Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Integrarea copiilor cu CES in scoala de masa
Joi, 08 Iulie 2010 20:29

INTEGRAREA COPIILOR CU CES ÎN ŞCOALA DE MASĂ


Profesor învăţământ primar Marşeu Rodica Lavinia

Şcoala cu clasele I – VIII Dudeştii Noi, Judeţul Timiş

 

 

Problematica educaţiei copiilor cu CES a devenit în ultimii ani o preocupare aparte în rândul specialiştilor. Apariţia conceptelor de educaţie integrată şi şcoală incluzivă a determinat modificări fundamentale în percepţia actului educativ.

Analizând particularităţile specifice procesului de învăţare a copiilor cu diferite tipuri de deficienţă, se ajunge la concluzia că una dintre calităţile esenţiale ale curriculum-ului şcolar vizează un grad cât mai mare de flexibilitate, astfel încât să permită fiecărui copil să avanseze în ritmul său şi să fie tratat în funcţie de capacităţile sale de învăţare. Pentru aceasta este nevoie ca formularea obiectivelor, stabilirea conţinuturilor instruirii, modalităţile de transmitere a informaţiilor în clasă şi evaluarea elevilor să se facă diferenţiat.

Elaborarea unui curriculum flexibil şi uşor de adaptat cerinţelor educaţionale ale fiecărui elev are la bază mai multe argumente:

- respectarea dreptului fiecărui copil la instrucţie şi educaţie pe măsura potenţialului şi capacităţilor sale;

- formarea la copilul deficient a unui registru comportamental adecvat care să permită adaptarea şi integrarea sa socială printr-o experienţă comună de învăţare alături de copiii normali;

- asigurarea legăturii cu faptele reale de viaţă şi familiarizarea cu o serie de obişnuinţe privind activităţile de utilitate practică şi de timp liber;

- dezvoltarea capacităţilor necesare pentru rezolvarea independentă ( în limitele permise de gradul deficienţei) a problemelor de viaţă, autocontrol în situaţii dificile şi practicarea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală care să asigure eficienţă în adaptarea şi integrarea şcolară şi socială.

În scopul eficientizării procesului de învăţare pentru elevii cu CES sunt invocate câteva repere fundamentale:

- învăţarea interactivă care presupune folosirea unor strategii de învăţare focalizate pe cooperarea, colaborarea şi comunicarea între elevi la activităţile didactice, precum şi pe interacţiunea dintre cadre didactice, cadre didactice şi elevi;

- elaborarea în comun a obiectivelor învăţării (educator – elev) deoarece fiecare participant la actul învăţării are ideile, experienţele şi interesele personale de care trebuie să se ţină seama în proiectarea activităţilor didactice;

- demonstraţia, aplicaţia şi feedbeckul – orice proces de învăţare (mai ales în cazul elevilor cu CES) este mai eficient şi mai uşor de înţeles dacă informaţiile prezentate sunt demonstrate şi aplicate în situaţii reale de viaţă, existând şi un feedbeck continuu de-a lungul întregului proces;

- modalităţile de sprijin în actul învăţării – elevii cu CES au nevoie în anumite momente de un sprijin activ de învăţare atât în timpul activităţilor desfăşurate în clasă, cât şi la activităţile din afara clasei, prin dezvoltarea unui parteneriat educaţional cu anumite categorii de specialişti, cu familiile elevilor.

Metodele şi procedeele de predare-învăţare trebuie să fie selectate în raport cu scopul şi obiectivele activităţii didactice, conţinutul lecţiei şi particularităţile elevilor (vârsta, nivelul dezvoltării psihice, tipul şi gradul deficienţelor/ tulburărilor, tipul de percepţie al elevilor – analitic sau sintetic) , stilul de lucru al educatorului.

În activităţile didactice destinate elevilor cu CES se pot folosi metodele expozitive, (povestirea, expunerea, explicaţia, descrierea) dar trebuie respectate anumite cerinţe:

- să se folosească un limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării verbale;

- prezentarea să fie clară, precisă, concisă;

- ideile să fie sistematizate;

- să se recurgă la procedee şi materiale intuitive;

- să se antreneze elevii prin întrebări de control pentru a verifica nivelul înţelegerii conţinuturilor de către aceştia şi pentru a interveni cu noi explicaţii atunci când se impune acest lucru.

Pentru elevii cu deficienţe mintale utilizarea povestirii ca metodă didactică trebuie să fie însoţită de suporturi ilustrativ - sugestive sau imagini filmate, deoarece se captează mai uşor atenţia şi este facilitată implicarea afectiv-motivaţională a elevilor în secvenţele lecţiei.

Metodele de simulare (jocul didactic, dramatizare ) pot fi aplicate cu succes atât în ceea ce priveşte conţinutul unor discipline cât şi în formarea şi dezvoltarea comunicării la elevii cu deficienţe mintale şi senzoriale. Implicarea lor cât mai directă în situaţii de viaţă simulate, trezesc motivaţia şi participarea activă, emoţională a elevilor, constituind şi un mijloc de socializare şi interrelaţionare cu cei din jur.

Metoda demonstraţiei ajută elevii cu dizabilităţi să înţeleagă elementele de bază ale unui fenomen sau proces . Alături de metoda demonstraţiei, exerciţiul constituie o metodă cu o largă aplicabilitate în educaţia specială, mai ales în activităţile de consolidare a cunoştinţelor şi de antrenare a deprinderilor.

În activitatea educativă a copiilor cu cerinţe educative speciale se poate folosi cu maximă eficienţă învăţarea prin cooperare. Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare permit evaluarea frecventă a performanţei fiecărui elev care trebuie să ofere un răspuns în nume personal sau în numele grupului, elevii se ajută unii pe alţii, încurajându-se şi împărtăşindu-şi ideile, explică celorlalţi, discută ceea ce ştiu, se învaţă unii pe alţii, realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun sfârşit o sarcină a grupului.

Educaţia integrată îi va permite copilului cu CES să trăiască alături de ceilalţi copii, să desfăşoare activităţi comune, dobândind abilităţi, indispensabile pentru o viaţă cât mai apropiată de cea a valizilor, pentru o adecvată inserţie socială.

Cu certitudine, elevii cu dificultăţi de învăţare au nevoie de ajutor în vederea adaptării, integrării şi devenirii lor ca şi ceilalţi elevi – cu succese şi insuccese, cu realizări şi ratări dar şi cu rezultate încurajatoare.

 


BIBLIOGRAFIE

Gherguţ, A., Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, 2005

Stănică, I., Popa, M., Psihopedagogie specială, Editura Pro Humanitas – Bucureşti, 2001

Ionescu, M., Educaţia şi dinamica ei, Editura Tribuna învăţământului – Bucureşti, 1998


Ultima actualizare în Vineri, 09 Iulie 2010 21:32
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Practici de educatie care iau in conside…

PRACTICI DE EDUCAŢIE CARE IAU ÎN CONSIDERARE COPILUL CA ÎNTREG ÎN ALTERNATIVA STEP BY STEP Daniela Bobocea, profesor înv. primar Şc. Gimn. Mihai Viteazul Brăila Rezumat: Încă de la începuturile educaţiei dascălul a...

Read more

Cultura organizatiei scolare

CULTURA ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE (STUDIU DE CAZ)   Mirela Frunzeanu, profesor pentru învăţământul primar, Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov     Rezumat Performanţele oricărei organizaţii depind, într-o mare măsură, de randamentul individual al membrilor...

Read more

Studiu privind aplicatiile proprietatii …

Studiu privind aplicatiile proprietatii lui Darboux

STUDIU PRIVIND APLICAŢIILE PROPRIETĂŢII LUI DARBOUX Prof. Pantin Delia Colegiul Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I” Timişoara Proprietatea lui Darboux poate fi folosită în...

Read more

Domenii ale competentelor cheie

DOMENII ALE COMPETENŢELOR CHEIE   Profesor Maria Ionaş Şcoala Gimnazială Poplaca, Sibiu   „A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap o mulţime de cuvinte, fraze, expresii şi...

Read more

Destinul adamic in spiritualitatea roman…

DESTINUL ADAMIC ÎN SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ   Prof. Maghiar Adina S08 „Arany Janos”, Salonta     Articolul de faţă evidenţiază existenţa unei corespondenţe între structura agrară a neamului românesc şi originile adamice ale civilizaţiilor. În sufletul românesc...

Read more

Protocol de colaborare model

PROTOCOL DE COLABORARE - MODEL   Vă prezentăm un model pentru protocol de colaborare în activităţile pe care le iniţiaţi şi le desfăşuraţi în cadrul şcolii, prin cooperare, parteneriate, proiecte.

Read more

Metode de predare activ participative Me…

Metode de predare activ participative Metoda proiectului Site-uri wiki

METODE DE PREDARE ACTIV-PARTICIPATIVE METODA PROIECTULUI, SITE-URI WIKI   Leonte Anca Colegiul Tehnic Buzău     Se vorbeşte tot mai mult în ultimii ani despre un învăţământ centrat pe elev, dar întrebarea este: cum anume învaţă elevii...

Read more

Educarea estetica prin activitatile arti…

STUDIU PRIVIND EDUCAREA ESTETICĂ PRIN ACTIVITĂŢILE ARTISTICE-PLASTICE Prof. ȋnv. primar: Andrei Alexandra Şcoala Gimnazială Nr. 1 Corbeni, judeţul Argeş Rezumat: Dat fiind faptul...

Read more