Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Dimitrie Gusti intemeietorul scolii monografice romanesti
Joi, 08 Noiembrie 2012 10:56

DIMITRIE GUSTI – ÎNTEMEIETORUL ŞCOLII MONOGRAFICE ROMÂNEŞTI

 

Prof. Dr. Nadia Vesa

Şcoala Gimnazială Vidra, Judeţul Alba

 

Filosof, sociolog şi estetician, membru al Academiei Române, fondator al Şcolii monografice de la Bucureşti, Dimitrie Gusti s-a născut la Iaşi în data de 13 februarie 1880.

După ce îşi va finaliza studiile în Germania şi după ce va obţine titlul de doctor, în 1904 cu teza Egoismul şi altruismul (sub conducerea lui Wilhelm Wundt), Dimitrie Gusti va fi profesor de sociologie la Universitatea din Iaşi între anii 1910 şi 1922, urmând ca apoi să funcţioneze în aceeaşi calitate la Universitatea din Bucureşti. În 1918 înfiinţează la Iaşi, împreună cu Virgil Madgearu şi Vasile Pârvan, „Asociaţia pentru studiu şi reformă socială”, care va deveni în 1921 „Institutul Social Român”. În cadrul institutului, Dimitrie Gusti va organiza o serie de conferinţe şi dezbateri asupra problemelor politice şi sociale, cu participarea celor mai proeminente figuri ale timpului. Sub egida institutului au avut loc o serie de conferinţe cu privire la partidele politice, noua Constituţie din 1923 etc. Aceste conferinţe vor fi grupate, mai apoi, în culegeri de studii.

                                               

Aşadar, între anii 1925-1948 Dimitrie Gusti a iniţiat şi îndrumat acţiunea de cercetare monografică a satelor din România, iar în 1939 a obţinut legiferarea serviciului social, prin care se instituţionaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială. Iar între 1932 şi 1933, Dimitrie Gusti a fost Ministru al învăţământului, poziţie din care a înfăptuit o reforma a învăţământului, urmărind legarea acestuia de nevoile reale ale economiei şi ale ţării.

În domeniul literar-ştiinţific, Dimitrie Gusti a înfiinţat şi a condus revistele: „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială” (1919-1943) şi „Sociologie românească” (1936-1944). A avut o contribuţie majoră la formarea Muzeului Satului.

Lucrările sociologului şi filozofului Dimitrie Gusti se pot împărţi în mai multe categorii:

- studii şi recenzii în care expune teorii şi fapte ale altor cercetători;

- expuneri teoretice de ansamblu, sau fragmentare, consacrate sistemului şi metodei sale de cercetare;

- cercetări ştiinţifice concrete, consacrate câtorva unităţi şi probleme, în care aplică realităţii sociale metodele lui de cercetare;

- lucrări consacrate studiului politic al realităţii sociale, şi îndeosebi a vieţii culturale, în care cercetează critic această realitate, propunând reforme pentru îndreptarea ei sau lucrări în care expune rezultatele activităţii reformatoare întreprinse sub îndrumarea lui.

În urma analizei operate asupra ansamblului studiilor sociologului se observă că cea mai mare parte a lucrărilor publicate nu sunt cărţi, ci studii. Întocmite fie pentru conferinţele Institutului Social Român, fie pentru publicaţiile ce le conduce, sau pentru alte împrejurări. O mare parte a acestor studii au fost adunate în Sociologia militans, carte care, în concepţia sociologului, e destinată să reprezinte aspectul dinamic, activ al gândirii lui.

Dintre studiile şi operele publicate până astăzi de Dimitrie Gusti sunt indispensabile pentru precizarea fizionomiei sale culturale următoarele:

1. cele două studii consacrate teoriei şi metodei de cercetare a vieţii sociale: Realitate, ştiinţă şi reformă socială şi Sociologia monografică;

2. cele patru studii consacrate unităţilor sociale: Individ, societate şi stat în Constituţie; Partidul politic; Problema naţiunii; Originea şi fiinţa Societăţii Naţiunilor.

Sistemul său sociologic se poate rezuma în câteva enunţuri:

1. Societatea se compune din unităţi sociale, adică din grupări de oameni legaţi între ei printr-o organizare activă şi o interdependenţă sufletească. Realitatea socială, cristalizată în unităţi sociale, este condiţionata de patru cadre ce explică geneza faptelor sociale, condiţiile şi potenţialităţile fenomenelor sociale. Astfel, este vorba de: cadrul cosmic, cadrul biologic, cadrul psihic, cadrul istoric. Primele două cadre sunt cadre naturale, iar ultimele două sunt cadre sociale. Totodată, realitatea socială cuprinde patru categorii de manifestări, care exprimă valorile obiective ale societăţii, genurile de activităţi ce definesc viaţa socială în integralitatea ei: manifestări economice, manifestări spirituale, manifestări politice, manifestări juridice.

2. Esenţa societăţii este voinţa socială. Toate manifestările unităţilor sociale sunt expresii ale voinţei, „forme ale activităţii omeneşti”.

3. Voinţa socială depune ca manifestări de viaţă: o activitate economică şi una spirituală, reglementate de o a activitate juridică şi de o activitate politică. Voinţa socială este condiţionată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic şi istoric.

4. Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activităţile ei şi sub înrâurirea factorilor condiţionanţi, se numesc procese sociale. Începuturile de dezvoltare pe care le putem surprinde în realitatea prezentă şi, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendinţe sociale.

Plecând de la acest sistem, sociologul a fundamentat metoda monografică, metodă ce presupune abordarea simultană, multidisciplinară a subiectului pe cadre şi manifestări, folosind echipe de specialişti din domeniul ştiinţelor sociale, medici, ingineri, agronomi, învăţători etc. Metoda de cercetare propusa de Gusti este metoda monografică. Aşadar această metodă presupune o cercetare multi- şi interdisciplinară a unităţilor sociale, o cercetare concretă, de teren, care să îmbrăţişeze toate manifestările unei unităţi sociale. Aceasta cercetare este menită să ofere o imagine panoramică care să surprindă inventarul faptelor sociale, a stărilor de lucruri, asupra cărora se aplică apoi o interpretare şi o corelare raţională a lor. Obiectul monografiei sociale, pentru Dimitrie Gusti îl constituie unităţile sociale, la toate nivelurile societăţii, până la naţiune şi statul naţional ca unităţi integratoare.

Ca urmare a studiilor teoretice, în 1925, Dimitrie Gusti a declanşat un amplu program de cercetări sociologice asupra satelor româneşti, începând cu satul Goicea Mare, din judeţul Dolj, continuând apoi cu satele Nereju, Fundul Moldovei, Drăguşi, etc. El a mobilizat în aceste sate echipe interdisciplinare, alcătuite din sociologi, medici, geografi, jurişti, economişti, psihologi, etnografi etc. Aceştia au cercetat toate manifestările semnificative din viaţa satului. Dimitrie Gusti consideră că cercetarea naţiunii trebuie începută cu cercetarea satului, întrucât acesta este unitatea socială fundamentală a poporului roman. Programul său prevedea, însă, şi cercetarea oraşelor, a unităţilor economice si a instituţiilor pentru a se contura treptat o imagine sintetică asupra naţiunii.

            Vom enumera în cele ce urmează câteva dintre conferinţele şi studiile ce au vizat satul românesc: Cultura poporului, 1922; Idei călăuzitoare pentru munca culturală la sate, 1934; Chezăşia unei munci rodnice: căminul cultural, 1935; Fundaţia Culturală Regală "Principele Carol" şi învăţătorii, 1935; Către echipe. Despre "Curier", 1935; Un scop al muncii noastre: Muzeul Satelor Româneşti, 1935; La încheierea muncii, 1935; Învăţăminte şi perspective din munca echipelor studenţeşti, 1936; Muzeul Satului Românesc, 1936; Şcolile ţărăneşti, 1936; Şcoala primară şi cultura poporului, 1936; Tot despre şcolile ţărăneşti, 1936. Aceste studii dezvoltă ideile fundamentale care stau la temelia activităţii sale practice.

Ideea campaniilor monografice, ca şi aceea a Institutului Social, şi la fel cu toate ideile fundamentale ale profesorului Gusti, se găseşte în lecţia inaugurală din 1910. Vorbind de lucrările seminarului ce proiectează, acesta îşi propune să inaugureze în curând „monografiile sociologice şi etice”. Ce sunt aceste monografii nu se precizează, însă decât mai târziu, odată cu desfăşurarea acţiunii monografice. Acţiunea monografică este unul din cele mai interesante exemple pentru exemplificarea modului în care gândurile lui Dimitrie Gusti se maturizează treptat, paralel cu desfăşurarea acţiunii sociale. Astfel, monografia constituie o aplicaţie concretă a sistemului şi a metodei sociologului la studiul unei unităţi sociale determinate. Monografia sociologică s-a preocupat mai ales de sate, însă metoda monografică poate fi aplicată, cu acelaşi succes, oricărei unităţi sociale.

A afirma că cercetările individuale de folclor constituie adevăratul început al monografiei sociologice româneşti, numai pentru că unii cercetători au întrezărit câteodată corelaţia unora din manifestări, înseamnă a confunda întâmplarea cu sistemul. Înseamnă a ignora intenţionat, caracterul esenţial al cercetărilor monografice, constituit de această cooperare a specialiştilor pentru înţelegerea întregului social, pe care o face posibilă şi o cere concepţia de ansamblu a profesorului Dimitrie Gusti.

Câteva dintre scrierile lui Dimitrie Gusti:

·        1904 - Egoismus und Altruismus,

·        1908 - Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik,

·        1910 - Despre natura vieţii sociale,

·        1915 - Sociologia războiului - o primă abordare a războiului cu instrumentele sociologiei;

·        1915 - Studii de sociologice şi etică,

·        1919 - Realitate, ştiinţă şi reformă socială,

·         1922 - Cultura poporului,

·        1924 - Societatea Naţiunilor. Originea şi fiinţa ei,

·        1928 - Personalitatea lui Vasile Pârvan. Un model academic,

·        1929 - Cosmologia elenă,

·        1932 - Sociologia - schiţa unui sistem de sociologie,

·        1934 - Sociologia monografică, ştiinţă a realităţii sociale,

·        1935 - Sociologia militans - Introducere în sociologia politică,

·        1935 - Elemente de sociologie,

·        1936 - Sociologie românească,

·        1936 - Cunoaşterea sociologică şi acţiunea culturală,

·        1936 - Sociologia unităţilor sociale,

·        1939 - Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii, (2 volume),

·        1940 - Problema sociologiei,

·        1941 - Ştiinţa realităţii sociale - mai multe studii şi comunicări ştiinţifice publicate în perioada interbelică,

·        Enciclopedia României. Vol. I-IV, Bucureşti, 1938, 1943

 

BIBLIOGRAFIE:

 

1.      Dimitrie Gusti, Enciclopedia României, vol. I, pe site-ul: http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/carte_capitole.php?cid=45

2.      Dimitrie Gusti, Enciclopedia României, vol. III pe site-ul: http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/carte_capitole.php?cid=38

3.      Constantin Stroe, Etica lui Dimitrie Gusti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978

4.      Mircea Vulcănescu, Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti, Bucureşti, Editura Eminescu, 1998

5.      Ovidiu Badina, Dimitrie Gusti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1965

6.      *** Dicţionarul General al Literaturii Române, vol. E/K, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 09 Noiembrie 2012 11:12
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Ipostazele elevului in selectia comparar…

IPOSTAZELE ELEVULUI ÎN SELECȚIA, COMPARAREA ȘI ANALIZA SURSELOR BIBLIOGRAFICE Profesor educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centrul de Resurse și Documentare pentru Educația Incluzivă/...

Read more

TEHNICI DE DISCUTIE CARE CONTRIBUIE LA …

TEHNICI DE DISCUtIE CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE Dimitriu Alina, profesor de geografie Grup Şcolar Tehnic Drãgãnesti-Vlasca, Teleorman     În acest articol voi prezenta douã tehnici de dezvoltare a gândirii critice: investigatia...

Read more

Traditii si obisnuinte nutritionale

TRADIŢII ŞI OBIŞNUINŢE NUTRIŢIONALE   Maistru instructor Zuleam Eugenuia C.N.E. “Gh. Chiţu” Craiova, judeţul Dolj     Bucătăria românească este apreciată astăzi ca una din cele mai bogate bucătării, atât pentru varietatea preparatelor cât mai ales...

Read more

Planificare model pentru educatie muzica…

Planificare model pentru educatie muzicala invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Solutii metodico-practice de crestere a …

SOLUŢII METODICO-PRACTICE DE CREŞTERE A EFICIENŢEI LECŢIEI DE EDUCAŢIE FIZICĂ   Prof. Curticăpean  Aurelian Liceul Tehnologic ”Dr. Ioan Șenchea” Făgăraș   Creșterea eficienței lecției de educație fizică este problema care preocupă cel mai mult specialiştii domeniului...

Read more

Inscrieri Mirunette Language Competition

Inscrieri Mirunette Language Competition

Ultimele zile de inscrieri la Mirunette Language Competition! Castiga o tabara internationala de 2 saptamani in UK! Esti pasionat de cultura britanica? Visul tau este sa...

Read more

Spiritul continua existenta nefiinda a u…

SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU                                                      Ştefan Lucian MUREŞANU   Motto: Cu cât oamenii îmbătrânesc cu atât spiritual lor devine mai suplu, mai cald, dobândind o înfăţişare mai organic. S-ar...

Read more

Prevenirea esecului scolar

PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR   Prof. Comănescu Marghioala Colegiul Agricol ,,Dr. C. Angelescu’’ Buzău   Una dintre marile primejdii ale învăţământului constă în resemnarea profesorilor în ceea ce priveşte rezultatele instruirii, deoarece îmbunătăţirea calităţii pregătirii elevilor...

Read more