Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Baudelaire destinul modernitatii
Scris de administrator   
Miercuri, 08 Iunie 2016 14:17

BAUDELAIRE – DESTINUL MODERNITǍŢII

Stanca Șovagǎu

profesor de limba francezǎ la Liceul de Arte Vizuale Romulus Ladea, Cluj-Napoca

T.S.Eliot: Inventarea unui limbaj nou este suficientǎ pentru a face din Baudelaire o piatrǎ de hotar în poezie.

Poetul francez se sustrage definiţiilor limitative ale unei şcoli, se situeazǎ la rǎscrucea romantismului, parnasianismului şi simbolismului. Nu îşi grupeazǎ elementele doctrinei într-un sistem, gândirea lui evoluând tot timpul. Baudelaire depǎşeste experienţa romanticǎ, ridicǎ la realizǎri superioare teme cultivate de romantism: evaziunea, fantasticul, satanismul. Înnoieste romantismul pentru cǎ îl de-romantizeazǎ; va tinde spre un romantism nou, reînnoit, infinit schimbǎtor, perfectibil.

Din Florile rǎului pornesc toate tendințele poeziei sale. Poetul aspiră la o carte de artă pură, de poezie pură, vrea să evoce tragedia existenței umane. E tragedia omului dedublat, creatură decăzută și obiect perpetuu al unui conflict între cer și infern. Arta lui Baudelaire este fructul acestor două postulări contrare și simultane: dezgustul de viață și extazul vieții, durerea care fascinează și plăcerea care ucide. Acest conflict explică și secreta compozițe a operei.

În prima parte a ciclului Spleen și ideal, vrând să-și ferească sufletul de plictis, Baudelaire se adresează poeziei și iubirii, incapabile să înlăture definitiv spleenul, care zdrobește sufletul. Spleenul lui Baudelaire este metafizic, e starea ce conduce la distrugerea sufletului. Poetul se îndreaptă spre spectacolul orașului, spre paradisul artificial, viciul fiind el însuși o modalitate de evaziune.

Învins, poetul se adresează lui Satan, în ciclul Revoltă. Poetul se ridică la acel satanism intelectual, vrea să guste bucuria amară a răului, a tulburărilor de conștiință. Marele voiaj către altă lume e ultima soluție: Moarte.

În ciclul Spleen și ideal, poetul se prezintă ca un dezmoștenit printre oameni, postulează ideea că durerea e unica noblețe. Dumnezeu permite artistului să acceadă la lumea superioară a Frumuseții, reflex al perfecțiunii divine. În universul nostru decăzut, poetul e acela al cărui spirit nu se complace decât în sferele înalte ale idealului. Astfel, el pătrunde în domeniul corespunderilor între material și ideal. Are revelația accederii la o lume superioară, ce îl sustrage spleenului. Evaziunea din real îl salvează pe poetul ce vrea să comunice și altora viziunea extatică a Frumosului.

Baudelaire a avut intuiția misterelor analogiilor universale: corespondența. «Natura e un templu ai cărui stâlpi trăiesc/ Și scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceață;/ Prin codri de simboluri petrece omu-n viață/ Și toate-l cercetează cu-n ochi prietenesc». (Corespunderi)

Baudelaire și simboliștii stabilesc corespunderi între natura exterioară și om, între lumea materială și spirituală. Rolul poetului e să sesizeze intuitiv aceste misterioase corespondențe, să sesizeze astfel splendori. Echivalențele între datele oferite diferitelor simțuri sunt sinesteziile. «Parfum, culoare, sunet se-ngână și-și răspund». Sarcina poetului e să perceapă aceste analogii prin intuiția sa.

Astfel, natura e văzută nu numai ca un templu, ci ca o pădure de simboluri, poetul având sarcina să revele aceste simboluri. Între microcosmos și macrocosmos există un limbaj intermediar, limbajul analogiilor și simbolurilor, limbaj care permite revelarea. Față de înaintași, Baudelaire are conștiința acestor corespunderi. Ele se stabilesc de la lumea naturală la lumea spirituală. Asemeni albatrosului, poetul evoluează solitar în lumea contemplării datorită facultăților sale spirituale.

Există o corespondență perfectă, toate trăsăturile păsării sunt trăsăturile poetului. Albatrosul planează și sfidează furtunile, pasărea căzută e neputincioasă și comică, devine ținta ironiei marinarilor: «Poetul e asemeni cu prințul vastei zări/ Ce-și râde de furtună și prin furtuni aleargă/ Jos pe pământ și printre batjocuri și ocări/ Aripile-i imense-l împiedică să meargă».

Cu Baudelaire începe procesul de deschidere al operei, cultivarea unei poetici a sugestiei, teoria și practica fragmentului, aspectul fragmentar al creației, elemente ale operei deschise.

Bibliografie:

Baudelaire, Charles, Florile Răului, Introducere şi cronologie de Vladimir Streinu, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1968.

Baudelaire, Charles, Oeuvres poétiques, Nouvelle Librairie de France, Paris 1999.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Tipuri de paratopii in poetica macedonsk…

TIPURI DE PARATOPII ÎN POETICA MACEDONSKIANĂ   Profesor Drd. Miron Costina Violeta profesor la Şcoala cu cls. I-VIII Tălpaş, Dolj   Macedonski este o persoană care nu-și găsește locul și trebuie să-și construiască teritoriul...

Read more

Echivalare studii universitare de scurta…

Echivalare studii universitare de scurta durata   Printr-o nota a MEN nr. 5211 din 08.10.2013 suntem informati privind organizarea unei noi sesiuni de echivalare (sesiunea 2013-2014) pe baza ECTS/SECT a invatamantului universitar...

Read more

Povestea foii de hartie

„POVESTEA FOII DE HÂRTIE” (proiectul ce a reprezentat România...)   Prof. Ofelia Cornelia POPA Şcoala Gimnazială Panticeu, judeţul Cluj   Rezumatul lucrării Prin acest proiect interdisciplinar, derulat la nivelul Şcolii Gimnaziale Panticeu, am dorit să contribuim la...

Read more

Imaginarul alteritatii si cyber-constiin…

IMAGINARUL ALTERITÃŢII ŞI CYBER-CONŞTIINŢA. DE LA BINOMUL IDENTITATE/ALTERITATE LA BINOMUL EU/CEILALŢI Monica Matei, Preperator univ., SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice   Aparent antagonice, conceptele de identitate si alteritate sunt interdependente, reprezentând polii...

Read more

Metode de interactiune educationala

METODE DE INTERACŢIUNE EDUCAŢIONALĂ                                                                                              Prof. Laura Herman                                                                                    Şcoala “Nicolae Iorga” Baia Mare   Dincolo de accentul informaţional care devine tot mai puţin monopol al şcolii, aspectul formativ şi motivaţional al acesteia se poate...

Read more

Studiu de caz elev

STUDIU DE CAZ R. D. Înv. Gligor Dana Școala Gimnazială Câmpeni Am ales acest caz fiind convinsă că pot ameliora situaţia creată, pot preveni...

Read more

Eminescu si Junimea

  EMINESCU ȘI JUNIMEA (studiu) Prof. Vartolomei Maria Școala Gimnazială "I. Gr. Teodorescu - Ruseni" - Neamț/ Colegiul Tehnologic ˮSpiru - Haretˮ Piatra - Neamț   Dacă în planul criticii Titu...

Read more

Modificari si completari la Legea Educat…

Modificări şi completări la Legea Educaţiei Naţionale   Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 30 mai, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011....

Read more