Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Stimularea gustului pentru lectura la scolarul mic
Scris de administrator   
Joi, 08 Februarie 2018 21:49

STIMULAREA gustului pentru lecturǎ lA ŞCOLARUL MIC

prof. înv. primar Marşeu Rodica Lavinia

Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timişoara

Cu toatǎ amploarea pe care au luat-o mijloacele audio-vizuale în difuzarea culturii, cartea şi lectura ei rǎmân calea cea mai sigurǎ pentru formarea culturii generale, pentru formarea personalitǎţii cititorului.

Ỉn urmǎ cu sute de ani, Miron Costin spunea: „cǎ nu iaşte mai frumoasǎ şi mai de folos în toatǎ viaţa omului zǎbavǎ decât cetitul cǎrţilor”, realizând o caracterizare metaforicǎ atât de izbutitǎ a lecturii în viaţa omului.

Lectura este un instrument care dezvoltǎ posibilitǎţile de comunicare între oameni, fǎcându-se ecoul capacitǎţilor de gândire şi limbaj; un instrument dintre cele mai preţioase ale activitǎţii intelectuale şi de petrecere minunatǎ a timpului liber; de cantitatea şi calitatea lecturii depinzând armonizarea personalitǎţii umane.

Importanţa lecturii constǎ în faptul cǎ ea contribuie la îmbogǎţirea şi dezvoltarea cunoştinţelor elevilor, la formarea gustului pentru citire independentǎ, la dezvoltarea vocabularului elevilor, la formarea unei atitudini pozitive.

Perioada de formare a gustului pentru lecturǎ coincide cu cea în care se pun bazele citirii, clasele I-IV. De aceea, învǎţǎtorul trebuie sǎ aplice şi sǎ cunoascǎ modalitǎţile cele mai eficiente de formare a gustului pentru lecturǎ, încǎ din clasa I.

Ỉn primul rând, el trebuie sǎ asigure tuturor copiilor posibilitatea de a-şi însuşi tehnica citirii corecte, rapide, conştiente şi fluente. De asemenea, sǎ-i obişnuiascǎ pe elevi sǎ lucreze cu cartea, sǎ se orienteze în textul citit, sǎ utilizeze dicţionarele, fişele de lecturǎ, fişele cu citate etc.

Lecturile selectate pentru şcolarii mici sunt cele create de marea literaturǎ clasicǎ şi popularǎ care, chiar dacǎ nu au fost destinate copiilor, sunt accesibile acestora sau lecturile care se adreseazǎ direct copiilor, cum ar fi: „Poveşti” de Ion Creangǎ, „Basme” de P. Ispirescu, unele poveşti ale lui M. Sadoveanu („Dumbrava minunatǎ”, „Fǎt Frumos”) şi ale lui E. Gârleanu („Din lumea celor care nu cuvântǎ”) . Din cǎrţi elevii aflǎ lucruri interesante despre mediul înconjurǎtor, despre viaţa oamneilor şi a animalelor, despre trecutul istoric al poporului, despre muncǎ şi profesiuni, educaţie cultural – artisticǎ şi moral religioasǎ.

La aceastǎ vârstǎ, lectura lasǎ impresii deosebit de vii care pot determina atitudinea şi comportamentul viitor al copilului. De aceea, încǎ din clasele primare, este necesar sǎ cunoaştem ce şi cât citesc copiii, respectând particularitǎţile lor de vârstǎ.

Recomandarea lecturii o fac învǎţǎtorul, pǎrinţii şi bibliotecarul şcolii, ţinând seama de gusturile şi interesul elevilor la aceastǎ vârstǎ. Lectura recomandatǎ nu trebuie sǎ fie perceputǎ de şcolari ca o obligaţie obositoare, deoarece va fi privitǎ şi tratatǎ ca atare.

La clasa a doua, elevul trebuie învǎţat sǎ reţinǎ titlul cǎrţii, sǎ poatǎ rǎspundǎ mai mult sau mai puţin dezvoltat la întrebǎrile învǎţǎtorului, sǎ recunoascǎ o lecturǎ dupǎ un fragment din ea sau dupǎ ilustraţii, sǎ ordoneze ilustraţii în legǎturǎ de o lecturǎ, sǎ participe la concursuri, sǎ adopte o atitudine şi un comportament adecvat. Ỉnvǎţǎtorul trebuie sǎ transforme elevul din ascultǎtor pasiv în cititor activ care sǎ-şi procure singur bucuria lecturii.

Ỉn practica şcolarǎ se pot folosi o multitudine de forme care sǎ trezeascǎ interesul pentru lecturǎ, sǎ-l dezvolte şi sǎ-l menţinǎ.

Una dintre cele mai utilizate tehnici în scopul dezvoltǎrii la elevi a gustului pentru citit – lecturǎ este citirea expresivǎ de cǎtre învǎţǎtor a unor texte accesibile vârstei, dar neapǎrat interesante.

Se pot face audiţii ale unor casete, CD-uri cu poveşti sau poezii citite (recitate) de actori consacraţi, vizionarea unor spectacole de pǎpuşi, teatru, film.

Un alt mijloc ar putea fi povestirea realizatǎ de învǎţǎtor sau în cazul unei lecturi citite de elevi începutǎ de acesta şi terminatǎ de ei. Povestirea realizatǎ de copii îi îndeamnǎ pe ceilalţi colegi sǎ citeascǎ şi ei lecturile ascultate.

O metodǎ care asigurǎ creşterea interesului este citirea fragmentatǎ sau întreruptǎ în momentul cel mai interesant şi solicitarea copiilor sǎ continue ei lectura.

Alte metode pentru trezirea gustului pentru citit şi lecturǎ ar putea fi notiţele cu privire la cǎrţile citite, mai întâi doar titlul şi autorul, însoţite de desen care sǎ sintetizeze conţinutul, mai târziu cu notarea pe scurt a conţinutului, a unor fragmente, expresii sau cuvinte care le-au plǎcut mai mult.

Pot fi folosite şi fişele cu citate, dar în cadrul claselor a III-a, a IV-a, acestea putând fi utilizate în orele de limbǎ şi literaturǎ românǎ în special la compuneri.

Se poate recurge, de asemenea, la citirea selectivǎ din operele unor scriitori de valoare, accesibile vârstei copiilor sau la expoziţiile carte, lansare de carte.

O metodǎ extrem de interesantǎ şi atractivǎ poate fi şezǎtoarea literarǎ unde copiii pot povesti, spune ghicitori, prezintǎ dramatizǎri, întrecându-se în interpretare frumoasǎ. Dramatizǎrile sunt mult agreate de copii deoarece se pot identifica cu eroii poveştilor pe care le citesc.

Uneori chiar elevii pot recomanda anumite lecturi. Aceastǎ formǎ de stimulare a celor mai buni cititori prin prezentarea lor în faţa clasei trezeşte şi în ceilalţi elevi dorinţa de a citi mai bine printre a fi ales ca prezentator.

De o mare importanţǎ în educarea gustului pentru lecturǎ este colaborarea învǎţǎtorului cu familiile elevilor pentru a realiza o îndrumare corectǎ şi în afara şcolii, cu bibliotecile şcolare pentru a oferi elevilor cǎrţi potrivite vârstei, atractive, valoroase din punct de vedere literar.

Cu cât vor citi mai mult, cu atât vor înţelege copiii cǎ mare e puterea cǎrţii, cǎ acest minunat ospǎţ al gândurilor la care este invitat în timpul liber, este un prieten în compania cǎruia niciodatǎ nu este sigur.

Cartea – nu face zgomot, nu se supǎrǎ cǎ o ţii prea mult sub ochii tăi, nici nervi nu face dacǎ o pǎrǎseşti.Ea te face sǎ vibrezi la ceea ce nu-ţi oferă viaţa, îţi lasǎ rǎgaz sǎ meditezi, te urmǎreşte cu stǎruinţǎ în gând, te recheamǎ insistent sǎ o iei dacǎ a fost bine, dacǎ ţi-a plǎcut.

Cartea e darnicǎ pentru oricine.

BIBLIOGRAFIE

  • Nuţǎ, S.,Metodica predǎrii limbii române în clasele primare, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000;
  • Şincan, E., Ỉndrumǎtor pentru învǎţǎtori, pǎrinţi şi copii, Ed. Gh. Alexandrescu, Craiova, 1993.

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Organizarea si desfasurarea activitatilo…

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR       CAPITOLUL IV   ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE SELECŢIE ŞI INIŢIERE A ELEVILOR CU APTITUDINI PENTRU PRACTICAREA SPORTULUI DE PERFORMANŢĂ ÎN...

Read more

Scrierea in viata de zi cu zi

SCRIEREA ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI Ielciu Lucica, profesoară de limba și literatura română Școala Gimnazială Nicolae Titulescu, Cluj-Napoca A scrie înseamnă înainte...

Read more

Regulamentul cadru de organizare si func…

Ordin privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a inspectoratelor scolare

Read more

Educatia socio emotionala la varsta pres…

EDUCAŢIA SOCIO-EMOŢIONALĂ LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ Prof. înv. preşc DAN FLORINA, Grădiniţa cu PP nr 26 Braşov Conceptul de educaţie socială şi emoţională în contextul...

Read more

Competentele unui profesor

COMPETENŢELE UNUI PROFESOR Prof. Nadia Breazu, Colegiul Tehnic Motru, Jud. Gorj Cuvinte cheie: psihopedagogic, psihosocial, autoinstruire Rolul de profesor este, poate, în...

Read more

Dezvoltarea creativitatii prescolarului …

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PREŞCOLARULUI PRIN METODA JOCULUI DIDACTIC   Profesor pentru învăţământul preşcolar Hreapcă Lenuţa - Mihaela Şcoala Gimnazială Larga-Jijia, Movileni, Jud. Iaşi   Rezumat: Niciodată nu este prea târziu pentru cunoaşterea, stimularea, educarea şi dezvoltarea...

Read more

Tratarea diferentiata a elevilor care pr…

TRATAREA DIFERENȚIATĂ A ELEVILOR CARE PREZINTĂ DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE prof. înv. primar Doina Dumitru   Şcoala Gimnazială Fitioneşti Cunoaşterea și abordarea diferențiată a elevilor reprezintă un mijloc...

Read more

Metodologia cadru pentru mobilitatea per…

Metodologia cadru pentru mobilitatea personalului didactic in anul scolar 2014-2015   Vezi Ordinul nr. 5451/12.11.2013 si anexa pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2014-2015.

Read more