Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Creativitatea si stimularea potentialului creativ la varsta prescolara
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 10 Noiembrie 2015 19:06

CREATIVITATEA ȘI STIMULAREA POTENȚIALULUI CREATIV LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

Comoli Doina, prof. înv. primar

Școala Gimnazială Nr. 96, București

Creativitatea marchează întreaga personalitate și activitate psihică a individului și, în același timp, se subsumează și se integrează organic sistemului de personalitate. Creativitatea este considerată o dimensiune esențială a personalității, ce corelează cu idealul de personalitate liberă, autonomă, capabilă de autoexprimare și autorealizare.

Fiecare om dispune, printre celelate potențialități, de potențial creativ. Prin educație, potențialul creativ poate deveni în timp, trăsătură de personalitate care va produce noul, originalul, valorile socio-culturale. Dezvoltarea potențialului creativ nu se realizează de la sine, ci este nevoie de acțiuni continue și organizate de stimulare și activare, încă de la vârstele mici. De aceea, dezvoltarea acestui potențial trebuie să înceapă încă din preșcolaritate.

Studiul prezent încearcă să demonstreze faptul că, întrucât preșcolarul dispune de un potențialului creativ, susținut de manifestarea pregnantă a trebuințelor de cunoaștere, autoafirmare și independență, de relații cu ceilalți, stimularea acestor trebuințe ar trebui să conducă la întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale sale.

Preșcolaritatea este perioada formării inițiale a personalității prin lărgirea experienței cognitive, apariția și dezvoltarea unor trebuințe de progres, diversificarea trăirilor afective, dezvoltarea imaginației, dezvoltarea competenței și performanței lingvistice, apariția limbajului intern, constituirea formelor voluntare ale unor procese psihice, manifestarea unei atitudini cognitive- sunt indici că preșcolarul are anumite disponibilități pentru producerea noului (cu valoare subiectivă) în activitățile pe care le desfășoară.

Potențialului creativ al preșcolarului se manifestă în activitățile sale cotidiene: în joc (activitatea sa fundamentală), în desen și pictură, în limbaj.

Cadrul cel mai important de manifestare, dar și de stimulare a potențialului creativ este jocul, cu toate tipurile sale: jocul imitativ, jocul de mânuire a obiectelor, jocul de construcție, jocul de rol și jocul de creație.Jocul copilului este un veritabil produs creator, este nou și original în raport cu sine și în raport cu ceilalți copii. Originalitatea jocului derivă din funcția pe care acesta o are pentru copil- de asimilare a relului fără constrângeri sau sancțiuni, de rezolvare a echilibrului afectiv și intelectual al Eu-lui în confruntarea cu realul (J. Piaget).

Manifestarea potențialului creativ în desen și pictură, evidențiază modul copilului de a reflecta selectiv și într-o formă specifică realitatea. Prin desen și pictură preșcolarul asimilează realitatea la propriul Eu, echilibrează și armonizează raporturile cu natura, cu ceilalți, cu el însuși. Desenul și pictura exprimă percepțiile, reprezentările, emoțiile, cunoștințele receptate de copil.

Potențialului creativ se manifestă și în domeniul verbal. Literatura pentru copii (basmul, povestea, povestirea) îl ajută să construiască un univers în care irealul devine real, imposibilul- posibil. Povestirile create de el (dupa model, imagini) sunt scurte, fără explicații întinse, oarecum incoerente, dar deseori pot avea o savoare deosebită.

Toate aceste manifestări ale potențialului creativ sunt originale în raport cu experiența individuală, nu și cu cea socială, dar constituie premise pentru viitoarele produse, veritabil creative.

Stimularea potențialului creativ este “un demers socio-educațional complex și organizat, cuprinzând simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare, prin actualizarea virtuților creative, prin trecerea și prin afirmarea efectivă de la posibil la real”(P. Constantinescu). În viziunea creatologului român stimularea potențialului creativ presupune utilizarea unor strategii didactice ce respectă principiile învățării de tip creativ, adoptarea unui stil educațional permisiv și organizarea unui program de antrenament creativ.

Sub prisma acestor explicații și teorii, ipoteza studiului a fost formulata astfel: întrucât preșcolarul dispune de un potențialului creativ, susținut de manifestarea pregnantă a trebuințelor de cunoaștere, autoafirmare și independență, de relații cu ceilalți, stimularea acestor trebuințe ar trebui să conducă la întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale sale.

Studiul a fost realizat pe copii de vârstă preșcolară (5-6 ani), de-a lungul unei săptămâni. Stimularea potențialului creativ a fost realizată în cadrul tuturor activităților pe domenii experiențiale, jocuri și activități alese, activități de dezvoltare personală. Scopul acestui studiu a fost evidențierea importanței și necesității stimulării potențialului creativ încă de la vârsta preșcolară.

Au fost incluși în studiu 30 de participanți, atât băieți cât și fetițe. S-au utilizat două condiții experimentale: înainte și după realizarea programului de stimulare al potențialului creativ. Experimentul s-a desfășurat în sala de grupă, evaluările inițiale și finale ale potențialului creativ, câ și modalitățile de stimulare ale acestuia au luat forma unor jocuri. Motivația a fost extrinsecă (recompensa). S-a dorit a se observa în ce măsură programul de stimulare al potențialului creativ a produs o modificare asupra caracteristicii măsurate- creativitatea.

În prima etapă a experimentului s-au aplicat 5 probe pentru diagnosticarea stadiului în care se află potențialului creativ al fiecărui subiect. Probele au fost realizate plecând de la testele de creativitate elaborate de M.A. Wallach și N. Kogan, adaptându-le vârstei preșcolare (proba 1- scopul a fost evidențierea fluidității verbale și a flexibilității gândirii: “Numește-mi toate...”; proba 2- scopul a fost evidențierea flexibilității și originalității, a fluidității verbale: “Găsiți toate asemănările între...”; proba 3- scopul a fost evidențierea flexibilității și fluidității verbale, a originalității în gândire: “Spune-mi tot ce poți face cu...”; proba 4- scopul a fost evidențierea fluidității verbale și a originalității în gândire: “Ce vrei să-ți aducă Moșul?”; proba 5- scopul a fost evidențierea originalității în gândire și a flexibilității plastice: “Desenează tot ce poți dintr-un cerc!”).

Exercițiile, sarcinile întregului program de antrenament creativ din etapa a doua, au fost incluse în cadrul activităților instructiv- educative de-a lungul unei săptămâni și grupate în trei categorii : exerciții creative al căror material este cuvântul (Jocul sinonimelor, Salata de povești etc.); exerciții creative al căror material este elementul plastic (Desenul colectiv, Curcubeul etc.); exerciții creative cu obiecte (Construcții în grup, Colaje etc.). În cadrul activităților s-au folosit materiale didactice atractive (planșe, imagini, jucării, obiecte etc.)

Probele de verificare după aplicarea programului au fost asemănătoare cu cele din prima etapă, însă cu un grad mai ridicat de dificultate realizat prin introducerea celei de- a doua cerințe.

Răspunsurile copiilor au fost notate în grila de observație și apreciate în funcție de trei criterii: fluiditate, flexibilitate, originalitate. Aceste aprecieri individuale au fost centralizate pentru fiecare criteriu și probă în parte, obținându-se numărul total de copii la care aceste caracteristici sunt prezente mai slab sau mai pronunțat și comparându-se statistic cu primele rezultate obșinute.

Ipoteza studiului a fost confirmată, în urma aplicării programului creativ, copiilor li s-a dezvoltat potențialului creativ.

Stimulaarea potențialului creativ al preșcolarului impune convergența tuturor factorilor educativi (grădiniță, familie) și potențarea forțelor acestora. Astfel, se asigură trecerea de la virtual- posibil la real-activ, sincronizarea nivelului calitativ al realizărilor cu nivelul posibilităților prin antrenarea copilului în soluționarea unor probleme de tip divergent, angajarea în experiențe creative, diversificarea planurilor de exprimare creativă, respectarea individualității fiecăruia, adaptarea constructivă la natura copilului.

Bibliografie:

- Cristea, S. ,Creativitatea în procesul de învățământ, în Revista de Pedagogie, 1992

- Munteanu, A., Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994

- Stoica, A., Creativitatea elevilor. Posibilități de cunoaștere și educare, Ed. Didactică și Pedagogică,

București, 1993

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Limba si literatura romana model de subi…

Evaluarea Nationala 2013 Limba si literatura romana model de subiect si barem     Vezi subiectul model, precum si baremul de corectare pentru proba de Limba si literatura romana la Evaluarea Nationala, clasa...

Read more

Metodologia de organizare a evaluarii el…

Metodologia de organizare a evaluarii elevilor - clasa a IV-a   Vezi Ordin nr. 6584/20.12.2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare si administrare a evaluarii elevilor la finalul clasei a IV-a.

Read more

Dezvoltarea creativitatii

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITÃŢII DE LA NECESITATE SOCIALÃ LA REALITÃŢILE EDUCAŢIONALE   Prof. grad 1 Bechir Ghiulnar Liceul Teoretic “Callatis”, Mangalia     Creativitatea este o trãsãturã complexã a personalitãtii umane, constând în capacitatea de a...

Read more

Linii directoare si idei pentru incorpor…

PARTEA IV Linii directoare şi idei pentru încorporarea SF-ului în diverse domenii educaţionale    Proiectul SciFiEd pune accentul pe (1) furnizarea de instrumente, formare şi consiliere pentru profesori, care să-i asiste în îmbunătăţirea...

Read more

La radio dans la classe de fle comment

                    LA RADIO DANS LA CLASSE DE FLE. COMMENT?   Ilie MINESCU Universitatea de Vest din Timişoara   Avant de travailler avec le document radiophonique l’apprenant est préparé à la réception du document. L’enseignant lui...

Read more

Rolul educatiei in dezvoltarea personali…

ROLUL EDUCAȚIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII Prof. Nadia Breazu Colegiul Tehnic Motru Cuvinte cheie: educabilitate, ineism, ambientalism, interacţionism, repere psiho-genetice Rezumat. Numai omul poate învăţa. Puterea educaţiei...

Read more

Studiu de caz caracterizare elev inadapt…

STUDIU DE CAZ   Institutor Anton Simona Marinela Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2, Vorniceni, Judeţul Botoşani       În ceea ce priveşte societatea din ziua de astăzi, se poate observa cu uşurinţă că în interiorul...

Read more

Cunoasterea profilului psihopedagogic si…

CUNOAŞTEREA PROFILULUI PSIHOPEDAGOGIC ŞI FIZIC AL ŞCOLARULUI MIC         Prof. înv. primar: DOBREA MONICA, Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău   Moto: „Omul îşi poate lua cunoştinţele numai de la om. Aşa, bazinul se...

Read more