Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Managementul calitatii
Vineri, 08 Mai 2009 03:00

CALITATEA ŞI MANAGEMENTUL CALITǍŢII

ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVǍŢǍMÂNT


Director – Prof. IONEL NEAGU

Şcoala cu clasele I-VIII Greaca, jud. Giurgiu

 


Reforma învãtãmântului a inclus si pânã acum elemente ale asigurãrii calitãtii în educatie, dar abia recent, calitatea învãtãmântului românesc a fost definitã ca prioritate si pentru învãtãmântul preuniversitar. Dimensiunea europeanã a calitãtii a fost completatã cu cerinte ale societãtii românesti, împlinindu-se astfel cerinta de „a gândi global si a actiona local”.

Pornind de la cuvintele lui Nicolas Poussin si pãtrunzând în domeniul educatiei, observãm cã se acordã tot mai multã atentie calitãtii. Aceastã calitate a învãtãmântului preuniversitar este asiguratã prin coalizarea mai multor factori dintre care un rol important îl au dascãlii.

În societatea postmodernã, scoala ca institutie a cunoasterii detine o pozitie fundamentalã.

Mãsura dezvoltãrii unei societãti poate fi relevatã nu numai de indicatori economici si de calitate a vietii, ci si de cei care privesc educatia si calitatea scolii, respectiv de indicatori referitori la modul de organizare a cunoasterii si a învãtãrii, de tipurile de performante asteptate, de calitatea activitãtii educative si de modalitãtile de distribuire în societate a educatiei.

Cheia spre calitatea învãtãmântului preuniversitar constã în termenul de “adaptare”: o adaptare la vârsta elevilor, la stilurile lor de învãtare, la valorile societãtii romanesti, la nevoile elevilor, la perspectivele lor de viitor, etc. Un învãtãmânt preuniversitar de calitate presupune integrarea valorilor si principiilor democratice, a drepturilor si obligatiilor partenerilor, fiind conceput într-un spirit de transparentã, responsabilizare si implicare, atât a scolii ca furnizor de educatie, cât si a familiei – elev si pãrinte – ca beneficiar al serviciului educational.

Dascãlii au un rol central în dezvoltarea unei educatii de calitate. Învãtarea centratã pe elev, care presupune cunoasterea îndeaproape a acestuia, a culturii, a capacitãtilor si înclinatiilor sale cãtre anumite domenii, reprezintã o metodã actualã care dã posibilitatea profesorului sã rãspundã cerintelor si nevoilor sale de culturã, precum si sa-l evalueze corect. În acest caz, corectitudinea evaluãrii depinde în mare mãsurã de imagine ape care profesorul si-o creeazã despre elev.

Spre exemplu, în cazul a doi elevi cu stiluri de învãtare diferite (vizual si auditiv), care sunt atenti în timpul orei, cel dintâi poate sã nu retinã aceeasi informatie ca cel de-al doilea, doar din simpla relatare a profesorului, lui fiindu-i necesarã o vizualizare a lectiei pentru a retine mai mult.

În schimb, celui de-al doilea îi va fi mai usor sã asculte relatarea profesorului sau simpla lui lecturã cu voce tare, decât sã fie nevoit sã se uite pe text în liniste.

De asemenea, celui de-al doilea îi va fi mai greu sã facã anumite corelatii din simple schite sau desene, spre deosebire de cel dintâi.

Ne întrebãm de ce este mai greu sã lucrãm cu elevii mai slabi decât cu ceilalti. O primã cauzã ar fi faptul cã nu reusim sã îi identificam pe acestia cu valorile unei societãti, nu îi regãsim în lista nevoilor de culturã si mai ales, pentru cã nu reusim împreunã sã trasãm o perspectivã pentru fiecare.

O posibilitate pentru realizarea tuturor acestor deziderate este reprezentatã de cãtre punerea în discutie în cadrul fiecãrei unitãti scolare a problemelor ce vizeazã calitatea învãtãmântului: dezvoltarea multilateralã a elevului, premisã a formãrii unei personalitãti integre; asigurarea drepturilor de dezvoltare a minorilor ca o garantie a calitãtii instruirii; modernizarea învãtãmântului prescolar; responsabilitãtile si drepturile copiilor; asigurarea serviciilor de calitate în bibliotecile scolare (aceasta fiind o cerintã majorã a învãtãmântului modern), precum si dreptul copiilor dotati la o educatie de calitate.

Calitatea este un concept nou pe care elevii nu îl pot întelege cu usurintã, mai ales pentru cã privesc cu reticentã aceste schimbãri în sistemul de educatie. Avem de a face cu o abordarea foarte nouã a conceptului de calitate prin aceea cã se încearcã aducerea acestei notiuni deseori abstractã si genericã la nivelul de întelegere al copiilor din învãtãmântul scolar. Acest lucru este o premierã chiar si pentru Uniunea Europeanã, unde nu existã încã un studiu sistematizat al aspectelor legate de calitatea vietii si a mediului la vârste atât de fragede cum se încearcã în România. Sperãm cã o datã introduse notiunile de calitate în tematica scolarã, atât ca disciplinã independentã cât si integrate în alte materii, nivelul de întelegere al copiilor asupra unor probleme ce decurg din statutul lor de consumatori dar si de viitori producãtori va spori astfel încât pãrãsind bãncile scolii vor putea produce acea mult-doritã schimbare de mentalitate în privinta calitãtii.

ªcoala trebuie sa depunã efort ca sa realizeze progresul elevului in raport cu nivelul sau anterior, aceasta este esenta activitãtii educative si aceasta înseamnã calitate în educatie. Pentru aceasta este nevoie de adaptarea programelor si continuturilor la posibilitãtile de vârsta ale elevilor.

De câteva decenii copii sunt continuu încãrcati - materie de facultate a coborât in liceu si materie de liceu a coborât in gimnaziu - fãrã nici o baza stiintificã.

Profesori universitari semneazã manuale de învãtãmânt preuniversitar de multe ori fãrã a-si dovedi experienta profesionalã a acestora in lucrul cu elevii si privitor la posibilitãtile vârstei acestora.

În clasele lor, în scolile lor, profesorii ar putea desfãsura studii sociologice care sa conducã la reglarea acestei probleme care a devenit atât de extinsa încât afecteazã învãtãmântul preuniversitar la scara nationala.

Chiar dacã se discutã foarte mult despre calitate, inclusiv în documente oficiale, lipsa de unitate a educatiei este cauzata de faptul ca nu se poate vorbi de o calitate a educatiei “în sine”, ci în functie de valorile promovate în societate si la nivelul organizatiei scolare.

Adaptarea la valorile societãtii romanesti reprezintã o conditie pentru realizarea unei educatii calitative si cantitative.

Daca pregãtirea pentru viatã a elevilor ar fi obiectivul educatiei, iar acesta ar fi exprimat simplu si clar la nivel national, am redescoperi astfel cu totii cultura lucrurilor simple, care nu costa bani, dar valoreazã o avere, pentru ca ne-ar ajuta cu adevãrat sã formãm cetãteni liberi, activi si responsabili, implicati în viata comunitãtii, spre binele lor si al nostru.

Dacã pregãtirea pentru adaptarea la viata ar fi scopul educatiei, cred ca ar trebui nu doar stabiliti, clar si precis, pasii de urmat, ci si de exersat practic o vreme acesti pasi, înainte de a vorbi, mult si apãsat, de asigurarea calitãtii educatiei si controlul ei.

ªcoala ar trebui sa ocupe pozitia de lider intre factorii educativi, fiind între acestia singurul special calificat pentru a face educatie, dar nu trasându-le sarcini (cum se procedeazã cu familia) sau acuzându-i (cu se întâmplã cu mediul social sau cu mass - media), ci atrãgând de partea ei prin afectiune copii, si prin lectorate pãrintii cãrora profesionistii educatiei sã le deschidã ochii si mintea privind educatia in familie.

Pregãtirea profesionalã a profesorilor ar trebui sã punã un accent mai mare pe stiintele educatiei, astfel încât ei sã treacã de la starea de licentiat într-o anume stiintã la cea de EDUCATOR care intermediazã copiilor studiul si întelegerea acelei stiinte prin metode bazate pe motivare si pe convingere ( în prezent în scoala româneascã se face INSTRUCtIE prin metode de impunere si sanctionare). Prin descentralizarea MECI, scoala trebuie adusa intr-un mediu de concurenta libera. Metodele birocratice specifice sistemelor supercentralizate nu produc calitate

Calitatea în educatie înseamnã asigurarea pentru fiecare educabil a conditiilor pentru cea mai buna,completa si utila dezvoltare.

Calitatea este dependentã de valorile societãtii în care functioneazã sistemul respectiv de educatie.

Valorile calitãtii în educatie ar putea fi:democratia,umanismul,echitatea,autonomia morala si intelectualã, calitatea relatiilor interpersonale, îmbogãtirea comunitãtii, insertia optimã socialã si profesionalã,etc.

Printre valorile care fundamenteazã definirea calitãtii in educatie se pot enumera:

- scoala comunica/transmite cultura/civilizatia;

- scoala urmãreste satisfacerea nevoilor si intereselor imediate ale educabililor;

- scoala rãspunde nevoilor sociale/comunitare.

Pentru evaluarea calitãtii educatiei trebuie identificati si aplicati, în fiecare domeniu, indicatori de performantã:

- relevanti - se referã la rezultatele asupra cãrora scoala poate avea influentã;

- vizibili si mãsurabili - cu instrumente cantitative si calitative;

- informativi - iau in considerare contextual si situatia în care functioneazã unitatea scolarã si pot fi utilizati în optimizarea activitãtii din scoalã fãcând posibile comparatii “transversale” si “longitudinale”;

- acceptabili - perceputi ca echitabili, accesibili, usor de înteles si de aplicat,”incoruptibili” si controlabili;

- beneficiu - creeazã si mentin motivatia si satisfacerea grupurilor de interes;

- eficienti - din punct de vedere al costurilor.

Sunt necesare câteva competente - institutionale, de grup si individuale, pentru a asigura calitatea în educatie:

- abilitatea de a identifica finalitãtile majore ale dezvoltãrii unitãtii scolare in cadrul sistemului scolar;

- crearea unei motivatii puternice pentru atingerea acestor finalitãti;

- decizia in legãturã cu identificarea rezultatelor sistemului si ale scolii care pot fi corelate cu aceste finalitãti;

- decizia în legãturã cu atragerea si folosirea resurselor sistemului si ale scolii;

- identificarea procedurilor care vor asigura in mod efectiv atingerea scopurilor propuse.

In functie de rezultatele elevilor si ale profesorilor, scolile vor fi împãrtite în performante si mai putin performante începând cu anul 2006. Institutiile de învãtãmânt preuniversitar vor fi clasificate calitativ conform legii privind asigurarea calitãtii în educatie.

Cunoscând aceste ierarhizãri, elevii se vor orienta mai usor în alegerea scolii care li se potriveste. Evaluarea calitãtii în educatie va fi centratã pe rezultatele învãtãrii si se va aplica in mod diferentiat în functie de calificãrile acordate.

Asigurarea si controlul calitãtii în scoli se vor face la douã niveluri: institutional, printr-o autoevaluare interna a rezultatelor,realizata de comisia fiecãrei unitãti de învãtãmânt preuniversitar, si transinstitutional, printr-o evaluare externã realizata de Agentia Românã de Asigurare a Calitãtii in Învãtãmântul Preuniversitar.(ARACIP).

Comisia de asigurare si evaluare a calitãtii existentã în fiecare scoalã va cuprinde, în mod egal, reprezentanti ai profesorilor, ai pãrintilor(în învãtãmântul prescolar si de bazã), ai elevilor(în învãtãmântul liceal, postliceal si profesional) si ai consiliului local.

Aceastã comisie elaboreazã si coordoneazã aplicarea procedurilor de mentinere si dezvoltare a calitãtii, iar la intervale de maximum patru ani evalueazã calitatea activitãtii fiecãrui profesor si a fiecãrui program.

Comisia trebuie sa rezume anual autoevaluarea interna într-un raport fãcut public si confruntat de ARACIP cu propriile sale evaluãri ale institutiei respective. În urma comparatiei, va fi obtinutã o clasificare calitativa a scolilor în functie de care ministerul le va finanta.

Nu se vor mai da bani dupã nevoi, ci dupã performantã. Pe lângã aceastã politicã de excelentã, va fi promovatã si o politicã asistentialã pentru a evita desfiintarea unor scoli si pentru îmbunãtãtirea calitãtii în acelea care merita.

Existã posibilitatea ca scolile superioare calitativ sã le absoarbã pe acelea cu performante mai slabe, dar foarte bine dotate cu material didactic. Înfiintarea comisiilor si a ARACIP va determina restrângerea atributiilor inspectoratelor, a cãror functionare va fi reorganizatã.

ARACIP se afla sub coordonarea ministerului si este condusã de un birou executiv format din 15 membri, cadre didactice si experti în învãtãmântul preuniversitar, numiti pe o perioadã de patru ani, prin ordinul ministrului.

Pentru prima datã în România avem o definitie reglementatã legal a “calitãtii”, înteleasã ca un ansamblu de caracteristici ale unui program de educatie si ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite asteptãrile beneficiarilor si standardele de calitate.

Aceste elemente creeazã premisele unui nou cadru educational, cu o noua filosofie în care elevul, beneficiar direct al educatiei, este situat în centrul proceselor din scoalã.

Organizatia furnizoare de educatie trebuie sã asigure si sã mãsoare progresul înregistrat de elev, valoarea adãugatã, calitatea, iar comunitatea, ca beneficiar indirect, sã se implice în producerea, generarea calitãtii în scoalã în functie de propriile ei nevoi si interese.

”Calculul rezidual”sau al valorii adãugate este exprimat de ce rãmâne din rezultatele obtinute de elevi dupã ce a fost luatã în consideratie influenta factorilor “de intrare”(aptitudinile, calitãtile personale si performantele elevilor la “intrare”, mediul social, economic si cultural, calificarea profesorilor, resursele disponibile, etc.).

Calitatea se produce, se genereazã permanent, se mãsoarã si se îmbunãtãteste continuu, iar organizatia furnizoare de educatie trebuie sã asigure calitatea, sã implementeze propriul sistem de management si de asigurare a calitãtii, sã se autoevalueze continuu si sã propunã mãsuri ameliorative. ªcoala este responsabilã de asigurarea interna a calitãtii, dar calitatea se asigura prin dialog si pe baza de parteneriat cu toti actorii implicati. ARACIP realizeazã si supune aprobãrii Guvernului României standardele de autorizare, de acreditare si de calitate, precum si metodologiile corespunzãtoare.

În asigurarea calitãtii educatiei sunt avute în vedere trei domenii fundamentale de organizare si functionare. Criteriile, standardele si indicatorii de performantã trebuie sã fie astfel formulati,  încât accentul sã nu fie pus numai pe conformarea unei organizatii la un set predeterminat sau predefinit de conditii cantitative si calitative, ci si pe angajarea deliberata, voluntara si proactivã a institutiei pentru realizarea anumitor performante demonstrabile prin rezultate efective. Aceste domenii sunt:

a) capacitatea institutionalã care rezultã din organizarea internã si infrastructura disponibila pentru a îndeplini obiectivele programelor educationale;

b) eficacitatea educationalã  care constã în mobilizarea de resurse umane si financiare, cu scopul de a determina elevii sã obtinã rezultate cât mai bune în învãtare;

c) managementul calitãtii care rezultã din structurile, practicile si procesele prin care se asigura in institutie îmbunãtãtirea continuã a serviciilor educationale.

A. CAPACITATEA EDUCATIONALǍ

Trebuie sa existe o concordanta între strategia de dezvoltare a scolii si contextul social economic. Institutia trebuie sã dispunã de o organizare coerentã si de un sistem adecvat de conducere si administrare, sã aibã o bazã materialã si resurse financiare necesare functionarii stabile pe termen scurt si mediu precum si resurse umane pe care se poate baza pentru a realiza misiunea si obiectivele propuse asumate. De respectarea acestui  standard de calitate rãspunde directorul scolii.

B. EFICACITATEA EDUCATIONALǍ

Acest criteriu se referã la organizarea proceselor de predare si învãtare în termeni de continut, metode si tehnici, resurse, selectie a elevilor si a personalului didactic, astfel încât acea institutie sã obtinã acele rezultate pe care si le-a propus prin misiunea sa, care trebuie sã fie clar formulatã. Seturile de criterii de evaluare care corespund eficacitãtii educationale vizeazã:

a) proiectarea obiectivelor si rezultatelor;

- formularea clarã si usor de înteles;

- asocierea riguroasã cu proceduri adecvate de evaluare internã a gradului de realizare;

b) organizarea cadrului de realizare a învãtãrii, prin:

- planuri, programe de învãtãmânt, metode de predare, criterii si tehnici de evaluare a elevilor;

- recrutarea si dezvoltarea adecvata a personalului didactic;

- resursele si facilitãtile de învãtare disponibile, legate de activitatea financiara a institutiei;

- organizarea fluxurilor de predare, învãtare si examinare a elevilor;

c) procesul de învãtãmânt, prin:

- cadrele didactice trebuie sã transmitã integral continuturile programelor scolare;

- trebuie sã existe concordanta între rezultatele elevilor la evaluãrile interne si cele obtinute la evaluãrile externe(rãspunde directorul scolii);

- scoala trebuie sã reuseascã sã asigure valoare adãugatã pentru fiecare elev.

d) calitatea documentelor scolare. Documentele de proiectare didacticã de perspectivã, documentele de proiectare didacticã imediatã si fisele de evaluare trebuie întocmite conform reglementarilor în vigoare.

e) criterii de evaluare a calitãtii constituie urmãtoarele: rata de promovabilitate, rata de absenteism, rata de repetentie, rata de abandon, promovabilitatea la examene, rezultatele obtinute la examene, rezultatele la olimpiade si concursuri, participãri la expozitii si sesiuni nationale de comunicãri stiintifice cu referate, acordarea de burse pentru merite deosebite, activitãti extrascolare - activitãti si parteneriate cu ONG, Politie, Jandarmerie, Crucea Rosie , cercuri, cenacluri, expozitii.

f) resurse umane. Constituie standarde de calitate urmãtoarele:

- gradul de acoperire cu personal didactic calificat;

- calitatea personalului didactic(calificative anuale, perfectionãri si performante atinse);

- personal didactic titular;

- continuitatea personalului didactic;

- autoevaluarea cadrelor didactice. Asigurarea calitãtii în învãtãmântul preuniversitar este sarcina fiecãrui cadru didactic si a fiecãrei unitãti de învãtãmânt. Doar o autoevaluare obiectiva si eficienta poate determina cunoasterea realitãtii, stabilirea neconformitãtilor minore si majore, a masurilor preventive si corective si ameliorarea activitãtii scolii;

- prestatia pedagogica a cadrelor didactice relevatã prin asistenta la ore/activitãti didactice. Evaluarea se va realiza pe baza observatiilor continute în fisele de asistentã la ore efectuate de conducerea unitãtii,de responsabilul de catedrã/arie curricularã realizate pe parcursul anului scolar.

g) resurse curriculare;

- stabilirea disciplinelor optionale în corelatie cu optiunile educationale ale elevilor, resursele materiale de care dispune scoala, personalul didactic de care dispune scoala, numãrul de ore stabilit prin planul de învãtãmânt;

- asigurarea concordantei între tematica disciplinelor optionale si specializãrile la care scolarizeazã unitatea de învãtãmânt;

h) ethos-ul, climatul si cultura scolarã care trebuie sã sustinã atingerea scopurilor educationale stabilite. Constituie criterii de calitate urmãtoarele:

- caracterul democratic si consultativ al elaborãrii deciziilor;

- aplicarea fermã si continuã a deciziilor comunicate departamentelor subordonate;

- strategia de abordare a urgentelor pentru ca acestea sã  nu se transforme în crize;

- modul de solutionare a conflictelor;

- legalitatea sanctiunilor acordate;

- realizarea  si pãstrarea în întreaga unitate de învãtãmânt a unui climat de muncã si responsabilitate, de studiu, de competitie, favorabil desfãsurãrii eficiente a activitãtii;

- preocupãri pentru asigurarea protectiei si sigurantei elevilor;

- relationarea corecta a directorului unitãtii de învãtãmânt cu participantii la actul educativ.

i) relatia cu comunitatea si parteneriate.

- scoala trebuie sa fie importanta din perspective economica si socio-culturala a zonei;

- pãrintii trebuie sã se implice si sã li se acorde asistentã;

- scoala trebuie sã prezinte interes pentru comunitatea localã;

- relatia scolii cu comunitatea trebuie sã fie bunã;

- scoala trebuie sã încheie parteneriate.

C. MANAGEMENTUL CALITATII

Acesta trebuie sã fie centrat pe acele strategii, structuri, tehnici si operatii prin care institutia demonstreazã ca îsi evalueazã performantele de asigurare si îmbunãtãtire a calitãtii educatiei si dispune de sisteme de informatii care demonstreazã rezultatele obtinute în învãtare. Importanta acestui domeniu constã, pe de o parte, în concentrarea asupra modului în care institutia gestioneazã asigurarea calitãtii tuturor activitãtilor sale, iar pe de alta, de a face publice informatiile si datele care probeazã un anumit nivel al calitãtii.

Cele trei domenii sunt complementare, iar utilizarea lor este obligatorie, în conformitate cu prevederile legale. In acest sens, orice institutie de învãtãmânt preuniversitar este invitatã sã ajungã la stadiul în care dispune de mijloacele si informatiile care sunt structurate pe cele trei domenii, tinând cont de profilul sau specific si de misiunea si obiectivele pentru care a optat.

Conducãtorul institutiei, prin Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitãtii din institutie este responsabil de elaborarea si realizarea strategiilor privind calitatea,structurate pe cele trei domenii.

Dar, concluzia este una, si anume, cã evaluarea corectã a calitãtii educatiei se poate face numai prin combinarea de autoevaluare, evaluare internã si evaluare externã.

 

BIBLIOGRAFIE

1. tîtu, Mihail, Suport de curs, Managementul Calitãtii, Medurur, 2008.

2. *** Asigurarea calitãtii în educatie, Documente privind evaluarea institutionalã a unitãtilor/ institutiilor de învãtãmânt preuniversitar, Editura ªcoala Gãlãteanã, 2005.

3. *** Asigurarea calitãtii în educatie, Valori europene si proiecte românesti în domeniul asigurãrii calitãtii în învãtãmântul preuniversitar, Editura ªcoala Gãlãteanã, 2005.

4. *** Asigurarea calitãtii, Ghid pentru unitãtile scolare, concept si cadru metodologic, Bucuresti, 2005.

5. *** Colectia de Standarde în Domeniul Asigurãrii si Managementului Calitãtii.

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:30
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Pamantul - Ziua Pamantului - Earth Day -…

Ziua de 22 aprilie a fost declarată Ziua Pământului - Earth Day. Aceasta a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson, în 1970, cu scopul de a atrage interesul politicienilor...

Read more

Familia scoala comunitatea parteneri in …

FAMILIA, ŞCOALA, COMUNITATEA - PARTENERI IN EDUCAŢIE     Institutor, Olaru Viorica, Şcoala cu clasele I-VIII ,,Petre P. Carp”, Localitatea Tufeşti, judeţul Brăila                                                                                                                           Informarea si formarea părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea copilului presupune,...

Read more

Legatura dintre matematica si practica

LEGĂTURA DINTRE MATEMATICĂ ŞI PRACTICĂ Profesor Ene Steluţa  Şcoala Miron Costin, Galaţi     Cei care afirmă că matematica este o abstracţiune fără legătură cu practica sunt în mod cert victimile unei neînţelegeri de termeni...

Read more

Metode interactive pentru un invatamant …

METODE INTERACTIVE PENTRU UN ÎNVĂŢĂMÂNT EFICIENT   Prof. Gabriela Gorgan, Şcoala Gimnazială Petriş, jud. Bistriţa Năsăud   MOTTO: « Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o...

Read more

Documente necesare la inspectii RODIS

  1. LA NIVELUL DIRECTORULUI   Nr. crt. Tipul documentului Numele documentului 1. Documente de proiectare 1.1. Planul de dezvoltare instituţională al unităţii. 1.2. Oferta educaţională a unităţii. 1.3. Planul managerial anual. 1.4. Programe manageriale semestriale. 2. Documente de evidenţă   2.1. Contract de...

Read more

Prearea limbii si literaturii romane abo…

PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE – ABORDARE INTEGRATĂ Prof. Bejan Oana Școala Gimnazială nr. 1 Santa Mare     În cadrul orelor de limba și literatura română, integrarea se realizează între cele trei compartimente...

Read more

Aspecte metodice si pedagogice in parcur…

ASPECTE METODICE ȘI PEDAGOGICE ÎN PARCURGEREA LA CLASĂ A STUDIILOR PENTRU PIAN Prof. Atudoroae Alexandra Liceul de Artă ”Ștefan Luchian” Botoșani Abordarea studiilor...

Read more

Saptamana Educatiei Globale Hrana pentru…

Saptamana Educatiei Globale Hrana pentru toti

Saptamana Educatiei Globale "Hrana pentru toti" Coordonator consilier educativ, profesor Lazar Mihaiela  

Read more