Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Bauturi racoritoare consumate
Luni, 26 Aprilie 2010 17:29

 

CE BĂUTURI RĂCORITOARE CONSUMĂM?

 

 

Autor: Mihail Robert - Theodoru

Profesor coordonator: Mînză Lidia

Instituţia: Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”

 

Termenul de băutură răcoritoare (popular „suc”) se referă în special la băuturile carbogazoase sau necarbogazoase obţinute din concentraţi, deşi în sens larg desemnează orice băutură care nu conţine alcool (există şi câteva excepţii, cum ar fi ceaiul, ciocolata caldă, laptele, cocktailul etc.). Cele mai populare sortimente de băuturi răcoritoare sunt cola, apa minerală, limonada.

Una dintre cele mai consumate băuturi răcoritoare la scară mondială este Coca-Cola, o băutură răcoritoare produsă de The Coca-Cola Company, făcută din frunze de coca decocainizate.

Efectele pe care băuturile răcoritoare (în special Coca Cola) le pot avea asupra organismului uman pot fi observate cu uşurinţa prin introducerea unui dinte sau a unei bucăţi de carne într-un vas cu Coca Cola. Rezultate obţinute pot fi: modificarea culorii dintelui, respectiv a cărnii şi deteriorarea dintelui.

În ultimii ani, băuturile, aşa zis “dietetice”, încep să devină tot mai populare. Ele pot rezolva problema zaharului, dar pot da naştere altor motive de îngrijorare. Aditivii folosiţi pentru a da culoare, aromă sau pentru a îndulcii ori conserva aceste băuturi au adeseori şi un efect iritant asupra mucoasei stomacului. Unele dintre ele sunt chimice şi atunci organismul trebuie sa le detoxifice şi apoi să le elimine.

  


I. Băutura răcoritoare

 

 Termenul de băutură răcoritoare (popular „suc”) se referă în special la băuturile carbogazoase sau necarbogazoase obţinute din concentraţi, deşi în sens larg desemnează orice băutură care nu conţine alcool (deşi există şi câteva excepţii, cum ar fi ceaiul, ciocolata caldă, laptele, cocktailul etc.). Cele mai populare sortimente de băuturi răcoritoare sunt cola, apa minerală, limonada.

 

 

 De ce consumăm băuturi răcoritoare?
Băuturile răcoritoare (nealcoolice) sunt lichide care se consumă pentru a combate senzaţia de căldura şi, în special, pentru hidratarea organismului, ele fiind prezente în viaţa de zi cu zi a tuturor persoanelor. Unele băuturi, de exemplu cele energizante, cresc rezistenţa psihică, viteza de reacţie, puterea de concentrare şi stimulează metabolismul.
 Băuturile răcoritoare sunt produse la care principalul component îl reprezintă apa, care pentru a fi mai agreabilă şi răcoritoare se amestecă cu substanţe ce-i imprimă gust şi aromă plăcuta, culoare frumoasă şi cel mai adesea sunt impregnate cu dioxid de carbon. În ultimul timp în industrie s-a trecut la introducerea în băuturi a unor substanţe necesare pentru om şi anume: vitamine, fier, lecitina, miere de albina, cofeină, fosfor, sodiu, potasiu.
 Având în vedere că omul pierde în mod continuu apa prin procesele fiziologice doi - trei litri pe zi (de exemplu cu fiecare expiraţie se pierde apă sub formă de vapori, într-o zi acumulându-se aproximativ doua pahare) această pierdere se completează prin alimentaţie, consumarea a cel puţin şase pahare de apa zilnic şi foarte adesea cu ajutorul băuturilor: ape minerale, sucuri naturale, nectare, sifon etc.

 Cele mai “importante” băuturi răcoritoare din România şi care au un mare impact asupra oamenilor sunt: Coca-Cola, Sprite, Pepsi, Fanta, Frutti Fresh etc.

 

 

II. Coca-Cola

 

 Coca-Cola este o băutură răcoritoare produsă de The Coca-Cola Company, făcută din frunze de coca decofeinizate. Numele provine de la două ingrediente: frunzele de coca şi boabele de cola.

 Aroma distinctivă de "cola" provine în principal din amestecul de zahăr, ulei de portocală, ulei de lămâie şi vanilie, restul ingredientelor având doar contribuţii minore. Firma producătoare, Coca-Cola Corporation, este cel mai mare consumator de extract natural de vanilie din lume. În prezent, Coca-Cola este cea mai consumată băutură răcoritoare din lume.

 Coca-Cola este un tip de răcoritoare carbogazoasă vândută în magazine, restaurante şi maşini automate în mai mult de 200 de ţări. Aceasta este produsă de The Coca-Cola Company şi este adesea menţionată pur şi simplu Coke. Iniţial concepută ca un medicament brevetat, atunci când a fost inventată la sfârşitul secolului 19 de către John Pemberton, Coca-Cola a fost cumpărată de către omul de afaceri Asa Griggs Candler, ale cărui tactici de comercializare au condus Coke la dominaţia pieţei băuturilor răcoritoare în secolul al 20-lea.

 Coca-Cola are un nivel al pH-ului de 3-4, foarte acid. Acest fapt este datorat, în mare parte, acidului fosforic (H3PO4), care este de asemenea responsabil pentru producerea dependenţei. S-au făcut însă şi câteva experimente: spre exemplu punerea unui dinte în Coca-Cola, în suc de portocale şi în alte lichide. După câteva săptămâni, s-a constatat că s-a dizolvat parţial în băutură, aceasta ducând la concluzii despre ce efect ar avea asupra intestinelor sensibile ale corpului. Compania a răspuns acuzaţiilor prin faptul că atunci când se bea, dinţii nu sunt decât puţin timp expuşi acidului din lichid, iar saliva conţine neutralizatori pentru acei acizi. Un zvon a afirmat că dacă e consumat în exces, Coca-Cola poate duce chiar la moarte: nivelul ridicat al dioxidului de carbon din corp ar bloca calea oxigenului, astfel ducând la încetarea activităţii plămânilor, deci moarte, dar compania a negat aceste afirmaţii.

 

 Cofeina

 

 În om, cofeina este un stimulent al sistemului nervos central (SNC) care are ca efect temporar somnolenţa şi restabilirea vigilenţei. Băuturile care conţin cofeină cum ar fi cafea, ceai, băuturi răcoritoare şi băuturi energice se bucură de o mare popularitate. Cofeina din lume este cel mai des consumat ca substanţa psihoactivă, dar spre deosebire de multe alte substanţe psihoactive este legală şi nereglementată, în aproape toate jurisdicţiile. În America de Nord, 90% dintre adulţi consumă cofeină pe zi, în timp ce mai mult de jumătate din toţi adulţii americani consuma circa 300 de miligrame (mg) de co-feină în fiecare zi. Cofeină este o componentă naturală ce se găseşte în ciocolată, cafea şi ceai, şi este folosită ca un plus de energie.

 

 Este important de ştiut faptul că această substanţă creează dependenţă la fel ca drogurile. Printre multiplele acţiuni, cofeina funcţionează utilizând aceleaşi mecanisme ca amfetamina, cocaina, heroina, stimulând creierul.

 Cofeina se produce în mod natural din multe plante, inclusiv boabe de cafea, ceai frunze şi boabe de cacao, deci este găsita într-o gamă largă de produse alimentare. Ceea ce majoritatea oamenilor nu ştiu este că cofeinei i se adaugă aditivi artificiali, ca la multe altele, inclusiv o varietate de băuturi ca Cola. Coca-Cola a fost făcută cu kola extrasă din nuci, care conţine cofeină fiind cea în cea mai mare parte responsabilă pentru aromă.  Acum, Cola este făcută cu arome artificiale şi cofeină din altă surse. Energia este o nouă tendinţă în băuturile cofeinizate. Cafeina poate fi, de asemenea, găsita în mai multe pastile pentru scăderea în greutate.

 


 Utilizările băuturii Coca-Cola

 

 - în multe state ale Statelor Unite ale Americii poliţiştii cară doua galoane de Coca-Cola într-un camion ca să cureţe sângele de pe drumuri în urma accidentelor.

 - daca puneţi o friptură (o bucată de carne) într-un bol cu Coca-Cola va dispărea după doua zile.
 

 - acidul citric din Coca-Cola face sa dispară toatele petele colorante de pe suprafeţele sticloase şi de pe porţelanuri;
 

 - ca sa scoateţi rugina de pe aparaturile cromate ale autovehiculelor, frecaţi-le cu o bucata de folie de aluminiu mototolita şi înmuiată în Coca-Cola;
 

 - ca sa curăţaţi contactele (polii) unei baterii auto de coroziuni vărsaţi peste acestea o Coca-Cola;
 

 - ca sa slăbiţi un şurub ruginit (cu piuliţa) puneţi deasupra lui o cârpa înmuiată cu Coca-Cola pentru câteva minute. Petele de rugină, în general, se înlătură dintr-o singură mişcare dacă puneţi peste acestea o cârpă înmuiată cu Coca-Cola;
 

 - de asemenea, Coca-Cola ajută la eliminarea petelor şi neclarităţilor de pe parbriz.

 

 

III. Fanta

 

 Fanta îşi are originile în Germania, atunci când o interdicţie de comercializare a fost introdus în aceea ţară de către aliaţi în timpul celui de-al doilea război mondial. Compania Coca-Cola, prin urmare, nu a fost capabila să importe siropul necesar pentru a produce Coca-Cola în Germania. Ca rezultat, chimistul dr. Schetelig a decis să creeze un nou produs pentru piaţa germană, creat folosind numai ingrediente disponibile în Germania. The Coca-Cola Company a numit noul produs Fanta.

 Compoziţia băuturii Fanta, pentru aceeaşi aromă, variază de la ţară la ţară. De exemplu, Fanta produsă în Europa are suc de portocale (în diferite procente). Versiunea australiană este de 5% suc de fructe, precum şi în America de Sud, compoziţia are 10% suc de portocale(Brazilia). Rezultatul acestor diferenţe este că gustul de Fanta diferă foarte mult de la ţară la ţară şi poate explica de ce popularitatea variază foarte mult în diferite ţări.

 

 

 Compoziţia băuturii răcoritoare Fanta în România:

  Băutura răcoritoare carbogazoasă cu suc de portocale.

 

 Ingrediente: apa, zahar, suc de portocale minimum 5%, dioxid de carbon, acidifiant acid citric, conservant sorbat de potasiu, arome naturale, stabilizatori E 414, E 412 şi E 445, antioxidant acid ascorbic, coloranţi beta-caroten şi E 104.

 

 

Informaţii nutriţionale pentru 100ml:

 

Valoare energetica: 42 kcal, 178Kj

Proteine: 0g

Glucide: 10,3 g

Lipide: 0g

Fibre: 0g

Sodiu: 0g

 

 

 

Concluzii

Generaţia noastră a ajuns să consume mai multe băuturi răcoritoare decât băutura esenţială vieţii: apa.

Băuturile aşa zis “dietetice” încep să devină tot mai populare. Ele pot rezolva problema zaharului, dar pot da naştere altor motive de îngrijorare. Aditivii folosiţi pentru a da culoare, aromă sau pentru a îndulcii ori conserva aceste băuturi au adeseori şi un efect iritant asupra mucoasei stomacului. Unele dintre ele sunt chimice şi atunci organismul trebuie sa le detoxifice şi apoi să le elimine.

Majoritatea băuturilor răcoritoare, fie că sunt dietetice sau nu, conţin acid fosforic, o substanţa chimică foarte puternica, folosită la gravarea sticlei. Consumul de fosfor este oricum prea ridicat în zilele noastre, organismul fiind silit să elimine excesul pe care renală, prin combinarea acidului fosforic cu calciul. Având în vedere temerile, de altfel îndreptăţite, pe care răspândirea osteoporozei le stârneşte, faptul că fiecare băutura răcoritoare pe care o consumăm conţine o cantitate de acid fosforic care prin eliminare ia cu el şi puţin calciu, poate constitui un risc prea mare pentru mulţi dintre noi.

  

Partea experimentală

  

1. Experimentul nr. 1

Scopul lucrării: Experimentul are drept scop cunoaşterea efectelor băuturii Coca Cola asu pra organismului uman.

 

Materiale necesare: 1 dinte, 400 ml Coca-Cola, vas cu o capacitate de 500 ml

 

Mod de lucru: a) Se introduce într-un vas de 500 ml o cantitate de 400 ml de Coca-Cola;

b) Se observă culoarea iniţială a dintelui;

c) Se introduce un dinte în acel vas; dintele se păstrează timp de două  săptămâni;

d) Regulat, se fac poze în vederea observării efectelor.


06 martie 2009 08 martie 2009

  10 martie 2009

15 martie 2009 19 martie 2009

 

 

2. Experimentul nr. 2

Scopul lucrării: Experimentul are drept scop cunoaşterea efectelor băuturii Coca Cola asupra organismului uman.

 

Materiale necesare : 75 g carne de vită, 600 ml Coca-Cola, vas cu o capacitate de 800 ml

 

Mod de lucru: a) Se introduce într-un vas de 800 ml o cantitate de 600 ml Coca Cola

b) Se observă culoarea iniţială a bucăţii de carne

c) Se introduce o bucată de carne în acel vas; carnea se păstrează timp de 5  zile

d) Se observa efectele băuturii Coca Cola asupra cărnii

15 martie 2009 19 martie 2009

 

Întrebări pentru analiza socială

 

1. Credeţi că băuturile răcoritoare pot face parte dintr-o alimentaţie sănătoasă?

2. Sunt băuturile răcoritoare dăunătoare danturii?

3. Credeţi că băuturile răcoritoare conţin cofeină în cantităţi mari?

            4. Coca-Cola poate reprezenta un aliment dăunător sănătăţii?

            5. Sunt ingredientele naturale mai bune decât cele artificiale?

6. Credeţi că este mai sănătos să bem cafea, Coca-Cola sau să mâncam ciocolată?

7. Când ieşiţi in oraş cu prietenii, când mergeţi la o petrecere in familie, ce băuturi consumaţi?

8. În cercul dvs. de prieteni/colegi, care este băutura răcoritoare cea mai consumată?

9. V-aţi informat asupra “beneficiilor” asupra sănătăţii ale băuturilor răcoritoare?

10. Credeţi că băuturile răcoritoare ale acestei epoci au efecte benefice asupra sănătăţii?

  

Bibliografie:

1. Revista de Fizica “Evrika!”, an XIX, nr.1(221), ianuarie 2009

2. http://www.citynews.ro

3. http://en.wikipedia.org

4. http://www.scienceinschool.org

5. http://health.howstuffworks.com

6. http://www.epmagazine.org

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 18:06
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Calitatea in educatie

CALITATEA IN EDUCATIE   Conform Cadrului National de Calificari Profesionale, calitatea reprezinta nivelul de satisfactie pe care il ofera eficacitatea ofertei educationale din domeniul invatamantului si formarii profesionale, stabilit prin atingerea unor...

Read more

Jocurile video dezvolta memoria activa a…

JOCURILE VIDEO DEZVOLTĂ MEMORIA ACTIVĂ A COPIILOR Prof. Alina Elena Turcescu Colegiul Național ”Ion C. Brătianu” Pitești Studii științifice și experiemente realizate în cadrul...

Read more

Educatia socio emotionala la varsta pres…

EDUCAŢIA SOCIO-EMOŢIONALĂ LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ Prof. înv. preşc DAN FLORINA, Grădiniţa cu PP nr. 19 Braşov Conceptul de educaţie socială şi emoţională în contextul actual Etimologic, cuvântul „educaţie” provine din latinescul...

Read more

Dezvoltarea abilitatilor de scriere la l…

DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE SCRIERE LA LIMBA ENGLEZĂ   Prof. Gâbu Maria Lorena Școala “Alexandru Moruzi”, comuna Pechea, jud. Galaţi   Dezvoltarea abilităţilor de scriere în limba engleză constituie o parte importantă a muncii profesorului la...

Read more

Programul a doua sansa

Ordin privind aplicarea programului “A doua sansa”. Metodologia privind organizarea procesului de invatamant in cadrul programului “A doua sansa” pentru invatamantul preuniversitar

Read more

Strategii de adaptare curriculara pentru…

 STRATEGII DE ADAPTARE CURRICULARĂ PENTRU COPIII CU ADHD   Prof. consilier Petric Anamaria Şcoala cu clasele I-VIII Săsciori       ADHD nu este o problemă doar pentru cei care suferă de această tulburare ci şi pentru...

Read more

Organizarea si desfasurarea evaluarii na…

  Ordin privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2012-2013 Vezi Ordinul privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul...

Read more

Relatia dintre cognitiile irationale ale…

RELAȚIA DINTRE COGNIȚIILE IRAȚIONALE ALE COPIILOR CU ADHD ȘI CELE ALE PĂRINȚILOR ACESTORA Prof. Obancea Maria, CJRAE-Școala ”Liviu Rebreanu”, Cluj-Napoca Abstract: Cel mai important lucru pentru o evoluție cât mai sănătoasă...

Read more