Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Invatarea prin cooperare
Joi, 08 Noiembrie 2012 11:00

INVATAREA PRIN COOPERARE

 

                                                                                                              Prof. Stan Cristina

Scoala Gimnaziala Basca-Chiojdului, jud. Buzau

 

Una dintre temele abordate frecvent de catre teoreticienii si practicienii educatiei o reprezinta invatarea prin cooperare.

           Propunem aceasta tema de reflectie ca punct de plecare pentru schimbarea practicilor educationale, deoarece individualismul si competitia promovate in clasele din Romania pot fi echilibrate de practici educationale democratice si cooperative, care sa stimuleze participarea elevilor si ameliorarea rezultatelor scolare pentru asigurarea calitatii educatiei.

            In randul cadrelor didactice, este larg raspandita opinia ca numai relatiile competitive genereaza o motivatie adecvata pentru invatare. Cel mai convingator argument pentru stimularea invatarii prin cooperare in scoala il reprezinta atat rezultatele numeroaselor cercetari, cat si efectele observate de catre profesorii care au introdus metode specifice invatarii prin cooperare la clasa.

            Din 1898, cand a fost realizata prima cercetare pe aceasta tema, numeroase cercetari experimentale si analize corelationale au evidentiat diferentele dintre invatarea prin cooperare, invatarea individualista si cea realizata in situatii de competitie.

            Rezultatele acestor cercetari reflecta:

1.      din punct de vedere al performantelor scolare: mai mult efort pentru a reusi, implicit, rezultate mai bune la nivelul tuturor elevilor (etichetati in mod traditional ca “foarte buni”, “mediocri”, “slabi”), motivatie intinseca, implicare in sarcina, o mai buna dozare a timpului disponibil pentru realizarea sarcinii, gandire critica.

2.      din punctul de vedere al relatiilor interpersonale: relatii mai profunde si mai calde intre elevi prin amplificarea spiritului de echipa, aprecierea si valorizarea diversitatii multietnice prin dezvoltarea empatiei si coeziunii la nivelul grupului de elevi.

3.      din punct de vedere al identitatii personale: intarirea eului si a identitatii de sine, dezvoltarea competentelor sociale, ameliorarea imaginii de sine, dezvoltarea capacitatii de a face fata adversitatii si stresului.

           

In ultimele decenii, cercetatorii s-au ocupat de amenajarea grupului ca mediu de invatare, evidentiind eficienta ridicata a grupurilor de elevi ce indeplinesc o sarcina de invatare comuna. Clasa scolara este un grup social specific ce mediaza, in timp, schimbari cognitive fundamentale la nivelul fiecarui membru. Climatul clasei are un foarte mare impact asupra perceptiilor pe care le au elevii si cadrele didactice, reflecta motivele pentru care ei lucreaza (sau nu lucreaza) impreuna, capacitatea de a discuta impreuna si de a-si analiza critic ideile si reflecta caracteristicile clasei ca si comunitate de invatare.

Instruirea in grupuri mici constituie o alternativa din ce in ce mai uzitata, deoarece instruirea frontala limiteaza optiunile instructionale si este centrata pe cadrul didactic si nu pe elev.

Prin impartirea clasei in grupuri mici, responsabilitatea fiecarui elev fata de grup creste foarte mult. In loc sa reprezinte a 26-a parte dintr-o clasa de 26 de copii, elevul reprezinta un sfert dintr-un grup de 4. Nu mai trebuie sa astepte ca alti 25 de potentiali participanti sa-si spuna parerea, inainte ca ea sau el sa poata fi implicat intr-o activitate.

            Principala dilema in privinta gruparii elevilor o reprezinta echilibrul intre ordine si structura versus diversitate umana si varietatea curriculumului cu scopul de a optimiza invațarea elevilor. Cel mai frecvent, activitatile in grupuri mici sunt initiate pentru ca elevii: sa discute anumite teme sau evenimente; sa se angajeze in activitati de luare a deciziilor; sa realizeze instruire in cadrul grupului mic; sa cerceteze/investigheze anumite probleme sau intrebari. Cadrul didactic trebuie sa decida in legatura cu: metodele pe care le va folosi; organizarea clasei; compozitia grupelor; dezvoltarea expectatiilor grupului; coordonarea si evaluarea muncii in grup.

            Cadrul didactic are numeroase responsabilitati atunci cand activitatile pe grupe, variind de la cea de instructor la participant si consultant. Uneori, el adopta o pozitie neutra, determinandu-i astfel pe copii sa-si asume intreaga responsabilitate prin ceea ce fac si spun. Una dintre primele reguli referitoare la evaluarea activitatii pe grupe mici este aceea de a fructifica fiecare ocazie, pentru a evalua calitatea muncii in grup, aprofundarea intelegerii diferitelor aspecte abordate sau cresterea gradului de cooperare.

            Invatarea prin cooperare reprezinta folosirea grupurilor mici in scopuri instructionale, astfel incat- lucrand impreuna- elevii isi maximizeaza atat propria invatare, cat si pe a celorlalti colegi.

Printr-o astfel de organizare a situatiilor de invatare, elevii depind intr-un mod pozitiv unii de altii, iar aceasta interdependenta pozitiva ii conduce la devotament fata de grup.  

Alte elemente esentiale in invatarea prin cooperare sunt:

q       responsabilitatea individuala

q       interactiunea stimulatoare

q       deprinderi si competente interpersonale

q       constientizarea si evaluarea modului in care functioneaza grupul de lucru.

Atunci cand se realizeaza invatarea prin cooperare in mod regulat, elevii, din “singuratici care invata”, pot deveni “colegi care invata impreuna”, atingand niveluri ale competentei academice in cadrul grupului si ca membri ai echipelor.

            Grupurile de invatare prin cooperare se concentreaza asupra maximizarii succesului academic al tuturor membrilor grupului.

            Normele grupului trebuie stabilite ca o problema a:

¨      responsabilitatii grupului;

¨      capacitatii de reactie la ceilalti;

¨      cooperarii;

¨      luarii deciziilor prin consens;

¨      rezolvarii de probleme.

 

Aplicarea invatarii prin cooperare la clasa

Daca dorim sa folosim invatarea prin cooperare in clasa trebuie sa ne planificam cu atentie si sa realizam patru actiuni specifice:

1.           Sa luam anumite decizii preinstructionale referitoare la:

¨      care sunt obiectivele academice si obiectivele legate de competentele sociale ale elevilor?

¨      cat de mari sa fie grupurile, cum sa le structuram, cat de mult sa folosim lucrul in grupuri mici?

¨      cum putem aranja mai bine clasa astfel incat sa se preteze lucrului in grupuri mici?

¨      cum percepem si folosim materialele instructionale?

¨      ce roluri atribuim membrilor grupului?

2.           Sa explicam foarte clar elevilor ce au de facut in timpul unei lectii in care invata prin cooperare:

¨      dam o sarcina de invatare concreta

¨      explicam copiilor ce inseamna interdependenta pozitiva in cadrul grupului si intre grupuri;

¨      clarificam faptul ca fiecare elev din grup trebuie sa fie responsabil pentru ceea ce invata el insusi;

¨      care sunt deprinderile de lucru in grup asupra carora se insista intr-o anumita lectie

3.           Sa conducem lectia, pentru ca, desi elevii lucreaza in grupuri, trebuie:

¨      sa urmarim si sa monitorizam grupurile;

¨      sa intervenim unde este nevoie;

¨      sa imbogatim sarcinile si sa-i ajutam pe elevi sa lucreze mai eficient in grup.

4.           Sa structuram si sa organizam activitati dupa ce se termina lucrul in grupuri mici, in care:

¨      sa evaluam invatarea;

¨      elevii sa evalueze cat de eficient au lucrat ca grup si ce progrese sau dificultati au intampinat in procesul personal de invatare din fiecare lectie si ce corectii si imbunatatiri trebuie introduse.

Trebuie sa incepem lucrul in grup pe termen lung numai dupa ce suntem increzatori ca:

1.      putem conduce cateva grupuri care lucreaza simultan;

2.      elevii din fiecare grup sunt capabili sa lucreze impreuna, fara a avea probleme.

 

Monitorizarea si evaluarea

            Deoarece principalul obiectiv este ca, prin stimularea cooperarii, rezultatele la invatatura ale elevilor sa se amelioreze si participarea lor la activitatile scolare si extrascolare sa creasca, principalele aspecte pe care le urmarim sunt:

ü      aspectele instructionale

ü      aspectele interactionale

ü      relatia dintre autonomia elevilor, autoritatea cadrului didactic

ü      continuturile invatarii

ü      climatul clasei

ü      reflectiile altor cadre didactice, ale copiilor fata de aceste aspecte

ü      gradul de participare a elevilor si performantele lor scolare

 

Instrumente pentru monitorizare

ü      jurnale profesionale zilnice, saptamanale (ale cadrelor didactice, care consemneaza schimbarile introduse in clasa, reactiile elevilor, efectele pozitive/negative, reactiile cadrului didactic asupra propriei practici)

ü      jurnale ale copiilor- viata cotidiana din clasa (in care sunt mentionate evenimente, intamplari din viata clasei sau din viata personala)

ü      produse ale copiilor (compuneri, desene, colaje, carti ale clasei, albume)

ü      observatii asupra comportamentului copiilor si comportamentului in grupuri cooperative

ü      interviuri cu copiii

ü      chestionare adresate copiilor pentru a identifica elemente ce tin de: cultura clasei, perceptiile elevilor asupra cadrelor didactice, asupra scolii

ü      fotrografii, inregistrari audio-video

 

Metode de invatare prin cooperare

v     Mozaicul

Pasul 1: Se formeaza grupuri cooperative și li se da materialul de lucru

            In cadrul fiecarui grup cooperativ, membrilor li se da un alt material pe care sa-l invete si sa-l prezinte celorlalti (de exemplu, primul primeste prima pagina, al doilea pagina a doua)

Pasul 2: Grupurile de experti studiaza si isi pregatesc prezentarile

            Grupurile de experti se formeaza din elevii care au pregatit acelasi material. Expertii studiaza materialul impreuna si gasesc modalitati eficiente de predare a materialului si de verificare a intelegerii de catre colegii din grupul cooperativ.

Pasul 3: Elevii se intorc in grupurile cooperative pentru a preda si a verifica

            Fiecare elev se intoarce la grupul sau si fiecare membru al acestui grup isi va prezenta materialul in fata celorlalti. Obiectivul echipei este ca toti membrii sa invete tot materialul prezentat. 

Pasul 4: Raspunderea individuala si de grup

            Grupurile sunt responsabile de insusirea intregului material de catre toti membrii. Elevilor li se poate cere sa demonstreze ce au invatat in mai multe feluri: un test, raspunsuri orale la intrebari, prezentarea materialului predat de colegi.

            Pe tema mozaicului pot exista numeroase variatiuni.

 

v     Turul galeriei

1.      In grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza intai la o problema care se poate materializa intr-un produs (diagrama, de exemplu), pe cat posibil pretandu-se la abordari variate.

2.      Produsele sunt expuse pe peretii clasei.

3.      La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si a discuta fiecare produs. Isi iau notite si pot face comentarii pe hartiile expuse.

4.      Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute pe produsul lor

 

 

BIBLIOGRAFIE

 

1.      Johnson, D.W., Johnson, R.T. & Holubec, E.J.- Cooperarea in sala de clasa, 1990, Edna MN: Interaction Book Company;

2   Ghidurile  Lectura si Scrisul pentru Dezvoltarea Gandirii Critice, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Bucuresti, 1998

 

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 09 Noiembrie 2012 11:14
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Perceptie si defensivitate in consumul d…

PERCEPŢIE ŞI DEFENSIVITATE ÎN CONSUMUL DE DROGURI LA ADOLESCENŢI   Dolhan Ana Felicia - Profesor Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Oradea   Rezumat: Lucrarea de faţă îşi propune să surprindă temele majore în jurul cărora se construiesc...

Read more

Sisteme mecatronice

SISTEME MECATRONICE -articol de specialitate- Prof. JIANU CAMELIA COLEGIUL TEHNIC REȘIȚA, CARAȘ-SEVERIN Conceptul de mecatronică s-a născut în Japonia, la începutul deceniului al optulea al secolului trecut. ...

Read more

Calendarul Activitatilor Educative Natio…

Calendarul Activitatilor Educative Nationale si Internationale - CAEN 2014   Vezi atasat anexele 1 si 3, respectiv Formularul de aplicatie pentru proiectele ce vor fi cuprinse in Calendarul Activitatilor Educative Nationale/Internationale 2014 (CAEN) si...

Read more

Caracterizare generala varsta scolara mi…

CARACTERIZARE GENERALĂ - VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ   Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     “Etapa micii şcolarităţi este perioada când situaţiile repetate duc la constituirea de mijloace de gândire mai operative în...

Read more

Structura anului scolar 2012 2013

Structura anului şcolar 2012-2013   Anul şcolar 2012-2013 începe pe 17 septembrie 2012, luni. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat sâmbătă, 1 septembrie 2012, că anul şcolar 2012-2013 va începe în data de 17...

Read more

Cartea prietenul nepretuit

CARTEA - PRIETENUL NEPREȚUIT Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Cine nu ştie citi, nu se poate instrui, nu poate realiza nici un progres care să-l conducă spre autoinstruire şi autoeducaţie....

Read more

Importanta educatiei fizice scolare si r…

IMPORTANȚA EDUCAȚIEI FIZICE ȘCOLARE ȘI ROLUL PROFESORULUI ÎN DEFINIREA MODELULUI ABSOLVENTULUI DE LICEU   Prof. Curticăpean  Aurelian Liceul Tehnologic "Dr. Ioan Șenchea" Făgăraș   Educaţia fizică este „singura disciplină din programa şcolară care urmăreşte pregătirea...

Read more

Curentele de avangarda

CURENTELE DE AVANGARDĂ   Prof. Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SÎNANDREI TIMIŞ     Un modernism categoric, de frondă, alcătuind aşa-zisa mişcare de avangardă artistică, a fost promovat la reviste precum „Contimporanul” (1922-1732), ”Punct”...

Read more