Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


STRATEGII ACTIV-PARTICIPATIVE IN PREDARE-INVATARE
Vineri, 08 Ianuarie 2010 20:40

STRATEGII ACTIV-PARTICIPATIVE

ÎN PREDARE-ÎNVÃtARE

Institutor Anton Simona Marinela

Şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani

- rezumat -

Procesul didactic al studierii limbii trebuie sã fie la curent cu dinamismul cercetãrilor psihopedagogice si didactice.

Finalitatea principalã a procesului de receptare a literaturii în scoalã este aceea de a forma din elevi cititori de literaturã, oameni cu deprinderea de a citi zilnic, capabil de a adopta o pozitie criticã personalã fatã de lecturile parcurse.

Metode de predare-invãtare specifice literaturii române:

Exercitii de încalzire (5-8 minute): se folosesc la începutul secventei didactice, în lectura textului; directioneazã atentia elevilor.

“Brainstormingul  - se poate face pe o temã care sã aibã legãturã cu tema textului studiat sau cu elemente cheie ale acestuia. Rãspunsurile primite pot alcãtui un ciorchine de idei care sã grupeze sintetic rãspunsurile elevilor.

Metoda “Ciorchinele” este metoda pe care o utilizez des la orele de limba românã deoarece favorizeazã gândirea liberã si creatoare a elevilor. Am utilizat-o cu succes la recapitularea pronumelui cuvântul de plecare fiind PRONUMELE. În timpul propus elevii au scris cuvintele ce le-au venit în minte legate de pronume, apoi am fãcut conexiuni între pronume si cuvintele scrise de elevi.

Proiectul: metodã interactivã care constã într-o activitate mai amplã decât investigatia. Poate fi individual sau de grup. Începe în clasã, se desfãsoarã acasã si se încheie în clasã.

Lectura anticipativã: metodã folositã în orele narative ample când cu ajutorul elevilor, se poate rezuma prin povestirea oralã o actiune pentru a se trece la lectura unui fragment. Dupã lecturarea primul fragment se pun întrebãri referitoare la cursul evenimentelor.

Metoda: ªtiu, vreau sã stiu, am învãtat.

Predarea reciprocã - elevii sunt pusi sã joace rolul de profesori. Când elevii predau colegilor, ei îsi exerseazã si îsi dezvoltã modul propriu de aranjare a strategiilor de predare. Predarea reciprocã constã în urmãtoarele:

- toti participantii au un exemplar cu acelasi text; ei îsi distribuie sarcinile.

- toti citesc textul, iar unul dintre ei îl rezumã oral; acesta adreseazã celorlalti o întrebare pe baza textului citit;

-elevul care “predã” clarificã unele lucruri colegilor, la solicitarea acestora;

-elevii vor preciza care e continutul fragmentului urmãtor iar profesorul” va fi înlocuit de un alt elev.

Jocul didactic e o activitate cognitivã care asigurã o asimilare activã si constientã a notiunilor, categoriilor si regulilor. Aceastã metodã presupune construirea din timp a materialelor, pregãtirea de cãtre profesor a scenariului.

Este bine ca un profesor sã cunoascã si sã aplice un numãr cât mai mare de metode didactice pentru a evita devalorizarea metodei prin repetitie.

Procesul educativ este unul foarte complex având importantã în modelarea personalitãtii umane.

Studierea limbii române în scoalã contribuie la cultivarea disponibilitãtii de a colabora cu semenii, de a întretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate.

Prioritatea absolutã trebuie acordatã metodelor active, exercitiilor de tip analitic si sintetic.

Studierea limbii nu trebuie sã se concentreze pe fapte izolate, ci pe baza faptelor vii, de vorbire autenticã.

Procesul didactic al studierii limbii trebuie sã fie la curent cu dinamismul cercetãrilor psihopedagogice si didactice.

Finalitatea principalã a procesului de receptare a literaturii în scoalã este aceea de a forma din elevi cititori de literaturã, oameni cu deprinderea de a citi zilnic, capabil de a adopta o pozitie criticã personalã fatã de lecturile parcurse.

Metode de predare-învãtare specifice literaturii române:

Exercitii de încalzire (5-8 minute): se folosesc la începutul secventei didactice, în lectura textului; directioneazã atentia elevilor.

“Brainstormingul - se poate face pe o temã care sã aibã legãturã cu tema textului studiat sau cu elemente cheie ale acestuia. Rãspunsurile primite pot alcãtui un ciorchine de idei care sã grupeze sintetic rãspunsurile elevilor.

Exemplu: Compunere pe baza unor cuvinte de sprijin “sosirea primãverii”.

Elevii realizeazã ciorchinele pe grupe ,scriind cât mai multe notiuni legate de tema studiatã: fenomene ale naturii, caracteristici ale vietuitoarelor, expresii poetice.

Exemplu: Tema: Pronumele.

Metoda “Ciorchinele” este metoda pe care o utilizez des la orele de limba românã deoarece favorizeazã gândirea liberã si creatoare a elevilor. Am utilizat-o cu succes la recapitularea pronumelui cuvântul de plecare fiind PRONUMELE. În timpul propus elevii au scris cuvintele ce le-au venit în minte legate de pronume, apoi am fãcut conexiuni între pronume si cuvintele scrise de elevi.

Discutie de tip piramidã:

Propun patru proverbe si zicãtori având legaturã cu textul studiat.

1. elevii lucreazã individual, fiecare elev alegând numai douã care îl reprezintã;

2. elevii lucreazã în perechi; prin discutii si negocieri aleg una cu care sunt de comun acord;

3. elevii lucreazã în grupe de câte 4-6 si aleg una singurã, care este în asentimentul majoritãtii;

4. întreaga clasã voteazã, stabilindu-se un singur proverb/zicãtoare acceptatã ca validã de majoritatea; discutii pro si contra.

Proiectul: metodã interactivã care constã într-o activitate mai amplã decât investigatia. Poate fi individual sau de grup. Începe în clasã, se desfãsoarã acasã si se încheie în clasã.

Lectura anticipativã: metodã folositã în orele narative ample când cu ajutorul elevilor, se poate rezuma prin povestirea oralã o actiune pentru a se trece la lectura unui fragment. Dupã lecturarea primul fragment se pun întrebãri referitoare la cursul evenimentelor. Se formuleazã ipoteze si apoi se citeste fragmentul urmãtor. Se formuleazã noi întrebãri si se emit ipoteze pânã când textul e parcurs în totalitate.

Cvintetul: o metodã creativã, prin care în cinci versuri se sintetizeazã un continut de idei.Am folosit-o în momentul de reflectie a lectiei când împrunã cu elevii am alcãtuit o poezie din cinci versuri dupã urmãtoarea structurã : primul vers e un cuvânt-substantiv care descrie subiectul. Al doilea vers e alcãtuit din douã cuvinte care descriu substantivul în discutie, fiind adjective. Al treilea vers e alcatuit din trei cuvinte-verbe care exprimã actiuni ale subiectului. Al patrulea vers contine patru cuvinte si exprimã sentimente fatã de subiect. Ultimul vers al cincelea este un cuvânt care exprimã esenta subiectului.

Scaunul autorului: dupã ce elevii fac un exercitiu de redactare liberã, sunt invitati sã ia loc pe un scaun, care devine scaunul autorului. Ceilalti elevi le vor pune întrebãri în privinta scrierii.

Metoda: ªtiu, vreau sã stiu ,am învãtat

Exemplu: Primãvara de Vasile Alecsandri

Pentru aplicarea cu succes a acestei metode am folosit mai întâi metoda “Braistorming” pentru reactualizarea cunostintelor predate anterior cât si pentru identificarea tuturor informatiilor necesare întelegerii textului care urma sã fie analizat. Metoda cuprinde un table cu trei rubrici,iar completarea lor am facut-o respectând urmãtorii pasi:

1) dupã ce elevii au prezentat cele cunoscute despre anotimpul primavara, am conturat împreunã câteva idei esentiale ,idei pe care le-am trecut în prima coloanã a tabelului;dupã care le-am cerut elevilor sã dezvolte fiecare idee notatã;

2) am clarificat unele neîntelegeri apãrute, dupã care am completat a doua coloanã cu toate necunoscutele. Înainte de a trece mai departe i-am întrebat pe elevi ce alte informatii ar mai dori sã cunoascã în legãturã cu primãvara.

3) discutând cu elevii, lecturând textul în versuri si folosindu-mã de imaginea din manual am clarificat toate problemele întelese gresit si astfel a fost posibil sã completãm cea de a treia rubricã, cu toate cunostintele noi pe care le-au aflat.

Predarea reciprocã - elevii sunt pusi sã joace rolul de profesori. Când elevii predau colegilor, ei îsi exerseazã si îsi dezvoltã modul propriu de aranjare a strategiilor de predare. Predarea reciprocã constã în urmãtoarele:

- toti participantii au un exemplar cu acelasi text; ei îsi distribuie sarcinile.

- toti citesc textul, iar unul dintre ei îl rezumã oral; acesta adreseazã celorlalti o întrebare pe baza textului citit;

- elevul care “predã” clarificã unele lucruri colegilor, la solicitarea acestora ;

- elevii vor preciza care e continutul fragmentului urmãtor iar profesorul” va fi înlocuit de un alt elev.

Aceastã posturã de profesor în care se aflã elevii diminueaza distanta profesor - elev.

Metoda cubului: strategie de predare utilizatã pentru studierea unei teme din perspective diferite. Am folosit-o în a doua orã la tema “În ziua de Paste”, când am dorit sã aflu cât mai multe informatii în legãturã cu sãrbãtoarea Pastelui. Pentru aplicarea metodei am confectionat un cub, iar pe fetele lui am notat: descrie, asociazã, comparã, analizeazã, aplicã si argunenteazã. Elevii împãrtiti în sase grupe au avut de realizat urmãtoarele sarcini:

1 - descrie sãrbãtoarea Pastelui

2 - comparã cu ce altã sãrbãtoare se aseamãnã/deosebeste

3 - asociazã la cine/ce te face sã te gândesti sãrbãtoarea Paste

4 - aplicã cum îti petreci Pastele

5 - argumenteazã ce sentimente ai la Pasti

6 - analizeazã obiceiurile de Pasti

Jurnalul cu dublã intrare-am folosit acestã metodã la tema „Legenda ghiocelului” de Eugen Jianu. Metoda se bazeazã pe activitatea independentã a elevilor si am utilizat-o împãrtind pagina caietului în douã, pe verticalã, elevii au notat în partea stângã câte un fragment care le-a plãcut cel mai mult din text, iar în partea dreaptã au notat comentariile fãcute în legãturã cu fragmentul ales.

Scopul utilizãrii acestei metode este acela de a-l ajuta pe elev sã-si poatã motiva de ce anume a ales acel pasaj, si la ce anume s-a gândit în momentul lecturãrii fragmentului ales.

Jurnalul cameleon: aceastã metodã am folosit-o în lectiile de comunicare oralã (prin care) elevul trebuie sã prezinte acelasi eveniment din perspective diferite (vesel, trist, îngândurat, revoltat, nemultumit).

Metoda R.A.I. face posibilã realizarea feed-beak-ului si am folosit-o în verificare la tema «Numeralul».

Dezbaterea: discutie pe larg a unei probleme uneori controversate si deschise (discutie liberã, discutie în grup, discutie seminar, masa rotundã, brainstormingul).

Învãtarea prin descoperire- tema: persoana si numãrul verbului, am dirijat elevii ca pe baza rationamentului, prin analogie cu numãrul si persoana pronumelui personal, sã descopere si numãrul si persoana verbului.

Turul galeriei – aceastã metodã am folosit-o, organizând clasa pe grupe si eleborând texte pentru felicitãri si invitatii în ocazii ca: aniversarea zilei de nastere, carnavalul clasei, sãrbãtoarea Crãciunului, a Pastelui, 8 Martie.

Activitatea în grup: învatarea prin cooperare; organizarea clasei presupune inducerea unei atmosfere de cooperare, de lucru si de disciplinã. În interiorul grupului sarcinile vor fi distribuite.

Jocul didactic e o activitate cognitivã care asigurã o asimilare activã si constientã a notiunilor, categoriilor si regulilor. Aceastã metodã presupune construirea din timp a materialelor, pregãtirea de cãtre profesor a scenariului.

Este bine ca un profesor sã cunoascã si sã aplice un numãr cât mai mare de metode didactice pentru a evita devalorizarea metodei prin repetitie.

Metodele participative sunt mai obositoare pentru actorii actului didactic. Elevii, care au un numãr mare de ore pe zi, în activitãtile participative, în situatia lucrului in echipe, se relaxeazã imediat dupã raportarea sarcinilor,ca reactie de rãspuns la efortul depus si nu mai recepteazã informatiile celorlalte echipe.

Metodele participative reclamã un numãr mare de ore de pregãtire a lectiilor din partea profesorului, proiectare, materiale.

Spre deosebire de predarea participativã,evaluarea este clasicã pentru cã se ierarhizeazã si se sanctioneazã în continuare, are valoarea socialã si vehiculare de continuturi si nu aptitudini de joc si de integrare participativã.

Metodele active-participative presupun prudentã în utilizare. Ele nu trebuie ignorate pentru cã dinamizeazã procesul de predare-învãtare si îi motiveazã pe elevi.

BIBLIOGRAFIE

C. Cucos, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996

Elisabeta Voiculescu, Factorii subiectivi ai evaluarii scolare cunoasterii si control, Editura ARAMIS, Bucuresti, 2001

Ghid de evaluare, Limba si literatura românã, Editura ARAMIS, Bucuresti, 2001

Ioan Cerghit, Metode de învãtãmânt, E.D.P. Bucuresti, 1973

Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Iasi, 2003

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 22:39
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Les methodes expositives dans la langue …

LES METHODES EXPOSITIVES DANS LA LANGUE ET LA LITTERATURE FRANCAISE   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Les méthodes expositives dans la langue et la littérature francaise sont: la description, le...

Read more

GHID PRACTIC - continuare

Lazar Mihaiela   GHID PRACTIC AL AUTOFORMARII MANAGERIALE A PROFESORULUI (continuare)     5. Managementul comunicarii § Retineti ca deprinderile de comunicare eficienta se dobandesc si se perfectioneaza continuu § Inainte de a comunica un mesaj, anticipati...

Read more

Continutul continuturile invatamantului

CONŢINUTUL/ CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI Prof. drd. Corlade Ecaterina Iulia Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, Bacău, România Conceptul de conţinut (sau conţinuturi) desemnează substanţa cea mai palpabilă, mai concretă, a procesului de învăţământ,...

Read more

Vivant profesores!

    VIVANT PROFESORES!   - Referat -     CUPRINS:    1-Argument  2-Obiective  3-Diseminarea proiectului  4-Model de orientare profesionala  5-Colaboratori    1. Argument     Referatul VIVANT PROFESORES propune revigorarea functiilor si valorilor atribuite foii matricole, la absolvirea liceului.  Noua versiune a foii matricole, se vrea un mini-ghid de orientare...

Read more

Cum ne raportam la tentatiile culinare

CUM NE RAPORTĂM LA TENTAȚIILE CULINARE Prof. educator Mureșan- Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca Prof. educator Ioviță Daniela Școala Gimnazială Specială Centru...

Read more

Negrul si palidul in poezia bacoviana

NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ   Ştefan Lucian MUREŞANU, PhD   Motto: "În poezie m-a obsedat întotdeauna un subiect de culoare. Pictura cuvintelor sau audiţie colorată.[...] Îmi place mult vioara. Melodiile au avut...

Read more

Padurea habitatul izvorului de viata

PĂDUREA – HABITATUL IZVORULUI DE VIAŢĂ   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Pădurea, izvor de viaţă începând de la strămoşii noştrii, reprezintă habitatul ori casa unde se nasc şi trăiesc animalele şi...

Read more

Turismul Romaniei pe regiuni de dezvolta…

Turismul Romaniei pe regiuni de dezvoltare

TURISMUL ROMÂNIEI PE REGIUNI DE DEZVOLTARE   Prof. Bozgan Adriana Col. Tehnic “Regele Ferdinand I”, Timişoara   Necesitatea elaborării strategiei de ecoturism Ariile naturale deţin atuuri importante pentru dezvoltarea activităţilor recreative, activităţi ce pot aduce venituri...

Read more