Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Curricumul_valorificarea culturii generale_proiect_protocol
Joi, 08 Aprilie 2010 00:00

ÎMBOGĀŢIREA CURRICULUMULUI

PRIN VALORIFICAREA CULTURII GENERALE

Institutoare Teodora Nacov Pereni

Liceul Teoretic ”J. L. Calderon” Timişoara

Participarea elevilor la activitāţi aparţinând unor proiecte locale, judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale constituie o modalitate directā de educare şi integrare în sistemul educaţional de tip european. Activitāţile cu scop caritabil şi de voluntariat constituie valenţe ale acestor proiecte (primordial sau în subsidiar).

Proiectele amintite se realizeazā inclusiv prin colaborāri, parteneriate cu grupuri educaţionale (clase de elevi/ învāţāmânt primar / gimnazial / liceal; O.N.G.-uri, instituţii culturale, fundaţii, asociaţii, etc). Rolul acestor colaborāri este de a multiplica impactul educativ al acestor activitāţi. Formarea personalitãţii copilului este strâns legatã de deschiderea spre societatea civilā.

O mare varietate de forme posibile o cunosc activitãţile prin care poate fi sprijinită educaţia implicită procesului instructiv-educativ pentru formarea sistemului de valori; o parte a lor pot fi activităţi complementare, centrate pe valorificarea filonul culturii tradiţionale.

Bine proiectate, activitãţile adiacente procesului instructiv educativ (concursuri, vizite, vizionãri de spectacole, filmãri, participare la repetiţii de teatru, ateliere pe echipe, excursii tematice, de studiu, de recreere, spectacole, serbãri şcolare, participarea la parteneriate şi proiecte educative, etc) pot îmbogãţi cultura generalã a elevului.

Cunoaşterea realitāţii, în toate aspectele sale: sociale, economice, culturale, şi înţelegerea, cunoaşterea bogăţiei formale şi semantice a formelor plastice aparţinând creaţiei populare şi tradiţiilor poporului nostru sunt esenţiale în formarea personalităţii complexe a elevului; înţelegând de unde pornesc izvoarele vor putea respecta şi valoriza bogata moştenire artistică a neamului, îşi vor îmbogăţi conştiinţa apartenenţei în profunzime, îşi vor nuanţa receptarea, trăirile şi exprimarea proprie.

Elevul are de câştigat în profunzimea demersului şcolar; va avea multiple repere suplimentare în înţelegerea şi însuşirea noţiunilor predate la ora de curs.

Majoritatea acestor tipuri de activităţi au un puternic impact asupra educaţiei copilului în formare, îmbogāţind gradul de asimilare şi lārgind sfera de cunoştinţe aparţinând culturii generale.

Dezvoltarea acestei categorii de activităţi de tip vizual, estetic poate fi realizată prin organizarea de sesiuni de documentare: vizite la muzee, colecţii de artă populară din judeţ (inclusiv în decursul unor excursii) precum şi în Timişoara, la Muzeul Etnografic, Muzeul Banatului, Muzeul de Artă, la Sarmisegetuza, Castelul Huniazilor, Cetatea Soimoş, mãnãstiri, etc.

Astfel, elevii vor putea identifica modalităţile prin care se conturează identitatea de neam; ei vor cunoaşte atât tradiţiile şi obiceiurile româneşti de pe teritoriul ţării, cât şi acelea din zonele geografice locuite de români, în alte ţări: Serbia, Voievodina, Ucraina, Bulgaria, Ungaria. Aceste activităţi pot fi cu caracter creativ-cultural, sportiv-turistic, prin organizarea de spectacole, serbări, vizionări, audiţii muzicale, organizarea de expoziţii, sau având un caracter de cercetare (culegerea de folclor, studierea costumului tradiţional, etc).

Acestea sunt modalitãţile de lucru la care am recurs, în cadrul colaborãrilor iniţiate, cu elevii clasei a II-a, a III-a, a IV-a (Liceul Teoretic “Jean Louis Calderon”, institutor Teodora Pereni Nacov) şi cei ai clasei a VI-a, a VII-a, a VIII-a (Liceul de Arte Plastice Timişoara, prof. Claudia Giuca). Au fost formate ateliere de creaţie în care elevii au realizat, atât în cadrul orelor de specialitate, cât şi în cadrul unor activitāţi adiacente, exerciţii şi teme inspirate din tradiţia şi istoria patriei; pentru compunerea de suprafeţe plastice în tehnica colajului; bogăţia formală rezultată a dovedit importanţa imaginilor acumulate prin documentare. Alte teme realizate în cadrul orelor de Educaţie Plastică şi Abilităţi Practice (“Obiceiuri de iarnă”, “Datini de Crăciun”, Brăduleţul“, “Mărţişorul”, “Dragobetele”, “Oul de Paşti”, “Hristos a-nviat!”, etc.) au fost realizate cu interes datorită apropierii copiilor de înţelegerea datinilor strămoşeşti; în activităţile transcurriculare, elevii au dovedit un real interes pentru participarea la programe. Alte teme: comuniunea tradiţionalã om-natură (“codru-i frate cu românul”), - plantarea copacilor (Eno Tree Planting Day, sept.2007); datina creştină a Crăciunului (“Dar din dar se face Rai”, colindatul), prin realizarea de felicitări de Crăciun (cu motive tradiţionale) şi dăruirea lor către copiii instituţionalizaţi (proiect umanitar “Mesagerii lui Crăciun”, la Fundaţia Familială Rudolf Walther); dragostea de naturā, prin iniţierea unui proiect de plantare, serbare şi picturā exterioarā, cu tema “Copacul”- implicând astfel, prin parteneriat, şi clasa a II-a de la Liceul Teoretic “Jean Louis Calderon” (instit. Teodora Pereni Nacov, instit. Maria Ardelean) şi preşcolarii de la grupa germanā (3-6 ani) ai Grādiniţei P.P. 21 Timişoara (instit. Ildiko Antal); icoana creştinã: expoziţie “Exerciţii pentru icoane- mai 2008” de la sediul Asociaţiei “Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie 1989” (preş. dl. Traian Orban); înţelegerea istoriei recente; - participarea elevilor la concursul “Elev în comunism”, lansat pe plan naţional.

Activitãţile, precedate de secvenţe ritmice de documentare: desene realizate după exponatele din Muzeul Etnografic, Muzeul Banatului, Muzeul de Artă, atenţia acordatā elementelor de peisaj tipic regiunii noastre (prin ieşirile pentru pictură în peisaj şi prin vizitele de lucru la Muzeul Satului) s-au dovedit a fi importante în formarea, educaţia elevului.

Pot argumenta cele susţinute mai sus, arātând cum, în cadrul disciplinei opţionale: “ROGVAIV – Culorile mele”, la cursul cu tema: acord cromatic cu dominanta caldā – oranj, elevii au creat, cu materialele de lucru specifice picturii, conform programei şi planificārii aprobate a acestui opţional, compoziţii foarte diverse şi bogat detaliate; unele compoziţii conţineau elemente cum ar fi: plante diverse, aranjamente florale (de unde reieşea clar faptul cā, extracurricular, au participat la şedinţe de lucru – ikebana, a lāsat o amprentā în volumul de informaţii sintetizate de elev); altele cuprindeau elemente de peisaj care nu erau standardizate, imaginate, ci erau amintiri din excursiile în naturā, altele erau compoziţii cu cifre (provenind de la exerciţiile de logicā matematicā), ş.a.m.d.

Ca aplicaţie demonstrativã, posterul creat este realizat pe grupe de lucru – atelier de educaţie plasticã şi tehnologicã.

Scopul urmãrit a fost ca, odatã cu însuşirea noţiunilor de compoziţie, elevii sã creeze imagini care sã evoce elementele de culturã generalã achiziţionate, pe tema “Comunitatea noastrã” (sintetizând cunoştinţele de etnografie, geografie, istorie, educaţie civicã ş.a.m.d.).

Prin intermediul acestor activitāţi, cunoştinţele şcolare şi cele asimilate colateral se împletesc, întārind cultura generalā, în acelaşi timp, elevii îşi dezvoltă sentimentul de apartenenţă la comunitate, se educă în spiritul respectului faţă de valorile societāţii noastre.

Astfel, prin îmbogāţirea curricumului, elevul este deschis spre cunoaşterea şi participarea activā la viaţa comunitāţii, a societāţii civile.

În consecinţã, temele de lucru din cadrul curricumului pot fi abordate cu un grad de complexitate mãrit, iar coeficientul de acumulare de competenţe, deprinderi, cunoştinţe sã devinã mult îmbogãţit.

 

Proiect educaţional local - “Banatul – istorie, culturã, religie, legendã”

Protocol pentru parteneriatul educaţional

 

Ultima actualizare în Vineri, 16 Aprilie 2010 19:27
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

INVATAREA CREATIVA

ÎNVÃŢAREA CREATIVÃ   Învãtãtor: CIORBÃ RAMONA NICOLETA Şcoala cu clasele I-IV Popeni – Cãiuti, Judetul Bacãu     Întelegerea naturii factorilor generali de creativitate are dublã valoare practicã pentru actiunile de stimulare a potentialului creativ:...

Read more

Metodologie privind recunoasterea si ech…

Ordin nr. 5484/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoasterea si echivalarea competentelor profesionale dobandite formal, nonformal sau informal de catre cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, invatatori/invatatoare, maistru-instructor, antrenor,...

Read more

Cuvinte dominante in limbajul poetic al …

CUVINTE DOMINANTE ÎN LIMBAJUL POETIC AL LUI VASILE VOICULESCU   Prof. Simona Crainic, Liceul De Arte Plastice, Timişoara   Lucrarea de faţă îşi propune un studiu statistic al vocabularului poetic al lui V.Voiculescu....

Read more

L etude sur le theatre des annees cinqua…

L’ETUDE SUR LE THEATRE DES ANNEES CINQUANTE OU LA REVOLUTION DRAMATIQUE   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   La diversité des recherches théâtrales des années 50 ou la révolution dramatique...

Read more

Dezvoltarea capacitatilor perceptive de …

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR PERCEPTIVE, DE OBSERVARE ŞI DE REPREZENTARE A PREŞCOLARILOR   Educator Stan Luminiţa-Simona Gradiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Preşcolarii au o deschidere perceptivă specială asupra spectacolului lumii ceea ce stimulează în grad...

Read more

Lucrarea practica la educatie tehnologic…

LUCRAREA PRACTICĂ LA EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ, ÎNTRE CLASIC ȘI MODERN Profesor Ioana – Camelia Suciu Școala Gimnazială “Octavian Goga” Cluj–Napoca Lucrarea se dorește a fi o pledoarie pentru utilizarea lucrărilor practice...

Read more

Fisa inscriere invatamant profesional 20…

Fisa inscriere invatamant profesional 2014   Descarca fisa de inscriere pentru invatamantul profesional de 3 ani – an scolar 2014-2015.

Read more

Destramarea obstilor satesti din zona Ca…

DESTRĂMAREA OBŞTILOR SĂTEŞTI DIN ZONA CÂMPULUNG-MUSCEL   Prof. Gabriel TUDOSE Şcoala „Petre Tudose” Mălureni, Argeş     Obştea sătească – unitate de bază structurală şi funcţională a societăţii româneşti din Preistorie până spre contemporaneitate –...

Read more