Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


PROIECTAREA DIDACTICA
Sâmbătă, 10 Ianuarie 2009 02:00

PROIECTAREA DIDACTICÃ – O ACŢIUNE

CONTINUÃ ŞI UNITARÃ

 

Prof. Musat Liliana

Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu

 

 

Motto: „Socrate spunea cã acei care stiu ce este fiecare lucru sunt în stare sã explice si celorlalti pe când cei care nu stiu este firesc sã se însele si pe ei si sã însele si pe altii.”

( Xenofon)

 

Motivatia alegerii temei

Se stie cã un lucru bine fãcut are la bazã o etapã premergãtoare. Proiectarea didacticã este etapa premergãtoare a actului didactic. În învãtãmânt existã cadre didactice care considerã proiectarea o etapã necesarã, dar si altele, care apreciazã cã aceasta ar putea lipsi. Cea de-a doua pozitie este determinatã de numãrul mare de documente care se elaboreazã obligatoriu de cadrele didactice, uneori nejustificat.

Proiectarea didacticã nu poate sã lipseascã din preocupãrile învãtãtorilor si profesorilor, pentru cã o lectie bunã este întotdea\una rezultatul unei proiectãri corespunzãtoare. Documentul de proiectare trebuie sã fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic.

 

Demers teoretic; explicarea notiunilor

 

În mod traditional, prin proiectare pedagogicã se întelege programarea materiei de studiu pe unitãti de timp si de activitate, a planului calendaristic, a sistemului de lectii, elaborarea planului de lectii etc.

Astãzi, conceptul de proiectare este mai amplu, fiind exprimat si caracterizat de alte concepte corelate, ca de pildã: design instructional (R. Gagne, 1976) sau taxonomia cunostintelor (Romiszowski, 1981).

În efortul actual de modernizare si optimizare a scolii românesti, menit sã asigure cresterea calitativã a activitãtii didactice, proiectarea, organizarea, pregãtirea si desfãsurarea lectiei, ca microsistem ce produce la scarã redusã sistemul instructional, ocupã un loc central.

Proiectarea este actiunea de anticipare si pregãtire a activitãtilor didactice si educative pe baza unui sistem de operatii, concretizat în programe de instruire diferentiate prin cresterea performantelor.

Proiectarea pedagogicã a procesului de învãtãmânt reprezintã ansamblul actiunilor si operatiilor angajate în cadrul activitãtilor de educatie/instructie conform finalitãtilor asumate la nivel de sistem si de proces în vederea asigurãrii functionalitãtii sociale a acestuia în sens managerial/global, optim, strategic.

Activitatea de proiectare pedagogicã valorificã actiunile si „operatiile de definire anticipativã a obiectivelor, continuturilor, strategiilor învãtãrii, probelor de evaluare si mai ales ale relatiilor dintre acestea în conditiile unui mod de organizare al procesului de învãtãmânt.” (Vlãsceanu, Lazãr în „Curs de pedagogie”, coordonatori: Cerghit, Ioan, Vlãsceanu, Lazãr, 1988, pag. 249).

Specificul activitãtii de proiectare pedagogicã evidentiazã importanta actiunilor de planificare – programare - concretizare a instruirii/educatiei care vizeazã valorificarea optimã a unei resurse materiale esentiale: timpul real destinat învãtãrii, în mediul scolar si extrascolar. Din aceastã perspectivã proiectarea pedagogicã intervine în calitate de:

a) proiectare globalã, care acoperã perioada unui nivel, treaptã, ciclu de învãtãmânt, urmãrind, în mod special, elaborarea planului de învãtãmânt si a criteriilor generale de elaborare a programelor de instruire;

b) proiectare esalonatã, care acoperã perioada unui an de învãtãmânt, semestru sau a unei activitãti didactice/educative concrete, urmãrind, în mod special, elaborarea programelor de instruire/educatie si a criteriilor de operationalizare a obiectivelor generale si specifice ale programelor de instruire/educatie.

Eficienta lectiei trebuie orientatã nu numai de modul de interactiune complexã a componentelor ei, ci si de felul cum ea este integratã în procesul de învãtãmânt, ca sistem si functionalitate , pentru cã în lectie se obiectiveazã elementele acestuia (obiective, resurse, continut, strategii si evaluarea rezultatelor).

Activitatea de proiectare pedagogicã implicã douã operatii care intervin în mod global si în mod esalonat:

A. Operatia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire/educatie, realizatã:

a) în termeni absoluti prin raportare la standardele de competentã si de performantã institutionalizate ca obiective informativ – formative, de nivel maxim, mediu, minim;

b) în termeni relativi, prin raportare la standardele definitivate, ca obiective concrete, la nivelul scolii li al clasei de elevi, în diferite momente ale evolutiei acestora.

B. Operatia de analizã a componentelor planului sau a programelor de instruire/educatie, realizabilã prin stabilirea unor corespondente între:

a) obiectivele pedagogice asumate;

b) continuturile pedagogice adecvate la nivel de plan – programe – activitate didacticã;

c) strategiile de predare – învãtare – evaluare, adaptabile la diferite conditii de învãtare interne si externe.

 

Activitatea practicã

 

Un cadru didactic bine intentionat trebuie sã-si punã urmãtoarea întrebare: cum as putea face astfel încât întotdeauna activitãtile didactice pe care le desfãsor sã fie eficiente? Pentru aceasta este nevoie de o metodã rationalã de pregãtire a activitãtilor didactice care sã preîntâmpine sau sã anuleze alunecarea pe panta hazardului total si a improvizatiei. Dacã „harul didactic” nu este suficient (si nu este!), atunci apelul la o cale rationalã, premeditatã este justificat.

A devenit o judecatã de bun simt asertiunea dupã care un „lucru bine fãcut” este rezultatul unui „proiect bine gândit”. Unii autori (Jinga, Negret, 1994) avanseazã un algoritm procedural ce coreleazã patru întrebãri esentiale, în urmãtoarea ordine:

- Ce voi face?

- Cu ce voi face?

- Cum voi face?

- Cum voi sti dacã ceea ce trebuia fãcut a fost fãcut?

Rãspunsurile la cele patru întrebãri vor contura etapele proiectãrii didactice. Prima întrebare vizeazã obiectivele educationale, care trebuie fixate si realizate. A doua întrebare trimite cãtre resursele educationale de care dispune sau trebuie sã dispunã educatorul. A treia întrebare cere un rãspuns concret privind stabilirea unei strategii educationale, coerente si pertinente, pentru atingerea scopurilor. Rãspunsul la a patra întrebare pune problema conturãrii unei metodologii de evaluare a eficientei activitãtii desfãsurate.

Elementul central în realizarea proiectãrii didactice este programa scolarã. Ea reprezintã un document normativ în sensul cã stabileste obiective, adicã tintele ce urmeazã a fi atinse prin intermediul actului didactic. Chiar dacã în proiectare sunt obligatorii obiectivele, remarcãm faptul cã, adesea, acelasi obiectiv se realizeazã prin mai multe continuturi si resurse, dupã cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelasi continut si aceleasi resurse, dupã cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelasi continut si cu aceleasi resurse. Aprecierea acestora este la latitudinea învãtãtorului.

Proiectarea activitãtii didactice presupune:

I. lectura programei

II. planificarea calendaristicã

III. proiectarea secventialã ( a unitãtilor de învãtare)

I. Fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate douã sau mai multe obiective de referintã. Pentru realizarea obiectivelor de referintã, învãtãtorul poate organiza diferite tipuri de activitãti de învãtare. Unele activitãti posibile sunt recomandate prin programã. Învãtãtorul poate opta pentru folosirea unora dintre aceste activitãti sau poate construi activitãti proprii.

Atingerea obiectivelor de referintã se realizeazã cu ajutorul unitãtilor de continut. Învãtãtorul va selecta din lista cu „continuturile învãtãrii” acele unitãti de continut care mijlocesc atingerea obiectivelor.

II. În contextul noului curriculum, planificarea calendaristicã se transformã într-un document administrativ formal care repetã modul de gestionare a timpului propus de programa analiticã, într-un document de interpretare personalã a programei, care asigurã un demers didactic concordant cu situatia concretã din clasã.

Planificarea activitãtii didactice presupune o lecturã atentã si permanentã a programei scolare în scopul de a analiza obiectivele si a inventaria tipurile de activitãti si resursele necesare.

În elaborarea planificãrii procedãm astfel:

1. Citim atent programa

2. Stabilim succesiunea de parcurgere a continuturilor

3. Corelãm fiecare continut în parte cu obiectivele de referintã vizate

4. Verificãm concordanta dintre traseul educational propus si oferta de resurse didactice (manuale, ghiduri, caiete)

5. Alocãm timpul necesar pentru fiecare continut, în concordantã cu obiectivele de referintã vizate

III. O unitate de învãtare poate sã acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpului afectat unei unitãti de învãtare se face prin planificare anualã.

O unitate de învãtare este:

- coerentã din punct de vedere al obiectivelor vizate;

- unitarã din punct de vedere tematic (adicã al continutului);

- desfãsuratã în mod continuu pe o perioadã de timp;

- finalizatã prin evaluare.

Realizarea unei unitãti de învãtare presupune un demers didactic proiectat de fiecare învãtãtor în parte.

Metodologia de proiectare a unei unitãti de învãtare constã într-o succesiune de etape, înlãntuite logic, ce contribuie la detalierea continuturilor, în vederea atingerii obiectivelor de referintã. Etapele proiectãrii sunt aceleasi, oricare ar fi unitate de proiectare vizatã.

Proiectarea unei unitãti de învãtare se recomandã a fi fãcutã tinând seama de urmãtoarele:

- centrarea demersului didactic pe obiective (nu pe continuturi)

- implicarea în proiectare a urmãtorilor factori

- obiective de referintã

- activitãti de învãtare

- resurse

- evaluare.

 

Bibliografie

· Ioan Cerghit - Metode de învãtãmânt, Editura Polirom, 2006

· Site www.didactic.ro

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 22:41
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Implementarea unui program personalizat …

IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM PERSONALIZAT DE RECUPERARE A RĂMÂNERII ÎN URMĂ LA ÎNVĂȚĂTURĂ   Prof. înv. preșcolar Ciolan Laura Elena G. P. P.  “Sfântul Nicolae” Câmpulung, Argeș   Rezumat Acest articol conține un studiu de caz al...

Read more

Asertivitatea si rolul ei in comunicarea…

ASERTIVITATEA ŞI ROLUL EI ÎN COMUNICAREA CU ELEVUL Alina Martin, profesor-consilier la CJRAE-Timiş-Colegiul Tehnic “Ion Mincu”, Liceul de Arte Plastice şi Grădiniţa PP nr. 14 Timişoara   Rezumat: Asertivitatea joacă un rol deosebit...

Read more

Cei 7 ani de acasa intre actual si deriz…

CEI 7 ANI DE ACASĂ ÎNTRE ACTUAL ȘI DERIZORIU Prof. înv. primar Doamna Nicoleta-Ionela, Școala Gimnazială Diaconu Coresi, Fieni-Dâmbovița Prof. înv. primar Istrate Elena, Școala Gimnazială Diaconu...

Read more

Evaluarea nationala 2011

   Evaluarea nationala 2011  ORDIN nr. 4.801/31.08.3010 cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011 Calendarul de desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii...

Read more

Planificare model pentru terapia tulbura…

Planificare model pentru terapia tulburarilor de limbaj invatamant special   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari...

Read more

Rolul profesorului de sprijin în asigura…

ROLUL PROFESORULUI DE SPRIJIN ÎN ASIGURAREA SERVICIILOR EDUCAŢIONALE PENTRU ELEVII CU CES Lector dr. Marcu Maria Cadru didactic asociat al Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de...

Read more

Integrarea copiilor cu deficienta de auz

INTEGRAREA COPIILOR CU DEFICIENŢĂ DE AUZ   Martinconi Noemi, profesor de psihopedagogie specială Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă ,,Alexandru Roşca Lugoj”   Deoarece pierderea auzului la vârste mici determină imposibilitatea dezvoltării normale a limbajului şi,...

Read more

DESPRE SARBATOAREA MUZICII

DESPRE SÃRBÃTOAREA MUZICII   Profesor Maria Dinu C.N.E. “Gh.Chitu”, Craiova     Începând din anul 1982, în Franta, a fost organizatã, în prima zi a verii, 21 iunie, Sãrbãtoarea Muzicii. Astãzi, Sãrbãtoarea Muzicii este prezentã...

Read more