacã în proiectare sunt obligatorii obiectivele, remarcãm faptul cã, adesea, acelasi obiectiv se realizeazã prin mai multe continuturi si resurse, dupã cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelasi continut si aceleasi resurse, dupã cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelasi continut si cu aceleasi resurse. Aprecierea acestora este la latitudinea învãtãtorului.

Proiectarea activitãtii didactice presupune:

I. lectura programei

II. planificarea calendaristicã

III. proiectarea secventialã ( a unitãtilor de învãtare)

I. Fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate douã sau mai multe obiective de referintã. Pentru realizarea obiectivelor de referintã, învãtãtorul poate organiza diferite tipuri de activitãti de învãtare. Unele activitãti posibile sunt recomandate prin programã. Învãtãtorul poate opta pentru folosirea unora dintre aceste activitãti sau poate construi activitãti proprii.

Atingerea obiectivelor de referintã se realizeazã cu ajutorul unitãtilor de continut. Învãtãtorul va selecta din lista cu „continuturile învãtãrii” acele unitãti de continut care mijlocesc atingerea obiectivelor.

II. În contextul noului curriculum, planificarea calendaristicã se transformã într-un document administrativ formal care repetã modul de gestionare a timpului propus de programa analiticã, într-un document de interpretare personalã a programei, care asigurã un demers didactic concordant cu situatia concretã din clasã.

Planificarea activitãtii didactice presupune o lecturã atentã si permanentã a programei scolare în scopul de a analiza obiectivele si a inventaria tipurile de activitãti si resursele necesare.

În elaborarea planificãrii procedãm astfel:

1. Citim atent programa

2. Stabilim succesiunea de parcurgere a continuturilor

3. Corelãm fiecare continut în parte cu obiectivele de referintã vizate

4. Verificãm concordanta dintre traseul educational propus si oferta de resurse didactice (manuale, ghiduri, caiete)

5. Alocãm timpul necesar pentru fiecare continut, în concordantã cu obiectivele de referintã vizate

III. O unitate de învãtare poate sã acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpului afectat unei unitãti de învãtare se face prin planificare anualã.

O unitate de învãtare este:

- coerentã din punct de vedere al obiectivelor vizate;

- unitarã din punct de vedere tematic (adicã al continutului);

- desfãsuratã în mod continuu pe o perioadã de timp;

- finalizatã prin evaluare.

Realizarea unei unitãti de învãtare presupune un demers didactic proiectat de fiecare învãtãtor în parte.

Metodologia de proiectare a unei unitãti de învãtare constã într-o succesiune de etape, înlãntuite logic, ce contribuie la detalierea continuturilor, în vederea atingerii obiectivelor de referintã. Etapele proiectãrii sunt aceleasi, oricare ar fi unitate de proiectare vizatã.

Proiectarea unei unitãti de învãtare se recomandã a fi fãcutã tinând seama de urmãtoarele:

- centrarea demersului didactic pe obiective (nu pe continuturi)

- implicarea în proiectare a urmãtorilor factori

- obiective de referintã

- activitãti de învãtare

- resurse

- evaluare.

 

Bibliografie

· Ioan Cerghit - Metode de învãtãmânt, Editura Polirom, 2006

· Site www.didactic.ro

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 22:41
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Structura anului scolar 2012 2013

Structura anului şcolar 2012-2013   Anul şcolar 2012-2013 începe pe 17 septembrie 2012, luni. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat sâmbătă, 1 septembrie 2012, că anul şcolar 2012-2013 va începe în data de 17...

Read more

Abordarea SciFiEd

Partea I Abordarea SciFiEd   Sumar executiv al Raportului Transnaţional de cercetare şi Rezumat al abordărilor şi metodelor sugerate   Raportul prezintă rezultatele cercetării de birou (de desk) - un sondaj bibliografic în cadrul fiecărei...

Read more

Spiritul continua existenta nefiinda a u…

SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU                                                      Ştefan Lucian MUREŞANU   Motto: Cu cât oamenii îmbătrânesc cu atât spiritual lor devine mai suplu, mai cald, dobândind o înfăţişare mai organic. S-ar...

Read more

TEHNICI DE DISCUTIE CARE CONTRIBUIE LA …

TEHNICI DE DISCUtIE CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE Dimitriu Alina, profesor de geografie Grup Şcolar Tehnic Drãgãnesti-Vlasca, Teleorman     În acest articol voi prezenta douã tehnici de dezvoltare a gândirii critice: investigatia...

Read more

Civilizatie si cultura în arhitectura Ro…

CIVILIZAŢIE ŞI CULTURĂ ÎN ARHITECTURA ROMEI ANTICE      Prof. Dimitriu Astrid-Alina Grup Şcolar Agricol Alexandria, jud. Teleorman       Civilizaţia şi cultura romană, cu asimilările vechilor civilizaţii mediteraneene, ale experienţelor ingineriei etrusce în construcţii, tehnici şi...

Read more

Influente culinare de la centru si est e…

INFLUENŢE CULINARE DE LA CENTRU ŞI EST EUROPENI   Maistru instructor Hodorog Cristina C.N.E. “Gh. Chiţu” Craiova, judeţul Dolj             Un studiu  făcut la făcut la Universitatea Charles din Praga pe adolescenţii din ţările...

Read more

E L F E PARIS

E L F E PARIS - ŞCOALÃ UNICÃ ÎN EUROPA Prof. Dan Stroe Colegiul Economic Buzãu     Se spune pe bunã dreptate cã Parisul este “orasul luminilor”. Am avut ocazia sã mã conving...

Read more

Alege scoala Proiect de prevenire a aban…

ALEGE ŞCOALA PROIECT DE PREVENIRE A ABANDONULUI ŞCOLAR Coordonator proiect, Prof. Lepădatu Liliana Şcoala Gimnazială Parava, Jud. Bacău Elevii proveniţi din familii defavorizate, în pericol de abandon şcolar şi fără...

Read more