Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Obiectivele educationale ale familiei
Luni, 08 Martie 2010 03:00

OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE ALE FAMILIEI

 

Prof. înv. primar, Rãu Monica Crina

Şcoala Generalã Tîrnova, judetul Arad

 

Pãrintii care au acceptat, în cunostintã de cauzã, sã lase urmasi, implicit, si-au asumat rãspunderea educãrii lor în conformitate cu normele specifice “bunei cresteri”. Aceastã categorie de pãrinti este, de fapt, reprezentativã pentru societate si prin ea se realizeazã legãtura dintre generatii . Rolul jucat de cãtre pãrinti, în continuitatea socialã, prin contributia lor la opera de educatie a tinerelor generatii, a determinat aparitia unui nou domeniu de cercetare psihopedagogicã, acela al psihologiei pãrintilor.

Una din însusirile caracteristice psihologiei pãrintilor este nãzuinta lor de a-si vedea copiii mari, bine instruiti si bine formati pentru viatã. Însã, viziunea globalã pe care o au unii pãrinti despre viitorul copilului este, de cele mai multe ori, expresia unei dorinte profound subiectivizate. Ei nu constientizeazã suficient întreaga problematicã pe care o creeazã traseul devenirii copilului, prin interferenta atâtor alti factori care pot influenta dezvoltarea normalã si formarea personalitãtii la parametrii standardelor sociale acceptate. Experienta ne oferã destule exemple de situatii în care decalajul dintre ceea ce doresc pãrintii în fazele initiale ale aparitiei copilului si ceea ce se produce pânã în etapa în care ei îsi pot considera atributiile încheiate, este foarte mare. Iatã câteva cauze care determinã astfel de decalaje:

a. multi pãrinti considerã grija pentru copil doar în a-i asigura alimentatia, igiena si satisfacerea altor trebuinte primare; dar acest gen de grijã are mai mult o încãrcãturã instinctualã;

b. notiunii de educatie i se atribuie un înteles foarte îngust, de cãtre multi pãrinti, datoritã unor cunostinte vagi, incomplete, pe care le au ei despre educatie sau datoritã nivelului lor propriu de educatie si culturã.

Pentru a elimina sau pentru a micsora decalajul dintre ceea ce doresc pãrintii pentru copilul lor si ceea ce trebuie fãcut eficient, societatea trebuie sã ia anumite mãsuri prin care sã la asigure pãrintilor o mai largã întelegere a rolului pe care îl au în domeniul educatiei.

În primul rând, actiunea de educatie permanentã nu trebuie înteleasã ca actiune legatã de performante profesionale, Ea trebuie sã vizeze, în primul rând, ridicarea continuã a nivelului de culturã si civilizatie a tuturor categoriilor de cetãteni, mai ales a pãrintilor. Lor trebuie sã le fie impulsionat interesul si bunãvointa de a învãta, de a se informa, pentru ca atitudinea lor sã fie cu adevãrat eficientã.(H.H.Stern, 138). În multe state, educatia pãrintilor a fost integratã în sistemul national de educatie. În acest sens, educatia pãrintilor a devenit o problemã vãzutã ca un efort egal cu cel acordat educatiei în toate etapele dezvoltãrii individului uman si nu doar ca actiune de etapã, cum ar fi instruirea mamelor în perioada pre sau postnatalã. Datele oferite de medicinã, psihologie sociologie au condus, în acest secol, la conturarea unei noi conceptii despre educatie si despre capacitatea omului de a învãta continuu. Încã din 1928, Thorndike îsi exprima aceastã convingere astfel :,,Timpul favorabil pentru învãtãturã este cel în care simti nevoia sã înveti”. Cele 15 miliarde de neuroni, cu care a fost înzestrat omul, reprezintã un poential inepuizabil, cu conditia instituirii si mentinerii unui exercitiu continuu al învãtãrii. Educarea omului din perspectiva viitorului pãrinte este privitã azi ca actiune neîntreruptã, care începe în copilãrie, continuã în adolescentã, accentuatã în etapa prenuptialã, în scopul prevenirii accidentelor ereditare si, în continuare, prin forme specifice, pânã în etapa maturitãtii noii generatii (H. H. Stern,139).

Pe fundalul unui orizont larg de întelegere a rolului pe care îl joacã pãrintii în viata socialã, dar si în viata de familie, finalitãtile educationale vor dobândi un grad mai înalt de constientizare. Obiectivele educationale ale familiei sunt, în mod logic, integrate obiectivelor sistemului educational. Doar mijloacele de realizare diferã ca nuantã, în functie de etapa ontogeneticã a dezvoltãrii copilului. În etapa premergãtoare scolaritãtii, influentele educationale sunt mai intense din partea familiei, iar responsabilitatea îi revine în întregime. O datã cu instruirea si educarea institutionalizate, prin grãdinitã si scoalã, responsabilitãtile doar se împart.

Propunem, cu caracter orientativ, urmãtoarele obiective educationale, realizabile în familie.

1. Pentru etapa premergãtoare existentei embrionare.

a. asigurarea bazei ereditare, prin analize de laborator si aviz medical prenuptial al viitorilor pãrinti;

b. asigurarea integritãtii biologice a embrionului, prin alimentatia controlatã si dirijatã a mamei, conform indicatorilor nutritivi.

2. Pentru stadiile postnatale si cele premergãtoare scolaritãtii .

a. asigurarea dezvoltãrii fizice si psihice normale, prin mãsuri preventive de ocrotire a sãnãtãtii copilului: alimentati echilibratã, ca valoare nutritivã, conditii igienico-sanitare corespunzãtoare, asistentã medicalã sistematicã, climat afectiv echilibrat, program rational (somn, hranã, miscare,joc), specific formãrii bioritmului uman;

b. stimularea sistematicã a potentialului biopsihic, prin crearea conditiilor necesare dezvoltãrii senzoriomotorii: formarea si consolidarea deprinderii de a merge corect, de a actiona si manipula obiectele specifice jocului de diverse tipuri;

c. stimularea capacitãtii perceptive, prin contactul dirijat cu mediul, provocând sistematic capacitatea de a explora configuratiile, simultan cu solicitarea de a numi obiectul perceput;

d. stimularea capacitãtii de adaptare la conditii de mediu, progresiv amplificate;

e. formarea capacitãtii de a comunica, prin asimilarea progresivã a structurilor lingvistice specifice limbii materne;

f. lãrgirea experientei sociale, prin contactul cu persoane exterioare mediului familial;

g. formarea capacitãtii de a accepta separarea de pãrinti, de familie si de ambianta imediatã;

h. formarea capacitãtii de a se identifica pe sine, prin cunoasterea organizãrii corporale, prin raportarea la altii, prin evidentierea a ceea ce stie si poate sã facã;

i. cultivarea interesului pentru scoalã, stimulându-i curiozitatea de a afla, de a sti, punându-l în contact cu prescolari sau cu scolari, cu reviste si cãrti colorate si alte materiale stimulative.

3. Pentru stadiile de prescolar si scolar mic.

a. asumarea de cãtre pãrinti a rolului de colaborator activ al grãdinitei/scolii;

b. cunoasterea cerintelor specifice grãdinitei/scolii;

c. crearea conditiilor necesare activitãtii de învãtare continuã;

d. asigurarea unitãtii de cerinte, în procesul de formare si consolidare a comportamentelor specifice, prin instructie si educatie de tip scolar;

e. controlul îndeplinirii sarcinilor scolare;

f. controlul respectãrii programului zilnic;

g. crearea conditiilor necesare extinderii capacitãtii de cunoastere, prin mijloace adiacente: cãrti, reviste, expozitii, teatru, radio, T.V., excursii;

h. crearea conditiilor necesare dezvoltãrii aptitudinilor muzicale, plastice, teatrale, sportive;

i. consolidarea deprinderilor moral-civice, a conduitei civilizate, în relatiile cu ambianta socialã extinsã progresiv.

Bibliografie

Cretu, Elvira, Psihopedagogia scolarã pentru învãtãmântul primar, Ed. Aramis, Bucuresti, 2000

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:17
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Retea de educatie civica pentru copii si…

Retea de educatie civica pentru copii si tineri

Retea de educatie civica pentru copii si tineri Coordonator Ilea Maria - Asociatia "Sprijiniti Copiii"

Read more

Profesorul principalul agent educational…

PROFESORUL - PRINCIPALUL AGENT EDUCAŢIONAL ÎN REALIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DE CALITATE Profesor Constantinescu Rozica Liceul Tehnologic Economic ”Elina Matei Basarab” Rm. Sărat Motto: A fi împreună este un început. A rămâne...

Read more

traditional sau modern in predare

TRADIŢIONAL SAU MODERN ÎN PREDARE?     Profesor Mihăeş Violeta Şcoala cu clasele I-VIII Ploscuţeni, jud. Vrancea   Modelul tradiţional de predare nu răspunde noilor tendinţe in didactica modernă, fiind fondat pe „triada învăţare frontală –...

Read more

Conceptul de prostie in viziunea filosof…

CONCEPTUL DE PROSTIE ÎN VIZIUNEA FILOSOFULUI ERASMUS   de Marian DRAGOMIR   Nu ştim dacă Erasmus din Rotterdam a fost primul european conştient aşa cum îl numeşte Stefan Zweig, dar cu siguranţă a fost...

Read more

Planificare model pentru chimie invatama…

Planificare model pentru chimie invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Metodologie privind recunoasterea si ech…

Ordin nr. 5484/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoasterea si echivalarea competentelor profesionale dobandite formal, nonformal sau informal de catre cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, invatatori/invatatoare, maistru-instructor, antrenor,...

Read more

Sanatatea fizica si psihica sub spectrul…

SĂNĂTATEA FIZICĂ ȘI PSIHICĂ SUB SPECTRUL BULLYING-ULUI Profesor educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centrul de Resurse și Documentare pentru Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca ...

Read more

Studiu stiintific privind stabilizarea s…

Studiu stiintific privind stabilizarea si limpezirea vinurilor cu bentonita

STUDIU ŞTIINŢIFIC PRIVIND STABILIZAREA ŞI LIMPEZIREA VINURILOR CU BENTONITĂ Profesor Ciobanu Ileana Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova, Dolj Rezumat Bentonizarea, ca orice tratament, trebuie să corespundă scopului pentru...

Read more