TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE

Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana

Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău

Devoltarea profesională a cadrelor didactice se împletește cu progresul în cariera didactică și contribuie la creșterea calității educației în sistemul școlar, motiv pentru care a devenit un subiect extrem de important în ultimii ani pentru diferitele instanțe de decizie care se preocupă de pregătirea cadrelor didactice. În „Cadrul strategic pentru educație și formare profesională” s-a subliniat „necesitatea de a oferi profesorilor o formare inițială adecvată, dezvoltare profesională continuă și de a face cariera didactică o alegere atractivă” (Eurydice, 2013, p. 11).

Această obligație se regăsește în legislație sau în diverse reglementări, iar în unele țări este prevăzută în contractele de angajare ale cadrelor didactice. Politicile existente în domeniul formării profesionale, la nivelul Uniunii Europene reprezintă puncte de reper pentru elaborarea de către fiecare stat membru a unor reglementări, politici și direcții de acțiune proprii. Termenul de dezvoltare profesională face referire la diverse activități de formare continuă, destinate să îi ajute pe profesori la îmbogățirea și îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor, pentru o eficiență crescută a predării (Catalano, 2016).

Dezvoltarea profesională reprezintă totodată, un adevărat proces prin care, individual și colectiv, profesorii își revizuiesc, reînnoiesc și cresc angajamentul ca agenți ai schimbării în educație, ei fiind principalul motor al schimbării în sistemul de învățământ. Prin acest proces, cadrele didactice își dezvoltă cunoștințele, abilitățile, inteligența emoțională, își îmbunătățesc practicile de predare, lucru care va duce la creșterea performanțelor educabililor (Albulescu, 2019).

Profesorii se confruntă tot mai des cu probleme pentru care nu au fost întotdeauna pregătiți inițial, prin urmare, învățarea e necesar să se extindă de la începutul formării inițiale până la finalul carierei, contribuind la dezvoltarea identității lor profesionale. Această învățare continuă, de-a lungul carierei, corespunde unui proces de dezvoltare profesională care îi va ajuta pe profesori să facă față noilor provocări. Câteva dintre condițiile dezvoltării profesionale sunt: mediul socioeconomic adecvat, conținutul ofertei de formare, procesul de învățare al cadrelor didactice, reacțiile lor la aceste experiențe și impactul asupra elevilor.

Activitățile de dezvoltare profesională au efecte pozitive și limitate. E important ca aceste activități să îi ajute pe profesori să înțeleagă teoria și să transfere ceea ce au învățat în practicile din sala de clasă. Studiile arată că cea mai eficientă pregătire este aceea în care profesorii identifică și diagnostichează problemele cu care se confruntă elevii, iar apoi folosesc cunoștințele teoretice pentru a aborda aceste probleme. Așadar, dezvoltarea se produce prin confruntarea cu situațiile concrete, în momentul în care cadrul didactic este la locul de muncă.

Gradul de dezvoltare profesională la care cadrul didactic ajunge este strâns legat și de o cultură a practicilor reflexive în clasă și în școală. Această capacitate de a reflecta îi transformă pe profesori în „anchetatori ai propriilor practici didactice” și este foarte importantă. Modelul de practician reflexiv care presupune un dialog permanent cu sine, dar și cu cei din jur, al cărui scop este de a pune întrebări privind propria practică într-o perspectivă de îmbunătățire și de evoluție continuă, este elementul central al procesului de dezvoltare profesională (Albulescu, 2019).

Printre modalitățile de dezvoltare profesională a cadrelor didactice se numără și activităţile sau programele de formare continuă a cadrelor didactice.

Ministerul Educaţiei este instituţia care stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu strategiile şi politicile naţionale.

Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională și evoluția în carieră conform art. 242, alin (1) din Legea Educației Naționale nr. 1/1011, cu modificările și completările ulterioare.

În Romania, conform Legii 1/2011 (Art. 245), pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, formarea continuă este un drept şi o obligaţie.

Evoluţia în carieră a personalului didactic din învățământul preuniversitar se realizează prin promovarea examenelor de definitivare în învăţământ şi obţinere a gradelor didactice II şi I. Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile (Legea 1/2011, art.245).

O carieră didactică de succes începe cu o formare inițială de calitate în sisteme de învățământ coerente, care dispun de resurse adecvate pentru recrutarea, selecția și pregătirea lor. Profesorii din ziua de astăzi se confruntă cu un orizont al așteptărilor în continuă schimbare (Albulescu, 2019).

Pentru a menține un standard ridicat al actului didactic, ei au nevoie de un set complex de competențe, precum și abilitatea de a se adapta la diverse medii de învățare. Formarea inițială a cadrelor didactice trebuie să se realizeze în contextul unei strategii clare, transparente și flexibile, adaptate tendințelor europene, orientată spre profesionalizarea carierei didactice, spre creșterea statutului social al profesiei și egalizarea șanselor de reușită socială și profesională.

Competențele profesiei didactice se formează și se perfecționează, atât în perioada formării inițiale (studii liceale, licență), cât și prin formarea continuă. Un profesor bine pregătit ar trebui să dovedească abilități și competențe, atât în domeniul științific al disciplinei, cât și în domeniile disciplinelor pedagogice, dar și competențe transversale care să contribuie la performanță în cariera didactică.

Contextul exercitării profesiei de profesor se caracterizează prin complexitate, ambiguitate, incertitudine, schimbări continue, stres etc. În formarea inițială nu poate fi învățat tot ceea ce este necesar exercitării profesiei. Prin formarea inițială li se asigură competențele de bază necesare, dar ea nu îi poate pregăti pentru toate situațiile cu care se vor confrunta pe parcursul vieții profesionale. Așadar, cadrele didactice trebuie să-și dezvolte constant competențele, dar și diverse abilități care nu erau necesare în momentul angajării. Pe lângă activitățile de formare oficiale și tradiționale (ex: cursurile), există și alte forme de activități de formare continuă, mai puțin formale, însă axate mai mult pe colaborarea cu colegii și implicarea în comunitate. Principalele tipuri ale formării profesionale continue sunt: perfecționarea curentă, care poate lua următoarele forme: activități metodico-științifice și psihopedagogice (comisii metodice, cercuri pedagogice), sesiuni metodico-științifice de comunicări, simpozioane și schimburi de experiență pe probleme de specialitate și psihopedagogice, stagii periodice de informare științifică de specialitate și în domeniul științelor educației, forme de perfecționare prin corespondență (învățământ la distanță, cursuri cu frecvență redusă), cursuri organizate de societăți științifice și de alte organizații profesionale ale personalului didactic, perfecționare prin definitivarea în învățământ și acordarea gradelor didactice II și I, perfecționarea periodică, prin programele de formare continuă oferite de Universități, CCD-uri, ONG-uri etc (Jigău, 2008).

Consider că este important ca profesorii să înțeleagă și să conștientizeze că fiecare are un rol important și o influență semnificativă asupra elevilor, devenind responsabil pentru propria dezvoltare profesională, iar îmbunătățirea practicilor ar trebui să fie o parte integrantă din viața de zi cu zi. Dezvoltarea profesională contribuie la creșterea calității educației în sistemul de învățământ, împletindu-se cu progresul în cariera didactică. Este necesar ca profesorii să facă progrese în dezvoltarea lor profesională, identificând cele mai favorabile practici pedagogice, în funcție de elevii cărora li se adresează.

Pentru mine dezvoltarea profesională înseamnă să „Folosesc fiecare clipă din zi pentru a deveni superior a ceea ce eram ieri. În fiecare lună bat recordurile mele din luna trecută.” (Pauchet, 1934).

Bibliografie

· Albulescu, I., Catalano, H. (2019). Sinteze de pedagogia învățământului primar: ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat și gradul didactic II. București: Didactica Publishing House.

· Ionescu, M. (2003), Instrucție și educație, Editura Garamond, Cluj-Napoca

· Jigău, M. (2008), Formarea profesională continuă în România, Institutul de Științe ale Educației, București

· ***Legea Educației Naționale, nr.1/ 2011

· ***MEN- Anexa 6 la OMENCS nr. 4476/06.07.2016- Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactică de predare profesor pentru învățământul primar- formare continuă o dată la 5 ani

· ***Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții (2015-2020)