Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Jocul didactic pledoarie pentru cultivarea spiritului ludic prin metode (ne)canonice
Miercuri, 08 Septembrie 2010 18:08

JOCUL DE-A CITITORII ŞI PERSONAJELE - PLEDOARIE PENTRU CULTIVAREA SPIRITULUI LUDIC PRIN METODE (NE)CANONICE

 

Prof. Nicoleta Ichim

Grup Şcolar „Ovid Caledoniu”, Tecuci, jud. Galaţi

 

 

 

Demersul îşi propune, aşa cum sugerează şi titlul, să fie o pledoarie pentru abordarea textului literar la clasă într-o manieră care să stimuleze implicarea afectivă a elevilor, cultivarea creativităţii şi a lecturii critice. Metoda cea mai eficientă şi mai agreată de elevi este în mod cert jocul didactic. De aceea, am creat, preluat şi exemplificat jocuri didactice utile îi abordarea lecţiei de limba şi literatura română.

 

Actul lecturii implică în mod involuntar şi instantaneu „aspiraţia de identificare” a cititorului cu personajul literar. De aceea, Strobinski credea că nu căutăm în opere ineditul, ci o regăsire a propriului sine prin intermediul lecturii: „Efectul simpatiei [operei literare] nu este deci acela de a ne dezvălui o lume originală şi nouă – conştiinţa eroului, conştiinţa autorului -, ci de a dezlănţui în noi ceva ce se găsea deja aici”. Această căutare identitară este dublată, într-o lectură critică, de reflecţia distantă ce integrează concepte, teorii literare, viziuni asupra creaţiei. Receptarea textului literar presupune, aşadar, mai întâi o implicare afectivă , iar apoi o provocare intelectuală şi culturală a cititorului în demersul gradual de descifrare a semnificaţiilor profunde.

Pentru a încuraja apropierea elevului de text şi, implicit, de personajul literar, activitatea didactică poate dirija procesul receptării operei cu ajutorul unor jocuri didactice care să cultive înclinaţia spre ludic specifică vârstei, creativitatea şi tendinţa de a empatiza cu protagoniştii.

 

 

Sugestii de jocuri didactice:

1. Jocul măştilor

Exerciţiul didactic este eficient cu precădere în lecţiile recapitulative deoarece numărul mare de personaje creşte gradul de dificultate. Se pretează însă şi la secvenţa didactică de verificare a lecturii unui text epic sau dramatic cu numeroase personaje ( de exemplu: Ion sau Răscoala de Liviu Rebreanu).

Obiectivele exerciţiului:

- cultivarea atenţiei pentru detaliu pe parcursul lecturii;

-  identificarea elementelor distinctive ale personajului literar;

- crearea unei atmosfere relaxate şi constructive, propice receptării operei literare;

- cultivarea creativităţii şi competitivităţii elevilor.

Activitatea se desfăşoară pe mai multe etape:

- stabilirea „măştilor”: fiecare elev  alege prin tragere la sorţi numele personajului pe care îl  va interpreta;

- pregătirea rolului şi a măştii: elevul va reciti textul pentru a sesiza toate nuanţele personajului, ca alege elementele care îl deosebesc de celelalte (particularităţi în pronunţie, ticuri verbale sau comportamentale, detalii vestimentare etc.);

- prezentarea personajului în faţa clasei: se va realiza prin trei momente care vor sugera treptat identitatea personajului interpretat (un prim moment în care identitatea este sugerată prin vestimentaţie sau pantomimă, un altul printr-o replică reprezentativă, iar ultimul, printr-un scurt monolog al „măştii”, conceput de elev, care să-i spună povestea);

- recunoaşterea personajului din spatele măştii: se va realiza, de asemenea, în trei etape; elevii spectatori vor primi câte o fişă de lucru pe care vor trebui să noteze identitatea personajului şi detaliul care a condus la aceasta, apoi fişele vor fi strânse de profesor; în a doua etapă se va proceda la fel, însă folosindu-se altă fişă; în ultima etapă fişa va conţine o listă de nume de personaje pentru a facilita identificarea (dacă nu s-a realizat până în acel moment) şi o grilă de evaluare a performanţei elevului-actor (grila va puncta: originalitatea interpretării, capacitatea de a surprinde esenţa măştii etc);

- evaluarea activităţii elevului-actor în urma consultării fişelor şi desemnarea câştigătorului concursului de ghicire a identităţii măştii.

Exerciţiul poate fi folosit şi pentru a evidenţia modul în care un personaj literar a fost receptat de-a lungul timpului de critica literară. În acest caz, pot fi folosite două variante diferite: fie trebuie ghicit personajul din spatele măştii care oferă drept indicii pentru recunoaştere diferite citate din critica literară (lăsând spre final variantele cele mai facile), fie trebuie ghicit criticul.

2. Jocurile Fortunei

Activitatea constă caracterizarea personajelor pornind de la anumite trăsături ale acestora extrase la întâmplare dintr-un bol.

Etapele exerciţiului:

- se stabileşte personajul care urmează a fi caracterizat;

- se extrag pe rând bileţele pe care sunt notate diferite calităţi sau defecte umane;

- fiecare elev care extrage un astfel de bilet are la dispoziţie două minute să justifice dacă trăsătura umană respectivă este valabilă în cazul personajului în cauză;

- în urma epuizării tuturor biletelor se completează un tabel în care se reface portretul fizic şi moral al personajului.

Scopul exerciţiului este de a aborda personajul literar dintr-o perspectivă ludică, dar constructivă. Evaluarea va avea în vedere lectura textului literar şi capacitatea de a argumenta un punct de vedere.

 

Fişa psihologică a personajului

Activitatea presupune un joc de rol[1] în care elevii îşi asumă statutul de psiholog, realizând fişa psihologică a unui personaj literar. Astfel, vor identifica temperamentul personajului, argumentând alegerea, vor recunoaşte situaţiile conflictuale în care este implicat acesta şi vor căuta soluţii pentru a le media sau chiar rezolva. În demersul lor se vor folosi de fişe de lucru pe care le pot completa cu informaţii şi din alte surse.

Fişa 1. Temperamentul 

Temperamentul fiecăruia este un fapt singular, în măsura în care fiecare om este unic. Din necesităţi de cunoaştere s-au făcut adesea comparaţii şi diferenţieri între diversele aspecte temperamentale ale oamenilor, chiar clasificări, ceea ce a condus la variate tipologii.

Încă din Antichitate, medicii greci Hippocrate şi Galen distingeau patru temperamente fundamentale: coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic. Acestea rezultau din amestecarea celor patru umori( substante fluide) din organism: bila galbenă, sângele, flegma şi bila neagră. S-au stabilit corespondenţe cu elementele fundamentale, aerul, apa, focul şi pământul, ba chiar şi cu anotimpurile. Astfel:

Colericul este determinat de bila galbenă, reprezentat de foc, plin de caldură şi mistuitor ca vara.

Sangvinicul se distinge prin predominarea sângelui, este asociat aerului, este violent şi nestabil ca primăvara.

Flegmaticul este pus în legatură cu flegma , cu apa şi umiditatea iernii.

Melancolicul este dominat de bila neagră, ilustrat prin pământ şi toamnă.

Fiecare tip prezintă trăsături pozitive, apreciate ca avantajoase, şi trăsături negative, dezavantajoase pentru individ. Un tip de temperament nu poate fi preferat altuia după vreun criteriu care să-l prezinte mai bun.

Descrierea trasaturilor temperamentului

Coleric:

- pozitive: voinţă accentuată, procese afective intense, bogăţia şi intensitatea reacţiilor, pasionalitatea;

- negative: excitabilitate, iritabilitate, agresivitate, inegalitatea trăirilor.

Sangvinic:

- pozitive: sociabilitate, bună dispoziţie, reactivitate accentuată, dinamism;

- negative: fluctuaţia şi inegalitatea trăirilor, mulţumirea de sine, superficialitate, sugestibilitate, inconstanţa.

Flegmatic:

- pozitive: toleranţă, răbdare, perseverenţă, echilibru;

- negative: reactivitate redusă, adaptabilitate dificilă, monotonie afectivă, înclinaţia spre stereotipie.

Melancolic:

-  pozitive: procese afective intense şi durabile, sârguinţă, perseverenţă, responsabilitate şi simţ al datoriei;

- negative: adabtabilitate şi mobilitate redusă, predispoziţii înspre anxietate, neîncredere în sine şi pesimism.

I. P. Pavlov a stabilit o relaţie între temperamentele clasice şi tipurile generale de activitate nervoasă superioară, apreciate în funcţie de forţă, mobilitate şi echilibru, descriind astfel temperamentele:

- puternic, echilibrat, mobil-sangvinic;

- puternic, echilibrat, inert-flegmatic;

- puternic, neechilibrat-coleric;

- slab-melancolic.

Carl G. Iung a descris caracteristicile psihice individuale în funcţie de orientarea preponderentă înspre lume sau înspre sine, delimitând astfel extrovertitul şi introvertitul.

Extrovertitul: este animat de interesul pentru lumea exterioară, pentru persoane şi obiecte, este sociabil, comunicativ, cu iniţiativă. Are un deosebit simţ practic şi se adaptează uşor unor noi condiţii de viaţă.

Introvertitul: îşi canalizează energia spre propriile idei, spre lumea sa lăuntrică, construindu-şi un bogat univers interior. Dispune de o bună atenţie, gândire abstractă şi profundă, hotărâre, manifestând tendinţe de izolare şi anxietate. Introvertitul nu cultivă relaţiile sociale, este o fire contemplativă, rezervată, lipsită de încredere de sine.

Intermediar: între cele două categorii este ambivertul, care împrumută caracteristici şi de la extrovertit, şi de la introvertit.

Obiectivele activităţii:

- recunoaşterea trăsăturilor personajului în urma unei (re)lecturi dirijate;

- abordarea personajului dintr-o perspectivă inedită;

- stilularea creativităţii elevilor.

Etapele desfăşurării exerciţiului:

- anunţarea temei şi stabilirea rolurilor;

- pregătirea individuală a fişei psihologice a personajului;

- prezentarea observaţiilor în faţa clasei;

- evaluarea activităţii.

Pentru a conferi dinamism exerciţiului se poate imagina şi un dialog între psiholog şi personaj, în care psihologul să încerce medierea conflictelor.

3. Zodiacul

Elevilor li se cere să aleagă o posibilă zodie pentru un personaj literar anume şi să-şi argumenteze opţiunea.

 

BERBEC

Cu iniţiativă

Dinamic

Hotărât

Egoist

Extremist

Capricios

PEŞTI

Altruist

Filantropic

Adaptabil

Credul

Risipitor

Capricios

TAUR

Tenace

Hotărât

Prudent

Inflexibil

Încăpăţânat

Rigid

VĂRSĂTOR

Omenos

Meditativ

Onorabil

Altruist

Excentric

 

LEU

Optimist

Vivace

Arogant

vesel

SĂGETĂTOR

Neinteresat

Idealist

Profetic

Risipitor

Compătimitor

 

RAC

Intuitiv

Analitic

Sociabil

Hipersensibil

Metodic

GEMENI

Altruist

Magnetic

Perspicace

Capricios

Neliniştit

BALANŢĂ

Intuitiv

Logic

Estetic

Temperat

Indolent

Indecis

FECIOARĂ

Perfecţionist

Obiectiv

Încăpăţânat

Precaut

Indecis

Modest

CAPRICORN

Diplomat

Pragmatic

Profund

Încrezător

Materialist

 

SCORPION

Tenace

Pasionat

Ager

Arogant

Senzual

Sarcastic

 

4. Interviul imaginar

O altă ipostază a jocului de rol, intervievarea personajului literar sau a autorului cultivă gândirea critică a elevilor, creativitatea, capacitatea de a empatiza şi dezvoltă abilităţilor de comunicare.

5. Pălăriile gânditoare

Prezentată de autoarea lucrării Tehnica învăţării eficiente, Simona Bernat, drept „o modalitate eficientă de a exersa gândirea prin preluarea anumitor perspective, prin exercitarea unor roluri, cu scopul de a rezolva o problemă”, metoda se bazează pe faptul că fiecare dintre cele şase pălării are o culoare asociată cu un anume tip de gândire, ceea ce permite introducerea perspectivelor multiple, cu scopul de a rezolva anumite cerinţe ale interpretării textului.

- Pălăria albă – gândirea obiectivă, care se bazează pe informaţii, pe fapte.

- Pălăria roşie – gândirea afectivă, bazată pe sentimente, emoţii, intuiţie.

- Pălăria neagră – gândirea negativă, bazată pe evidenţierea punctelor slabe, a riscurilor şi erorilor.

- Pălăria  galbenă – gândirea pozitivă, bazată pe abordarea constructivă a evenimentelor, cu evidenţierea oportunităţilor.

- Pălăria  verde – gândirea creativă, bazată pe idei noi, alternative, flexibilitate şi mobilitate.

- Pălăria albastră – gândirea despre gândire, bazată pe monitorizare, definirea clară a problemei, realizarea privirii de ansamblu, extragerea concluziei.

Sugestii de abordare a personajului Ştefan Gheorghidiu:

I. Pălăria albă

Sarcină de lucru:

- prezentarea trăsăturilor romanului modern subiectiv;

- identificarea particularităţilor de construcţie a personajului din romanul modern;

            - menţionarea modalităţilor de caracterizare a personajului.

            Analiza de rol:

            Rolul trebuie asumat cu responsabilitate, elevii asumându-şi rolul profesorului, aşadar explicând noţiunile teoretice. Pentru a-şi pregăti activitatea, profesorul le propune o bibliografie minimă, care va fi concretizată în fişe de lucru realizate de elevi pentru colegii lor.

II. Pălăria roşie

Sarcină de lucru:

- identificarea scenelor care presupun sentimente, intuiţie.

            Analiza de rol:

            Elevii selectează scenele pe care le consideră reprezentative, motivând alegerea. Pornind de la scenele identificate de ei se va realiza o hartă afectivă a protagonistului, evidenţiindu-se momentele cruciale pentru evoluţia sentimentelor. Se va compara apoi harta construită de ei cu teoria despre iubire a lui Ştefan Gheorghidiu.

III. Pălăria neagră

Sarcină de lucru:

- identificarea punctelor slabe ale romanului.

Analiza de rol:

Elevii s-ar putea raporta la faptul că unii critici literari au avut obiecţii legate de lipsa de unitate a celor  două părţi  ale romanului sau la atitudinea misogină a autorului faţă de Ela.

IV. Pălăria  galbenă

Sarcină de lucru:

- identificarea unor trăsăturilor specifice condiţiei intelectualului;

- referiri necesare la alte opere.

Analiza de rol:

Elevii ar putea realiza o paralelă între Ştefan Gheorghidiu şi Ladima sau Apotol Bologa.

V. Pălăria  verde

Sarcină de lucru:

- realizarea unui interviu cu Ştefan Gheorghidiu.

Analiza de rol:

            Elevii vor putea simula un dialog cu personajul, încercând să imite maniera de exprimare a personajului camilpetrescian.

VI. Pălăria albastră:

Sarcină de lucru:

- identificarea etapelor parcurse în cele două ore ale lecţiei;

- realizarea sintezei lecţiei şi formularea concluziilor.

Analiza de rol:

Purtătorii pălăriilor albastre vor realiza schematic „desenul din covor”, adică sinteza datelor esenţiale propuse de temă, evidenţiind modernitatea personajului. Tot ei vor încerca o evaluare a activităţii.

 

 

BIBLIOGRAFIE:

 

1.      Nicolae, Mihaela, Jocul ielelor printre „pălăriile gânditoare”, „Perspective, Revista de didactica limbii şi literaturii române”,1(12)/2006.

2.      Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2003.



[1]  “tehnică de joc de imitaţie, aşezată la frontiera pedagofiei şi psihodramei; se defineşte, înainte de toate, ca o formă a improvizaţiei şi, deci, a imprevizibilului; această dimensiune îl separă de activităţile de simulare, ce presupun prezenţa unui scenario, a unui traseu previzibil: ex.: a-ţi imagina monologul interior al unui personaj, într-un anume moment al acţiunii; a descrie ceea ce vede/simte eroul în momentul…; a scrie o scrisoare actorului preferat” (Alina Pamfil, Structuri didactice deschise )

 

Ultima actualizare în Duminică, 12 Septembrie 2010 09:42
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Approaches to teaching grammar

APPROACHES TO TEACHING GRAMMAR Profesor lb. engleză Simedre Daniela Ana Liceul Teoretic “Tudor Vianu”, Giurgiu The present paper offers a few perspectives on the methods we use in order to...

Read more

Povestea foii de hartie

„POVESTEA FOII DE HÂRTIE” (proiectul ce a reprezentat România...)   Prof. Ofelia Cornelia POPA Şcoala Gimnazială Panticeu, judeţul Cluj   Rezumatul lucrării Prin acest proiect interdisciplinar, derulat la nivelul Şcolii Gimnaziale Panticeu, am dorit să contribuim la...

Read more

Ce este evaluarea rezultatelor scolare

CE ESTE EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE?                                                                                                      Prof. DOBREA MONICA Şcoala cu cls. I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău                Procesul de învăţământ reprezintă subsistemul praxiologic al sistemului de învăţământ, finalizat la nivelul...

Read more

Metodologie organiyare si functionare ce…

METODOLOGIA DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A CENTRELOR COMUNITARE DE ÎNVĂȚARE PERMANENTĂ     Capitol I Dispoziții generale Art. 1. Prezenta metodologie reglementează modul de înființare, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă. Art. 2. Centrul...

Read more

Calendarul Activitatilor Educative Natio…

Calendarul Activitatilor Educative Nationale si Internationale - CAEN 2014   Vezi atasat anexele 1 si 3, respectiv Formularul de aplicatie pentru proiectele ce vor fi cuprinse in Calendarul Activitatilor Educative Nationale/Internationale 2014 (CAEN) si...

Read more

Tulburari ale limbajului

TULBURÃRI ALE LIMBAJULUI Profesor: Maxim Elisabeta Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 Botosani Acum ceva vreme în una din clasele la care predam era un copil...

Read more

Scopul si importanta activitatilor extra…

SCOPUL ŞI IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE Prof. Mihaela Marian Colegiul Tehnic ‘‘Constantin Brâncuși’’   Rezumat: Acţiunile educative desfășurate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese ale elevilor, care...

Read more

Schimbarea in activitatea didactica

SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ   Prof. Sandu Diana – Ileana Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”, Timişoara   Motto: Într-o lume imperfectă pe care o putem influenţa în bine  sau rău, conştientizarea faptului că orice încercare contează...

Read more