Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Creativitatea si stimularea potentialului creativ la varsta prescolara
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 10 Noiembrie 2015 19:06

CREATIVITATEA ȘI STIMULAREA POTENȚIALULUI CREATIV LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

Comoli Doina, prof. înv. primar

Școala Gimnazială Nr. 96, București

Creativitatea marchează întreaga personalitate și activitate psihică a individului și, în același timp, se subsumează și se integrează organic sistemului de personalitate. Creativitatea este considerată o dimensiune esențială a personalității, ce corelează cu idealul de personalitate liberă, autonomă, capabilă de autoexprimare și autorealizare.

Fiecare om dispune, printre celelate potențialități, de potențial creativ. Prin educație, potențialul creativ poate deveni în timp, trăsătură de personalitate care va produce noul, originalul, valorile socio-culturale. Dezvoltarea potențialului creativ nu se realizează de la sine, ci este nevoie de acțiuni continue și organizate de stimulare și activare, încă de la vârstele mici. De aceea, dezvoltarea acestui potențial trebuie să înceapă încă din preșcolaritate.

Studiul prezent încearcă să demonstreze faptul că, întrucât preșcolarul dispune de un potențialului creativ, susținut de manifestarea pregnantă a trebuințelor de cunoaștere, autoafirmare și independență, de relații cu ceilalți, stimularea acestor trebuințe ar trebui să conducă la întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale sale.

Preșcolaritatea este perioada formării inițiale a personalității prin lărgirea experienței cognitive, apariția și dezvoltarea unor trebuințe de progres, diversificarea trăirilor afective, dezvoltarea imaginației, dezvoltarea competenței și performanței lingvistice, apariția limbajului intern, constituirea formelor voluntare ale unor procese psihice, manifestarea unei atitudini cognitive- sunt indici că preșcolarul are anumite disponibilități pentru producerea noului (cu valoare subiectivă) în activitățile pe care le desfășoară.

Potențialului creativ al preșcolarului se manifestă în activitățile sale cotidiene: în joc (activitatea sa fundamentală), în desen și pictură, în limbaj.

Cadrul cel mai important de manifestare, dar și de stimulare a potențialului creativ este jocul, cu toate tipurile sale: jocul imitativ, jocul de mânuire a obiectelor, jocul de construcție, jocul de rol și jocul de creație.Jocul copilului este un veritabil produs creator, este nou și original în raport cu sine și în raport cu ceilalți copii. Originalitatea jocului derivă din funcția pe care acesta o are pentru copil- de asimilare a relului fără constrângeri sau sancțiuni, de rezolvare a echilibrului afectiv și intelectual al Eu-lui în confruntarea cu realul (J. Piaget).

Manifestarea potențialului creativ în desen și pictură, evidențiază modul copilului de a reflecta selectiv și într-o formă specifică realitatea. Prin desen și pictură preșcolarul asimilează realitatea la propriul Eu, echilibrează și armonizează raporturile cu natura, cu ceilalți, cu el însuși. Desenul și pictura exprimă percepțiile, reprezentările, emoțiile, cunoștințele receptate de copil.

Potențialului creativ se manifestă și în domeniul verbal. Literatura pentru copii (basmul, povestea, povestirea) îl ajută să construiască un univers în care irealul devine real, imposibilul- posibil. Povestirile create de el (dupa model, imagini) sunt scurte, fără explicații întinse, oarecum incoerente, dar deseori pot avea o savoare deosebită.

Toate aceste manifestări ale potențialului creativ sunt originale în raport cu experiența individuală, nu și cu cea socială, dar constituie premise pentru viitoarele produse, veritabil creative.

Stimularea potențialului creativ este “un demers socio-educațional complex și organizat, cuprinzând simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare, prin actualizarea virtuților creative, prin trecerea și prin afirmarea efectivă de la posibil la real”(P. Constantinescu). În viziunea creatologului român stimularea potențialului creativ presupune utilizarea unor strategii didactice ce respectă principiile învățării de tip creativ, adoptarea unui stil educațional permisiv și organizarea unui program de antrenament creativ.

Sub prisma acestor explicații și teorii, ipoteza studiului a fost formulata astfel: întrucât preșcolarul dispune de un potențialului creativ, susținut de manifestarea pregnantă a trebuințelor de cunoaștere, autoafirmare și independență, de relații cu ceilalți, stimularea acestor trebuințe ar trebui să conducă la întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale sale.

Studiul a fost realizat pe copii de vârstă preșcolară (5-6 ani), de-a lungul unei săptămâni. Stimularea potențialului creativ a fost realizată în cadrul tuturor activităților pe domenii experiențiale, jocuri și activități alese, activități de dezvoltare personală. Scopul acestui studiu a fost evidențierea importanței și necesității stimulării potențialului creativ încă de la vârsta preșcolară.

Au fost incluși în studiu 30 de participanți, atât băieți cât și fetițe. S-au utilizat două condiții experimentale: înainte și după realizarea programului de stimulare al potențialului creativ. Experimentul s-a desfășurat în sala de grupă, evaluările inițiale și finale ale potențialului creativ, câ și modalitățile de stimulare ale acestuia au luat forma unor jocuri. Motivația a fost extrinsecă (recompensa). S-a dorit a se observa în ce măsură programul de stimulare al potențialului creativ a produs o modificare asupra caracteristicii măsurate- creativitatea.

În prima etapă a experimentului s-au aplicat 5 probe pentru diagnosticarea stadiului în care se află potențialului creativ al fiecărui subiect. Probele au fost realizate plecând de la testele de creativitate elaborate de M.A. Wallach și N. Kogan, adaptându-le vârstei preșcolare (proba 1- scopul a fost evidențierea fluidității verbale și a flexibilității gândirii: “Numește-mi toate...”; proba 2- scopul a fost evidențierea flexibilității și originalității, a fluidității verbale: “Găsiți toate asemănările între...”; proba 3- scopul a fost evidențierea flexibilității și fluidității verbale, a originalității în gândire: “Spune-mi tot ce poți face cu...”; proba 4- scopul a fost evidențierea fluidității verbale și a originalității în gândire: “Ce vrei să-ți aducă Moșul?”; proba 5- scopul a fost evidențierea originalității în gândire și a flexibilității plastice: “Desenează tot ce poți dintr-un cerc!”).

Exercițiile, sarcinile întregului program de antrenament creativ din etapa a doua, au fost incluse în cadrul activităților instructiv- educative de-a lungul unei săptămâni și grupate în trei categorii : exerciții creative al căror material este cuvântul (Jocul sinonimelor, Salata de povești etc.); exerciții creative al căror material este elementul plastic (Desenul colectiv, Curcubeul etc.); exerciții creative cu obiecte (Construcții în grup, Colaje etc.). În cadrul activităților s-au folosit materiale didactice atractive (planșe, imagini, jucării, obiecte etc.)

Probele de verificare după aplicarea programului au fost asemănătoare cu cele din prima etapă, însă cu un grad mai ridicat de dificultate realizat prin introducerea celei de- a doua cerințe.

Răspunsurile copiilor au fost notate în grila de observație și apreciate în funcție de trei criterii: fluiditate, flexibilitate, originalitate. Aceste aprecieri individuale au fost centralizate pentru fiecare criteriu și probă în parte, obținându-se numărul total de copii la care aceste caracteristici sunt prezente mai slab sau mai pronunțat și comparându-se statistic cu primele rezultate obșinute.

Ipoteza studiului a fost confirmată, în urma aplicării programului creativ, copiilor li s-a dezvoltat potențialului creativ.

Stimulaarea potențialului creativ al preșcolarului impune convergența tuturor factorilor educativi (grădiniță, familie) și potențarea forțelor acestora. Astfel, se asigură trecerea de la virtual- posibil la real-activ, sincronizarea nivelului calitativ al realizărilor cu nivelul posibilităților prin antrenarea copilului în soluționarea unor probleme de tip divergent, angajarea în experiențe creative, diversificarea planurilor de exprimare creativă, respectarea individualității fiecăruia, adaptarea constructivă la natura copilului.

Bibliografie:

- Cristea, S. ,Creativitatea în procesul de învățământ, în Revista de Pedagogie, 1992

- Munteanu, A., Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994

- Stoica, A., Creativitatea elevilor. Posibilități de cunoaștere și educare, Ed. Didactică și Pedagogică,

București, 1993


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Studiu privind evaluarea perceptiei elev…

STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPŢIEI ELEVILOR REFERITOR LA RELAŢIA LOR CU PROFESORUL   Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov     Studiul urmăreşte cinci dimensiuni psihopedagogice: limbajul folosit de către...

Read more

Sistemul de asigurare a calitatii inspec…

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar    SECTIUNEA a 7-a Sistemul de asigurare a calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB   Art. 54. -     Managementul calitatii inspectiei scolare consta in crearea unor sisteme si...

Read more

Les methodes expositives dans la langue …

LES METHODES EXPOSITIVES DANS LA LANGUE ET LA LITTERATURE FRANCAISE   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Les méthodes expositives dans la langue et la littérature francaise sont: la description,...

Read more

Profesiunea didactica din perspectiva em…

PROFESIUNEA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVĂ EMOŢIONALĂ   Profesor DULCEAC DORINA, Școala Gimnazială Bălăceana - Suceava   REZUMAT: În contextul societăţii de azi, personalităţile complexe şi dinamice integratoare trebuie să dovedească o permanentă adaptare la schimbările inevitabile,...

Read more

Parodontoza tratata eficient cu ajutorul…

Parodontoza tratata eficient cu ajutorul tehnologiei

Parodontoza, tratata eficient cu ajutorul tehnologiei Desi traim intr-o societate in care aproape orice afectiune este tratata cu mai mult sau mai putin succes. Nu stim ce se intampla atunci cand...

Read more

Aplicatii ale nanotehnologiilor

Aplicatii ale nanotehnologiilor

III. APLICAŢII ALE NANOTEHNOLOGIILOR III.1. Materiale textile Nanotehnologia poate fi utilizată pentru a crea materiale textile cu performanţe superioare, fără a le compromite calităţile acestora referitoare la aspect, calitate...

Read more

Calitatea evaluarii la disciplina matema…

CALITATEA EVALUĂRII LA DISCIPLINA MATEMATICĂ   Profesor Păduraru Constantin Eugen Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău   Rezumat  In noul context educaţional, procesul instructiv - educativ trebuie pus în concordanţă cu particularităţile de...

Read more

Mediul

                                                                                              MEDIUL                  Mediul este reprezentat de totalitatea elementelor si conditiilor de viata cu care individul interactioneaza, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltarii sale, in diferite etape de evolutie. Factorii de...

Read more