Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Dimitrie Gusti intemeietorul scolii monografice romanesti
Joi, 08 Noiembrie 2012 10:56

DIMITRIE GUSTI – ÎNTEMEIETORUL ŞCOLII MONOGRAFICE ROMÂNEŞTI

 

Prof. Dr. Nadia Vesa

Şcoala Gimnazială Vidra, Judeţul Alba

 

Filosof, sociolog şi estetician, membru al Academiei Române, fondator al Şcolii monografice de la Bucureşti, Dimitrie Gusti s-a născut la Iaşi în data de 13 februarie 1880.

După ce îşi va finaliza studiile în Germania şi după ce va obţine titlul de doctor, în 1904 cu teza Egoismul şi altruismul (sub conducerea lui Wilhelm Wundt), Dimitrie Gusti va fi profesor de sociologie la Universitatea din Iaşi între anii 1910 şi 1922, urmând ca apoi să funcţioneze în aceeaşi calitate la Universitatea din Bucureşti. În 1918 înfiinţează la Iaşi, împreună cu Virgil Madgearu şi Vasile Pârvan, „Asociaţia pentru studiu şi reformă socială”, care va deveni în 1921 „Institutul Social Român”. În cadrul institutului, Dimitrie Gusti va organiza o serie de conferinţe şi dezbateri asupra problemelor politice şi sociale, cu participarea celor mai proeminente figuri ale timpului. Sub egida institutului au avut loc o serie de conferinţe cu privire la partidele politice, noua Constituţie din 1923 etc. Aceste conferinţe vor fi grupate, mai apoi, în culegeri de studii.

                                               

Aşadar, între anii 1925-1948 Dimitrie Gusti a iniţiat şi îndrumat acţiunea de cercetare monografică a satelor din România, iar în 1939 a obţinut legiferarea serviciului social, prin care se instituţionaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială. Iar între 1932 şi 1933, Dimitrie Gusti a fost Ministru al învăţământului, poziţie din care a înfăptuit o reforma a învăţământului, urmărind legarea acestuia de nevoile reale ale economiei şi ale ţării.

În domeniul literar-ştiinţific, Dimitrie Gusti a înfiinţat şi a condus revistele: „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială” (1919-1943) şi „Sociologie românească” (1936-1944). A avut o contribuţie majoră la formarea Muzeului Satului.

Lucrările sociologului şi filozofului Dimitrie Gusti se pot împărţi în mai multe categorii:

- studii şi recenzii în care expune teorii şi fapte ale altor cercetători;

- expuneri teoretice de ansamblu, sau fragmentare, consacrate sistemului şi metodei sale de cercetare;

- cercetări ştiinţifice concrete, consacrate câtorva unităţi şi probleme, în care aplică realităţii sociale metodele lui de cercetare;

- lucrări consacrate studiului politic al realităţii sociale, şi îndeosebi a vieţii culturale, în care cercetează critic această realitate, propunând reforme pentru îndreptarea ei sau lucrări în care expune rezultatele activităţii reformatoare întreprinse sub îndrumarea lui.

În urma analizei operate asupra ansamblului studiilor sociologului se observă că cea mai mare parte a lucrărilor publicate nu sunt cărţi, ci studii. Întocmite fie pentru conferinţele Institutului Social Român, fie pentru publicaţiile ce le conduce, sau pentru alte împrejurări. O mare parte a acestor studii au fost adunate în Sociologia militans, carte care, în concepţia sociologului, e destinată să reprezinte aspectul dinamic, activ al gândirii lui.

Dintre studiile şi operele publicate până astăzi de Dimitrie Gusti sunt indispensabile pentru precizarea fizionomiei sale culturale următoarele:

1. cele două studii consacrate teoriei şi metodei de cercetare a vieţii sociale: Realitate, ştiinţă şi reformă socială şi Sociologia monografică;

2. cele patru studii consacrate unităţilor sociale: Individ, societate şi stat în Constituţie; Partidul politic; Problema naţiunii; Originea şi fiinţa Societăţii Naţiunilor.

Sistemul său sociologic se poate rezuma în câteva enunţuri:

1. Societatea se compune din unităţi sociale, adică din grupări de oameni legaţi între ei printr-o organizare activă şi o interdependenţă sufletească. Realitatea socială, cristalizată în unităţi sociale, este condiţionata de patru cadre ce explică geneza faptelor sociale, condiţiile şi potenţialităţile fenomenelor sociale. Astfel, este vorba de: cadrul cosmic, cadrul biologic, cadrul psihic, cadrul istoric. Primele două cadre sunt cadre naturale, iar ultimele două sunt cadre sociale. Totodată, realitatea socială cuprinde patru categorii de manifestări, care exprimă valorile obiective ale societăţii, genurile de activităţi ce definesc viaţa socială în integralitatea ei: manifestări economice, manifestări spirituale, manifestări politice, manifestări juridice.

2. Esenţa societăţii este voinţa socială. Toate manifestările unităţilor sociale sunt expresii ale voinţei, „forme ale activităţii omeneşti”.

3. Voinţa socială depune ca manifestări de viaţă: o activitate economică şi una spirituală, reglementate de o a activitate juridică şi de o activitate politică. Voinţa socială este condiţionată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic şi istoric.

4. Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activităţile ei şi sub înrâurirea factorilor condiţionanţi, se numesc procese sociale. Începuturile de dezvoltare pe care le putem surprinde în realitatea prezentă şi, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendinţe sociale.

Plecând de la acest sistem, sociologul a fundamentat metoda monografică, metodă ce presupune abordarea simultană, multidisciplinară a subiectului pe cadre şi manifestări, folosind echipe de specialişti din domeniul ştiinţelor sociale, medici, ingineri, agronomi, învăţători etc. Metoda de cercetare propusa de Gusti este metoda monografică. Aşadar această metodă presupune o cercetare multi- şi interdisciplinară a unităţilor sociale, o cercetare concretă, de teren, care să îmbrăţişeze toate manifestările unei unităţi sociale. Aceasta cercetare este menită să ofere o imagine panoramică care să surprindă inventarul faptelor sociale, a stărilor de lucruri, asupra cărora se aplică apoi o interpretare şi o corelare raţională a lor. Obiectul monografiei sociale, pentru Dimitrie Gusti îl constituie unităţile sociale, la toate nivelurile societăţii, până la naţiune şi statul naţional ca unităţi integratoare.

Ca urmare a studiilor teoretice, în 1925, Dimitrie Gusti a declanşat un amplu program de cercetări sociologice asupra satelor româneşti, începând cu satul Goicea Mare, din judeţul Dolj, continuând apoi cu satele Nereju, Fundul Moldovei, Drăguşi, etc. El a mobilizat în aceste sate echipe interdisciplinare, alcătuite din sociologi, medici, geografi, jurişti, economişti, psihologi, etnografi etc. Aceştia au cercetat toate manifestările semnificative din viaţa satului. Dimitrie Gusti consideră că cercetarea naţiunii trebuie începută cu cercetarea satului, întrucât acesta este unitatea socială fundamentală a poporului roman. Programul său prevedea, însă, şi cercetarea oraşelor, a unităţilor economice si a instituţiilor pentru a se contura treptat o imagine sintetică asupra naţiunii.

            Vom enumera în cele ce urmează câteva dintre conferinţele şi studiile ce au vizat satul românesc: Cultura poporului, 1922; Idei călăuzitoare pentru munca culturală la sate, 1934; Chezăşia unei munci rodnice: căminul cultural, 1935; Fundaţia Culturală Regală "Principele Carol" şi învăţătorii, 1935; Către echipe. Despre "Curier", 1935; Un scop al muncii noastre: Muzeul Satelor Româneşti, 1935; La încheierea muncii, 1935; Învăţăminte şi perspective din munca echipelor studenţeşti, 1936; Muzeul Satului Românesc, 1936; Şcolile ţărăneşti, 1936; Şcoala primară şi cultura poporului, 1936; Tot despre şcolile ţărăneşti, 1936. Aceste studii dezvoltă ideile fundamentale care stau la temelia activităţii sale practice.

Ideea campaniilor monografice, ca şi aceea a Institutului Social, şi la fel cu toate ideile fundamentale ale profesorului Gusti, se găseşte în lecţia inaugurală din 1910. Vorbind de lucrările seminarului ce proiectează, acesta îşi propune să inaugureze în curând „monografiile sociologice şi etice”. Ce sunt aceste monografii nu se precizează, însă decât mai târziu, odată cu desfăşurarea acţiunii monografice. Acţiunea monografică este unul din cele mai interesante exemple pentru exemplificarea modului în care gândurile lui Dimitrie Gusti se maturizează treptat, paralel cu desfăşurarea acţiunii sociale. Astfel, monografia constituie o aplicaţie concretă a sistemului şi a metodei sociologului la studiul unei unităţi sociale determinate. Monografia sociologică s-a preocupat mai ales de sate, însă metoda monografică poate fi aplicată, cu acelaşi succes, oricărei unităţi sociale.

A afirma că cercetările individuale de folclor constituie adevăratul început al monografiei sociologice româneşti, numai pentru că unii cercetători au întrezărit câteodată corelaţia unora din manifestări, înseamnă a confunda întâmplarea cu sistemul. Înseamnă a ignora intenţionat, caracterul esenţial al cercetărilor monografice, constituit de această cooperare a specialiştilor pentru înţelegerea întregului social, pe care o face posibilă şi o cere concepţia de ansamblu a profesorului Dimitrie Gusti.

Câteva dintre scrierile lui Dimitrie Gusti:

·        1904 - Egoismus und Altruismus,

·        1908 - Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik,

·        1910 - Despre natura vieţii sociale,

·        1915 - Sociologia războiului - o primă abordare a războiului cu instrumentele sociologiei;

·        1915 - Studii de sociologice şi etică,

·        1919 - Realitate, ştiinţă şi reformă socială,

·         1922 - Cultura poporului,

·        1924 - Societatea Naţiunilor. Originea şi fiinţa ei,

·        1928 - Personalitatea lui Vasile Pârvan. Un model academic,

·        1929 - Cosmologia elenă,

·        1932 - Sociologia - schiţa unui sistem de sociologie,

·        1934 - Sociologia monografică, ştiinţă a realităţii sociale,

·        1935 - Sociologia militans - Introducere în sociologia politică,

·        1935 - Elemente de sociologie,

·        1936 - Sociologie românească,

·        1936 - Cunoaşterea sociologică şi acţiunea culturală,

·        1936 - Sociologia unităţilor sociale,

·        1939 - Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii, (2 volume),

·        1940 - Problema sociologiei,

·        1941 - Ştiinţa realităţii sociale - mai multe studii şi comunicări ştiinţifice publicate în perioada interbelică,

·        Enciclopedia României. Vol. I-IV, Bucureşti, 1938, 1943

 

BIBLIOGRAFIE:

 

1.      Dimitrie Gusti, Enciclopedia României, vol. I, pe site-ul: http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/carte_capitole.php?cid=45

2.      Dimitrie Gusti, Enciclopedia României, vol. III pe site-ul: http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/carte_capitole.php?cid=38

3.      Constantin Stroe, Etica lui Dimitrie Gusti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978

4.      Mircea Vulcănescu, Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti, Bucureşti, Editura Eminescu, 1998

5.      Ovidiu Badina, Dimitrie Gusti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1965

6.      *** Dicţionarul General al Literaturii Române, vol. E/K, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 09 Noiembrie 2012 11:12
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Fisa de evaluare a activitatii didactice…

Fişă de evaluare a activităţii didactice în inspecţia curentă/specială pentru acordarea gradului didactic II   Vezi noua fişă de evaluare a activităţii didactice în cadrul inspecţiei curente/speciale pentru acordarea gradului didactic II. Această...

Read more

Evaluarea resurselor umane in organizati…

2. Evaluarea resurselor umane în organizația școlară   2.1 Considerații generale   În sens larg, evaluarea performanțelor este considerată o acțiune, un proces sau un anumit tip de activitate cognitivă prin care o persoană...

Read more

Metodologie pentru acordarea titlului Pr…

Ordin privind aprobarea Metodologiei pentru acordarea titlului „Profesorul anului“ in invatamantul preuniversitar

Read more

Competentele cheie europene

      Competenţele cheie europene relevante pentru disciplină         Curriculum-ul românesc nu se poate situa în afara tendinţelor mari ale educaţiei europene. Din acest punct de vedere, programele de limba şi...

Read more

Participarea elevilor la activitatile de…

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR      CAPITOLUL III   PARTICIPAREA ELEVILOR LA ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN FUNCŢIE DE STAREA LOR DE SĂNĂTATE   Art.12. Funcţia principală...

Read more

Corpul national de experti in management…

  Corpul naţional de experţi în management educaţional     S-au modificat datele!!!   Etapa în curs: Etapa de selecţie online - 27 februarie 2012 - 5 martie 2012 12 martie 2012 (termen modificat conform OMECTS 3450/05.03.2012)....

Read more

Scoala incluziva

 ŞCOALA INCLUZIVĂ   Institutor Herczeg Monica, Şcoala cu Clasele I-VIII Dudeştii Noi              Dreptul de incluziune şcolară se poate defini prin acceptarea de către instituţiile de învăţământ a tuturor copiilor, indiferent de sex,...

Read more

Educatia interculturala resursa pentru d…

EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ – RESURSĂ PENTRU DEZVOLTAREA COMUNITĂȚILOR MULTICULTURALE   Profesor învățământ primar: Vultur Daniela Maria Școala cu clasele I – VIII, Dudeștii Noi, Timiș                     Abordarea interculturală, nu este o nouă știință ci o...

Read more