Creativitatea dimensiune psihologica a personalitatii umane |
Scris de administrator
|
Miercuri, 08 Iunie 2016 14:26 |
CREATIVITATEA – DIMENSIUNE PSIHOLOGICĂ
A PERSONALITĂŢII UMANE
Prof. ȋnv. Primar Stavăr – Oprişan Mihaela- Alexandra
Şcoala Gimnazială “Anghel Saligny” Focşani, Vrancea
Creativitatea a devenit un indiciu valoric în multe domenii de activitate, un indiciu al calităţii activităţii în multe profesii şi un element de progres al vieţii social- economice. Multă vreme creaţia a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse. De când s-a constatat că noua tehnică înfăptuieşte toate muncile stereotipe şi deci omului îi revin sarcinile perfecţionare, de înnoire, cultivarea gândirii creative a devenit o sarcină importantă a şcolii. Dezvoltarea creativităţii copiilor reprezintă o preocupare permanentă pentru cadrele didactice înzestrate cu un acut simţ al imperativului social.
Cuvinte cheie: creativitate, personalitate, talent
Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai fascinante concepte cu care a operat vreodată ştiinţa, este încă insuficient delimitat şi definit. Aceasta se explică prin complexitatea procesului creativ, ca şi prin diversitatea domeniilor în care se realizează creaţia. După unii autori, acest lucru se întâmplă ori de câte ori o noţiune este difuzată de la un grup restrâns de specialişti la o populaţie mai largă, pierzându-şi astfel caracterul univoc, stabilitatea şi rigoarea. Nu este vorba de un proces de degradare, ci de asimilare a gândirii logice individuale la gândirea socială.
Problemă de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanalişti, filosofi, esteticieni, sociologi şi sociologi ai culturii, axiologi, antropologi, economişti - dată fiind complexitatea uimitoare a fenomenului, creativitatea este şi în atenţia lingviştilor şi a psiholingviştilor. Precizarea termenului, impunerea lui în limbă din palierul neologismelor în cel al limbii comune şi menţionarea lui nu numai în dicţionarele lexicale, dar şi în cele de pedagogie şi de psihologie, sunt tot atâţia paşi în conştientizarea şi valorificarea creativităţii.
Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin "creare", care înseamnă "a zămisli", "a făuri", "a crea", "a naşte". Însăşi etimologia cuvântului ne demonstrează că termenul de creativitate defineşte un proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârşeşte şi cuprinde atât originea cât şi scopul. Termenul şi noţiunea generică au fost introduse pentru prima dată, în anul 1937, de psihologul american G.W. Allport (cf. A. Cosmovici, 1999), care simţise nevoia să transforme adjectivul "creative", prin sufixare, în "creativity", lărgind sfera semantică a cuvântului şi impunându-l ca substantiv cu drepturi depline, aşa cum apare mai târziu în literatura şi dicţionarele de specialitate. În anii '70, neologismul preluat din limba engleză s-a impus în majoritatea limbilor de circulaţie internaţională ("créativité" în franceză, "Kreativität" în germană, "creativita" în italiană, etc.), înlocuind eventualii termeni folosiţi până atunci (cf. în germană se folosea termenul "das Schöpferische" = "forţa de creaţie"). La noi, D. Caracostea folosea termenul încă din 1943, în lucrarea "Creativitatea eminesciană", în sensul de originalitate încorporată în opere de artă.
Definirea creativităţii se face prin referire la produsele creaţiei, care dau marcă personalităţii creative. Un produs este valoros dacă prin el se rezolvă o problemă, sporeşte adaptabilitatea la mediu a creatorului sau schimba condiţiile existenţei acestuia.
Iată câteva din definiţiile date de specialişti creativităţii de-a lungul timpului:
-
Creativitatea este facultatea de a introduce în lume un lucru oarecare nou (J.L. Moreno, 1950).
-
Creativitatea este procesul modelării unor idei sau ipoteze, al testării acestor idei şi al comunicării rezultatelor (E.P. Torrance, 1962).
-
Creativitatea este forma superioară de manifestare comportamentală a personalităţii creatoare, prin care se produce, în etape, un bun cultural original, cu valoare predictivă pentru progresul social (A. Stoica, 1983).
-
Creativitatea este reperceperea realităţii din trebuinţa de nou (E. Pickard, 1990).
-
Creativitatea este "abilitatea de a face sau, altfel spus, de a produce ceva nou, fie o nouă soluție a unei probleme, fie o nouă metodă sau un dispozitiv nou sau un nou obiect artistic ori o nouă formă artistică".(Enciclopedia Britannica, 2009)
Al. Roşca este de părere că, datorită complexităţii fenomenului creaţiei este puţin probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută, deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite. Astfel, se arată că după unii autori „creativitatea este aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva nou şi de valoare”, iar după alţii ea constituie un proces prin care se realizează un produs (Al. Roşca, 1981, p. 234).
N. Jurcău precizează faptul că,, Creativitatea vizează abilitatea de rezolvare a problemelor într-un mod original, competent şi adaptativ” ( N. Jurcău, 2001, p. 146).
Creativitatea are o sferă de cuprindere largă, semnificativă atât la nivel individual, cât şi social, ce vizează o multitudine de domenii de activitate.
La nivel individual, de exemplu, creativitatea este utilă în rezolvarea problemelor întâmpinate de un individ în viaţa sa profesională sau cotidiană.
La nivel social, creativitatea poate genera descoperiri ştiinţifice, noi curente artistice, invenţii şi programe sociale inovatoare.
Relevanţa economică a creativităţii e evidenţiată prin faptul că noile produse ori servicii înseamnă noi locuri de muncă, iar pentru a rămâne competitivi indivizii, organizaţiile şi societatea sunt nevoite să-şi adapteze resursele la cerinţele activităţilor în perpetuă schimbare.
Termenul de creativitate, termen foarte general, a fost introdus în psihologia americană pentru a-l înlocui pe cel mai restrictiv, de talent. Atât creativitatea cât şi talentul au ca notă comună originalitatea, dar talentul corespunde numai creativităţii de nivel superior, pe cînd termenul de creativitate include şi creativitatea de nivel mediu şi chiar inferior. Fără a nega eficienţa talentului, marele avantaj pe care-l prezintă termenul de creativitate este că recunoaşte existenţa în fiecare om a unui grad de creativitate ce poate fi dezvoltat şi valorificat. Talentul a fost definit mai degrabă ca,,o îmbinare a aptitudinilor generale cu cele speciale, în timp ce creativitatea este un produs al întregului sistem de personalitate, nu numai al nivelului aptitudinal” (A. Cosmovici, 1998, p.68).
Orice persoană dispune de un potenţial creativ şi fiecare dintre structurile psihice poate pune în evidenţă unul sau mai multe aspecte ale acestui proces.
Demersurile teoretice şi practice legate de creativitate, trebuie sa aibă la bază următoarele premise mai importante (M. Ionescu, 2000, p.189):
-
creativitatea este educabilă şi poate fi evaluată;
-
se pot identifica anumite modele, strategii, metode, tehnici, abilităţi cu caracter general si/sau specific diferitelor domenii de activitate, aplicabile în soluţionarea majorităţii problemelor legate de creativitate.
Problema formării prin educaţie a personalităţii autonome şi creative este complexă şi a primit soluţii variate, fără a se putea spune că este rezolvată. Trecerea de la un învăţământ dominant informativ la unul formativ-creativ, cu finalitate măsurabilă dinainte stabilită, trebuie să fie un obiectiv major pentru educatorul care organizează situaţiile de învăţare.
Personalitatea este definită ca ansamblu elementelor stabile ale conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de o alta persoana. (N. Sillamy, 1998, p. 87)
Pe parcursul vieţii sale, omenirea a acumulat o experienţă de viaţă pe care a condensat-o în codul limbii prin simboluri, noţiuni, categorii, legi, teze, concepţii, judecăţi de valoare, teorii, explicaţii numite cunoştinţe.
Omul se naşte cu posibilităţi virtual nelimitate de învăţare şi de dezvoltare bio-psihică.
Fără a prelua cunoştinţele esenţializate, descoperite de generaţiile anterioare, tânăra generaţie nu numai că n-ar putea să reproducă procesele de producţie, dar nici n-ar supravieţui. Pentru a reproduce procesele de producţie existente trebuie să înveţe, să preia de la înaintaşi experienţa socială, dar pentru a putea perfecţiona procesele de producţie, pentru progres, omul are nevoie nu numai de cunoştinţe, ci şi de capacităţi creative. Copilul se naşte atât cu capacităţi de a învăţa reproductiv, cât şi cu posibilităţi de a-şi forma şi dezvolta o atitudine activă, dominatoare şi transformatoare faţă de mediu, de a căpăta încredere în forţele proprii şi autonomie în rezolvarea problemelor practice, exersând şi dezvoltând capacităţile de inovaţie, invenţie şi creaţie, fără de care nu există progres.
Competenţa creativă este legată atât de motivaţie, adică de măsura în care subiectul se mobilizează pentru invenţie, inovaţie, creaţie,cât şi de nivelul atins în dezvoltarea unor procese psihice, între care un loc deosebit îl ocupă:
-
Spiritul de observaţie – capacitatea de a sesiza în obiecte, fenomene şi acţiuni, trăsături mai puţin evidente, dar importante;
-
Operativitatea gândirii – adică acea capacitate mintală de structurare şi restructurare continuă a informaţiilor, de integrare a lor în sisteme din ce în ce mai complexe, capacitatea de a întrebuinţa operaţiile gândirii ( analiză, sinteză, comparare, asociere, disociere, abstractizare, generalizare), de a sesiza relaţii între fenomene, de a deplasa gândirea de la cauză la efect şi invers;
-
Imaginaţia creatoare, capacitatea de a elabora imagini noi pe baza prelucrării datelor anterioare, ca rezultat al interacţiunii dintre percepţie, memorie, gândire, emoţie, atenţie, acte de voinţă etc., rezultând un produs nou, inexistent până în momentul conceperii, dar posibil în viitor;
-
Creativitatea gândirii ca valoare supremă a personalităţii umane, activitate şi competenţă din care rezultă un produs nou, original, cu valoare pentru societate.
Creativitatea este legată de încrederea în forţele proprii, de comportamentul de căutare, de analogii neaşteptate, de punere a vechilor concepte în contexte noi, de transformare a lumii, de capacitatea de acomodare cu depăşire prin originalitate. Aceasta se opune activităţii psihice convenţionaliste, reproductive, rutiniere, conservatoare.
BIBLIOGRAFIE
-
Allport, G. W. Structura şi dezvoltarea personalităţii. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973
-
Amabile, T., Creativitatea ca mod de viaţă. Ghid pentru părinţi şi profesori,, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 1997
-
Caluschi, M. Grupul mic şi creativitatea. Ed. Cantes, Iaşi, 2001
-
Moreno, J. L., Psychodrama, în Comprehensive Textbook of Psychiatry IV (Freedman A.M., Kaplan H.I., Sadock B.J., eds.) W. WiLkins, Baltimore, London, 1976
-
Muster, D., Metodologia cercetarii în educaţie și învăţământ. Ed. Litera, București, 1985
-
Roşca, A., Marcu, V.. Aplicaţii cu materiale din natură. Ed. Aramis, Bucureşti, 2003
-
Roșca, Al.. Creativitatea generală și specifică. Ed. Academiei, București, 1981
-
Wallon, P., Cambier, A., Engelhart, D., Psihologia desenului la copil. Ed. Trei, Bucureşti, 2008
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
Ziua de 22 aprilie a fost declarată Ziua Pământului - Earth Day.
Aceasta a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson, în 1970, cu scopul de a atrage interesul politicienilor... Read more
CUNOAŞTEREA DE SINE PRIN ÎNTÂLNIREA CU DUBLUL
ÎN ROMANUL FEMEIE, IATĂ FIUL TĂU DE SORIN TITEL
Prof. dr. Ramona Nedea
Colegiul Tehnic Buzău
Articolul de faţă îşi propune să evidenţieze tema... Read more
Inscrierea in clasa pregatitoare si clasa intai informatii pentru parinti
Incepand de marti, 2 aprilie 2013, in scolile din Romania incep inscrierile in invatamantul primar: inscrierile la clasa pregatitoare si clasa... Read more
EVOLUȚIA GEOMETRIE DIFERENȚIALE ÎN ROMÂNIA
Prof. Popa Crina Diana
Școala Gimnazială Hășmaș, jud. Arad
Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care îmbină geometria... Read more
ŞANSE EGALE PENTRU COPIII PROVENIŢI DIN MEDII DEFAVORIZATE
Prof. CORD MARILENA
Școala Gimnazialā Cālāƫele, Judeƫul Cluj
Prima cerinţă a educaţiei incluzive este de a diminua până la a elimina toate formele... Read more
VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ - MODALITĂŢI DE PREVENIRE
Profesor Aurelia Nae
Şcoala „George Poboran”, Slatina, Olt
Violenţa în şcoală este o realitate pe care n-o putem nega şi nici neglija. Lucrul cel... Read more
Casa Corpului Didactic este unitate conexa a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, care functioneaza in fiecare judet, respectiv in municipiul Bucuresti, in baza prevederilor art. 99 alin. (1) din... Read more
Horoscopul carierei si banilor pentru luna aprilie 2015
Afla horoscopul carierei si banilor pentru luna aprilie 2015 pentru toate zodiile. Un articol detaliat cu previziunile pentru toate zodiile pentru luna aprilie... Read more
Programa bacalaureat 2011
Programa bacalaureat 2011
Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat 2011 (anexa 2 la Ordinul 4800/2010): romana, matematica, biologie, chimie, fizica, geografie, economie, filozofie, informatica, psihologie, logica si sociologie.
- Programa…
FENOMENE TERMICE.
METODICA REZOLVĂRII PROBLEMELOR DE FIZICĂ ÎN GIMNAZIU
PROF. COSOR MIHAELA
Liceul Tehnologic ,, Gheorghe Duca “ Constanța
,,Destul de des în practica didactică se uită…
PREDAREA FIZICII CU INSTRUMENTE DIDACTICE IT
Prof. Mihaela Butoi
Colegiul Tehnic “Petru Poni” Onești
Experienţa implemetării în ultimele decenii a diverselor forme…
EVALUAREA COPIILOR CU CES
Prof. înv. primar Răvășel Oana – Cătălina,
Școala cu clasele I-VIII Doba
Dizabilitatea face parte din experienţa umană, fiind o dimensiune a umanităţii. Ea este cea mai puternică… “FRUMUSEŢILE” SATULUI BORZA
Profesor Camelia Veronica Cosma
Liceul de Artă “Ioan Sima”, Zalău
Satul Borza face parte din comuna Creaca, judeţul Sălaj. Această comună este aşezată în partea centrală a judeţului, ocupă partea… STILURILE DE ÎNVĂȚARE
Profesor Nae Mihaela
Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși, Pitești
Rezumat: Articolul îşi propune identificarea avantajelor cunoașterii stilurilor de învǎțare proprii fiecǎrui elev.
Cuvinte cheie: abilitǎți, elevi, stil de învǎțare.
Conform ultimelor descoperiri ale… ETUDE DE SPECIALITE - L’ANALYSE DU DISCOURS RAPPORTE DANS UN ARTICLE DE PRESSE
Prof. Aruștei Dana Marinela,
Colegiul Tehnic „Miron Costin” Roman, jud. Neamț
Cuvinte cheie: discours rapporté,…
FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
(educatoare, învăţători, profesori pentru învăţământ preşcolar/primar, profesor)
În temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul contractului individual… Calendarul concursurilor nationale scolare 2015 cu finantare
Vezi Calendarul concursurilor nationale scolare finantate de catre MECS organizate in anul 2014-2015, respectiv:
· concursuri scolare pe domenii/discipline de studiu (limba materna, limba engleza,…
|