Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


A invata si a intelege
Scris de mihaiela lazar   
Duminică, 08 Februarie 2015 12:24

                                                       A ÎNVĂŢA ŞI A ÎNŢELEGE

 

                                                                                                                                             Mureşan-Chira Gabriel

                                                                                                                           Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca

        

Procesul de învăţare doreşte modificarea unor structuri psihice şi comportamentale, dezvoltând gradual structuri cognitive, afective sau motorii, trecând de la stocarea pur şi simplu, la înţelegerea noţiunilor esenţialului, încurajând transferul de cunoştinţe dintr-o arie curriculară în alta, de la o disciplină de studiu la alta. Se accentuează conturarea unui unui stil de muncă intelectual pornind de la aceea că, experienţa de învăţare şcolară nu poate fi separată de viaţa de zi cu zi.                                                                                      

Cuvinte cheie: proces de învăţământ,  dimensiune operaţională, curriculum, învăţare eficientă

"Învăţătura prin constrângere nu e făcută să rămână, dar ceea ce pătrunde în suflet prin dragoste şi bunăvoinţă rămâne acolo pentru totdeauna. "

                                                  Sf. Ioan Gură de Aur

 

           Ca entitate cu structură dinamică, unitară, ca subsistem al sistemului de învăţământ, procesul de învăţământ subscrie elemente interactive ale unei activităţi deosebite, organizate sistematic, dinamice, în cadrul căreia elevii sau alţi beneficiari, sunt îndrumaţi de profesori cum să înveţe. Procesul de învăţământ deţine o dimensiune operaţională dependentă de decizia profesorului care, deţine libertatea de a realiza într-o anumită măsură, proiectarea, dezvoltarea curriculară, instruind, dinamizând permanent învăţarea, dobândirea de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi. Predarea, învăţarea şi evaluarea deţin frecvenţa cea mai mare fiind însăşi esenţa procesului de învăţământ, acestea deţinând calitatea de a fi interactive în cadrul unor activităţi mai mult sau mai puţin complexe funcţie de particularităţile bio-psiho-socio-culturale ale elevilor. Procesul de învăţământ prin dimensiunea funcţională a acestuia se angajează în anumite relaţii cu sistemul de învăţământ, în raporturi de o finalitate pedagogică prestabilită, în sensul în care instruirea nu se realizează haotic ci ordonat, ierarhizat, din aproape în aproape pe concentricitate şi aprofundarea unor nuanţe curriculare în vederea obţinerii unor abilităţi sau competenţe. Sistemul şcolar nu funcţionează izolat de mediul socio-economic ci, este găsit mereu sub incidenţa dinamicii sociale. Tocmai de aceea experienţele de învăţare trebuie să fie diversificate, ancorate puternic în concretul de zi cu zi.

          Deşi învăţarea ca formă superioară şi complexă de activitate este generată de reguli, principii, legi sau cutume, prin învăţare nu se urmăreşte numai însuşirea unor anumite cunoştinţe, date şi informaţii ştiinţifice sau noţiuni de cultură generală ci, se urmăreşte inclusiv dezvoltarea cognitivă a individului pe abilităţi, deprinderi mintale respectiv inteligenţe. Aşadar, învăţarea de tip şcolar desemnează schimbare relativ permanentă a cunoştinţelor în urma experienţei.

          Având în atenţie faptul că cererile societăţii contemporane se bazează din ce în ce mai mult pe solicitări intelectuale de scurtă sau de lungă durată funcţie de domeniul de activitate, învăţarea nu-şi poate permite să menţină sau să încurajeze o învăţare mecanicistă sau de suprafaţă ci, una de tip profunzime, de abilă analiză, bazată pe ordonări didactico-logice de descompunere a conţinuturilor curriculare pentru o mai bună prelucrare, analiză şi utilitare în anumite conjuncturi. Cu alte cuvinte învăţarea şi implicit materialul de învăţare nu trebuie să încurajeze memorarea şi redarea mecanică a acestuia ci mai degrabă să producă schimbări atitudinal-comportamentale profunde şi benefice însoţite de transferul acestor cunoştinţe din teorie în practică. Urmărind construcţia mintală a unor raţionamente logice asimilate prin metode teoretico-aplicative, experimentale, formarea unui stil de muncă intelectual este de dorit din mai multe motive, unul fiind şi acesta că experienţa de învăţare şcolară nu poate fi separată de viaţa de zi cu zi. Procesul de învăţare defineşte modificarea unor structuri psihice care se exprimă în comportamente, dezvoltând permenent structuri cognitive, afective sau motorii trecând de la stocarea pur şi simplu, la înţelegerea noţiunilor, esenţialului, încurajând transferul de cunoştinţe dintr-o arie curriculară în alta, de la o disciplină de studiu la alta. În acest sens se realizează trecerea de la o învăţare mecanică  bazată pe stocare masivă şi redare în general limitată şi secvenţială, la una cu profunde conotaţii logice, durabile în timp, operaţională în obiective şi conţinut având girul transferului din secţiunea teoretică în cea practică.

            Fluxul de învăţare reprezintă în aceste condiţii un pachet atractiv generator de dinamică cognitivă, libertate de iniţiativă, motivaţie şi potenţial ridicat de învăţare.

 

Referinţe bibliografice:

1. Elena, Bonchiş. Învăţarea şcolară: Teorii. Modele. Condiţii. Factori, Editura Universităţii Emanuel, Oradea, 2002.

2. Pavel, Mureşan. Învăţarea eficientă şi rapidă, Editura Ceres, Bucureşti, 1990.

3. Vasile, Chiş. Pedagogie contemporană. Pedagogia pentru competenţe. Colecţia Ştiinţele Educaţiei, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.

Ultima actualizare în Duminică, 08 Februarie 2015 12:28
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

La modalisation quelques typologies

LA MODALISATION-QUELQUES TYPOLOGIES   Ilie MINESCU Universitatea de Vest din Timişoara   La modalisation est une notion conflictuelle de la linguistique contemporaine. Cela résulte de sa polymorphie et de son caractère vaste et mouvant. De...

Read more

Planificare model pentru matematica inva…

Planificare model pentru matematica invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Relatia profesor elev

RELAȚIA PROFESOR-ELEV   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Rezumat: Articolul “Relația profesor-elev” pornește de la cunoscuta afirmație a lui Ion Creangă, ce are drept idee meseria de dăscăl. M-am...

Read more

Manualele scolare in invatamantul preuni…

Metodologia privind evaluarea/reevaluarea, aprobarea, achiziţionarea şi gestiunea manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar în dezbatere publică     Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat marţi, 21 mai, în dezbatere publică, până la data de 30...

Read more

Povestea foii de hartie

„POVESTEA FOII DE HÂRTIE” (proiectul ce a reprezentat România...)   Prof. Ofelia Cornelia POPA Şcoala Gimnazială Panticeu, judeţul Cluj   Rezumatul lucrării Prin acest proiect interdisciplinar, derulat la nivelul Şcolii Gimnaziale Panticeu, am dorit să contribuim la...

Read more

CAUZELE ALBIRII RECIFURILOR DE CORALI_ST…

STUDIU DE CAZ DESPRE CAUZELE ALBIRII RECIFURILOR DE CORALI Prof. Dimitriu Alina Grup Școlar Agricol Alexandria, jud. Teleorman Recifurile de corali sunt printre cele mai diverse...

Read more

Pledoarie pentru lectura

PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ     Prof. Stan Cristina Şcoala Gimnaziala Bâsca-Chiojdului, jud. Buzău     Lumea se schimbă cu o rapiditate extraordinară, mass-media pătrunde în viaţa fiecăruia dintr noi, copleşindu-ne prin informaţie, comunicaţia este rapidă, prin telefon,...

Read more

Dispozitii generale concursul pentru ocu…

CAPITOLUL I  Dispozitii generale      Art. 1. -    (1) Coordonarea metodologica a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate in unitatile de invatamant preuniversitar de stat si particular este asigurata de Ministerul Educatiei,...

Read more