Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Scoala Altfel activitati pentru clasele IX XII
Marţi, 07 Februarie 2012 00:00

ACTIVITATEA NR. 1

CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

 

Program Şcoala Altfel -  Activităţi

 

1.        Grupa de vârstă: tineriiii din clasele IX-XII

2.        Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoţional, social, spiritual

3.        Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

4.        Loc de desfăşurare: în natură, în aer liber

5.        Perioada: o zi din perioada 2-6 aprilie 2012

6.        Durata: 6 ore (360 minute)

7.        Nr. participanţi: o clasă de elevi

8.       Obiectivele activităţii:

Activită

țile propuse contribuie la dezvoltarea personală a participanţilor în vederea îmbunătățirii atingerii următoarelor obiective:

 

 

Dezvoltare afectivă

I. Cunoaşterea de sine

ü       Îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.

ü       Caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din punct de vedere emoţional.

ü       Îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.

II. Exprimarea de sine:

ü       Este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.

ü       Îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare. 

III. Relaţionare şi autocontrol

ü       Este conştient de angajamentele implicate de viaţa familială şi este capabil să decidă în mod responsabil în privinţa întemeierii unei familii.

ü       Dovedeşte maturitate în privinţa afectivităţii şi sexualităţii şi este conştient de implicaţiile pe care le are viaţa sexuală. 

Dezvoltare socială: 

I. Relaţii interpersonale şi de comunicare:

ü       Îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.

ü       Îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.

II. Colaborare şi coordonare

ü       Acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.

ü       În interiorul grupului din care face parte, participă la definirea, respectarea şi evaluarea unor reguli unanim acceptate.

ü       Este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.

Dezvoltare spirituală: 

I. Înţelepciune :

ü       Este conştient de responsabilitatea faţă de propria dezvoltare umană şi vocaţională şi este angajat în acest proces.

Dezvoltare a caracterului

I. Sistem de valori

ü       Are un sistem de valori proprii care să-l ajute să se raporteze în mod pozitiv şi constructiv la lume şi viaţă.

ü       Abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.

Dezvoltare intelectuală

I. Rezolvare de probleme

ü       Acţionează cu maturitate şi agilitate în diversele situaţii în care se regăseşte.

ü       Îşi foloseşte în mod inovativ cunoştinţele acumulate pentru a da un aport pozitiv în beneficiul societăţii.

ü       Urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde. 

II. Autonomie

ü       Este capabil să ia decizii singur şi îşi asumă consecinţele acestora.

ü       Dă dovadă de spirit critic în raport cu lumea care-l înconjoară şi are capacitate de discernământ.

ü       Este autonom şi independent în decizii şi acţiune.

ü       Este capabil să înfrunte în mod matur marile încercări ale vieţii.

 

9.        Descrierea activităţii:

     Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc, unde ne putem desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pachet cu ei pentru masa de prânz plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere).

 

Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom introduce activitatea prin a le povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele didactice vor primi  în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele IX-XII şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive bine venite în povestire) 

 

Programul pentru această întâlnire va fi:

 

     Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri de start:

- „Blazonul cercetaşilor” (20 minute) (materiale necesare: pentru fiecare elev câte o coală A4 şi câte 1 pix) care se va desfăşura astfel: Se înmânează participanţilor câte o foaie A4 împărţită în 4 zone. Participanţii îşi scriu numele în colţul din dreapta sus şi sunt rugaţi să simbolizeze în cele 4 cadrane, prin desen, ce sunt ei, ce le place, ce nu le place, ce vor să devină dupa care urmeaza partea de discutii pe temele de mai sus.

- „Bingo” (20 minute) (avem nevoie de o foaia cu aspecte) se va desfăşura astfel: Se vor împărţi foi care vor avea linii şi coloane în care sunt trecute mai multe caracteristici. Fiecare participant va primi o astfel de foaie şi va avea un pix în mână. Când se va da startul va trebui să identifice persoanele care au acele caracteristici, cei identificaţi urmând să semneze în chenarul care li se potriveşte. Vor câştiga cei care: vor face prima LINIE şi vor completa întreg tabelul. Astfel că, cel care va ajunge să completeze prima linie sau va completa întreg tabelul va striga fie LINIE fie BINGO, în funcţie de ce a reuşit să facă.

 

Acum că toţi se cunosc este momentul în care vrem să lucrăm pe echipe şi pentru asta vom forma echipe de câte 7 persoane. Sunt mai multe metode de a forma echipele însă una destul de facilă este să se aşeje în linie şi să numere pornind de la 1 până la 4 de exemplu. Astfel, dacă vor fi 28 de elevi se vor forma 4 echipe fiind 7 care au spus numarul 1, 7 care au zis 2 şi aşa mai departe.

Următoarea activitate îi va determina să lucreze în aceste aceste echipe nou formate cât să să găsească cele mai bune soluţii de finalizare a jocului.

- “Cât de înalt este Alfred?” (aprox. 1 oră) (avem nevoie de: bileţele cu aspecte de mai jos, bileţele albe pe care le vor primi cei din cercurile formate şi câte 1 pix/sticou/creion pentru fiecare dintre aceştia) şi va fi în felul următor:

Participanţii după ce au format echipele de câte 7 persoane  se vor împărţi în 6 jucători + 1 poştaş (recomandat) – fiecare echipă îşi va alege câte un loc diferit cât să poată lucra pentru această activitate.

Cei 6 jucători (P1, P2, P3, P4, P5 şi P6) vor fi aşezaţi în cerc cu faţa înspre exteriorul cercului. Ei nu vor avea voie să vorbească între ei şi tot ce va trebui să aibă cu ei este doar un pix/stilou/creion. Scopul fiecărei echipe este să afle cât de înalt este Alfred şi acest lucru îl pot face doar trimiţându-şi mesaje către ceilalţi jucători din echipă.

Ei îşi vor trimite între ei mesajele prin biletele cu diferitele întrebări/răspunsuri prin poştaş, care stă în mijlocul cercului şi responsabilitatea lui să fie aceea de a distribui mesajele către destinatari. Poştaşul nu va putea vorbi cu membrii care stau în interiorul cercului. (datoria lui/a ei este să se ocupe de aceste mesaje).

Regulile de trimitere a mesajelor lor:

- se trece pe bileţel destinatar către expeditor (de ex, P1 către P5) după care conţinutul textului

- telegrama este trimisă către o singură persoană   

- pentru a trimite un nou mesaj trebuie folosită o nouă telegramă

- mesajele pot fi trimite DOAR prin poştaş

 

Execiţiul durează mai mult de 30 de minute sau când unul dintre echipele participante la joc au decis că au un răspuns la cât de înalt este Alfred.

La finalul exerciţiului se va face debriefing. Debriefing-ul va fi concentrat pe starea prin care au trecut participanţii. Ideea de centralizare a informaţiilor, punctele slabe/tari în a gestiona mesajele primite/transmise precum şi procesarea unui număr mare de informaţii vor fi menţionate în debriefing.

Între participanţi se distribuie următoarele informaţii (fiecare din echipa ce va sta în cerc, va primi unul sau mai multe bileţele – în funcţie de câţi membrii sunt în echipă):

Alina are înălţimea de 156 cm.

George este cu 4 cm mai înalt decât Alina.

Cristi este cu 5 cm mai mic decât George.

Marian este de aceeaşi înălţime cu Cristi.

Alexandra este cu 7 cm mai mică decât Marian.

Horea este cu 8 cm mai înalt decât Alexandra.

Roxana este de aceeaşi înălţime cu Horea.

Ionuţ este cu 3 cm mai înalt decât Roxana.

Ciprian este cu 6 cm mai mic decât Ionuţ.

Florina este de aceeaşi înălţime cu Ciprian.

Andrei este cu 17 cm mai înalt ca Florina.

Alfred are aceeaşi înălţime ca Andrei.

Înălţimea lui Alfred e 170 cm. Fiecare participant primeşte câte două din propoziţiile de mai sus (atenţie să nu fie propoziţii consecutive).

 

După acest joc prin care le-am pus la încercare capacităţile de lucru în echipă, de gândire, de comunicare şi de calcul considerăm că este necesar ca fiecare “cercetaş” să facă o pauză de masă. Am dori ca aceştia să mănânce tot pe echipe pentru a consolida relaţiile dintre ei.

După ce au terminat de mâncat şi s-au odihnit puţin este momentul să le încercăm simţurile şi astfel propunem “Descoperirea simţurilor” (va dura cam 140 de minute) o activitate solicitantă care necesită multă concentrare din partea elevilor.

Instrucţiuni pentru liderul (profesor) activităţii:

Unele lucruri trebuie să fie experimentate. Cum descrii mirosul tocăniţei, sălbăticia mării iarna sau apropierea stelelor în deşert, noaptea? Destul de greu, nu? Tinerii sunt puşi în contact cu sentimentele lor pentru pământ prin aceea că li se dă voie să facă tot felul de lucruri, mai degrabă decât să li se spună ceva despre ele. Simţurile pe care le au reprezintă un „echipament” extraordinar, dar care din păcate nu este folosit de mulţi, sau poate că este utilizat greşit… Uneori trebuie să-i ajutăm pe tineri (şi chiar pe noi!) să vadă măreţia acestei lumi, dar acest lucru nu poate fi realizat doar prin cuvinte şi imagini.

Nu încerca să-ţi satisfaci vanitatea predând multe lucruri extraordinare. Trezeşte curiozitatea oamenilor. Este destul să deschizi minţile celor din jur; nu le supraîncărca. Trebuie să pui acolo numai o scânteie. Dacă materia respectivă poate să ardă, va arde. Tinerii învaţă făcând, iar educaţia pentru conştientizare senzorială se bazează pe această metodă de la început la sfârşit. Este un instrument foarte puternic, care promovează dezvoltarea unei aprecieri emoţionale şi intuitive a mediului înconjurător. Este adevărat că mulţi oameni de toate vârstele beneficiază de „doze” semnificative de experienţe senzoriale, însă deoarece e aşa de uşor să le trăiască, majoritatea le iau de bune şi presupun că ele sunt o pierdere de timp. Ochii şi urechile se plictisesc repede. Ne plângem de mirosuri urâte şi uităm să apreciem mirosul în sine.  Cele mai bune lucruri din viaţă sunt  gratis, şi de aceea sunt în mod brutal subestimate.

Desfăşurarea efectivă:

Pentru fiecare din cele 5 simţuri există câteva mici activităţi care se pot face. Alegeţi-le pe cele potrivite pentru grupul vostru sau inventaţi altele, similare.

Văz:

·         Activitatea 1 - cca 25 min. (avem nevoie de: câteo eşarfă pentru fiecare din echipele formate)

Descriere: participanţii se grupează câte doi. În cadrul perechii, unul merge legat la ochi pe un traseu, în timp ce celălalt îl îndrumă şi îi descrie ceea ce se vede (această experienţă întăreşte şi relaţiile dintre participanţi şi ajută la cunoaşterea reciprocă-sparge gheaţa).

Auz:

·         Activitatea 2 - identificarea sunetelor - cca 25 min. (avem nevoie de: câteo eşarfă pentru fiecare dintre elevi, câte o coală A4 şi câte un pix pentru fiecare)

– trebuie realizată într-un loc unde zgomotele maşinilor nu sunt foarte puternice; undeva în natură, într-un parc etc.

Descriere: fiecare stă, legat la ochi, într-un loc cât de cât izolat, şi încearcă să identifice sunetele pe care le aude şi locul de unde vin (de ex. cântec de păsări, vântul). Se poate face chiar şi o hartă a acestor sunete, pe o bucată de hârtie-fiecare poate reprezenta locurile unul în funcţie de celălalt.

Miros :

·         Activitatea 3 - efectele mirosurilor - 30 min. (avem nevoie de mai multe obiecte, lucruri cu miros: mirodenii, parfumuri, elemente din natură, etc)

Descriere: echipa se împarte în două. Fiecare jumătate pregăteşte celeilalte, pe rând, cca 5 lucruri pe care să le miroasă. Cei care le miros sunt legaţi la ochi şi trebuie să descrie starea pe care le-o provoaca mirosul respectiv.

Gust :

·         Activitatea 4 - joc de rol - 30 min.

Descriere: se împart în 2 echipe. În fiecare echipă, pe rând, câte un copil îşi imaginează că mănâncă sau bea ceva deosebit şi le descrie celorlalţi ce simte (3 min fiecare).

Tactil :

·         Activitatea 5 - comunicarea mută - cca 15 min

Descriere: participanţii sunt aşezaţi în şir, unul în spatele celuilalt. Ultimul din şir trebuie să deseneze ceva, cu degetul, pe spatele celui din faţă, iar acesta desenează ce a simţit pe spatele următorului etc. Primul din rând trebuie să re-deseneze ce a simţit desenându-i-se pe spate. Se compară cele 2 desene.

Observaţie: se poate repeta, urmărindu-se ca cele 2 desene să semene cât mai mult. Se poate face un concurs între 2 sau mai multe şiruri de participanţi (care ghiceşte mai repede).

·         Activitatea 6 - recunoaştere - 15 min. (avem nevoie de câte o eşarfă pentru fiecare echipă formată)

Descriere: participanţii se împart în 2 echipe, fiecare constituind un cerc, iar în mijloc este unul dintre ei. Acesta, legat la ochi, trebuie să-i recunoască pe ceilalţi doar pipăindu-le feţele.

          Vă recomandăm ca, în funcţie de cum decurge activitatea, să le mai acordaţi pauze mici de 5-10 minute.

Văzând că toţi au un anumite simţuri mai mult sau mai puţin dezvoltate propunem la final o activitate de comunicare pozitivă „Maşina de spălat” (15 minute) care presupune următoarele:

Se formează două şiruri de copii, faţa în faţă. Un voluntar/cel care rămâne fără pereche sau animatorul trece printre cele două şiruri („maşina de spălat”). Când ajunge în dreptul primei perechi din şir se opreşte şi aşteaptă să fie „spălat”: fiecare participant la joc îi pune mâna pe umăr şi îi spune o caracteristică, o calitate personală sau o vorbă bună. Cel „spălat” mulţumeşte şi trece mai departe. Atenţie: se va insista de la început pe caracterul pozitiv al comunicării ! Neapărat trebuie să treacă prin „maşina de spălat” copiii trişti, timizi, negativişti, pentru a le ridica moralul, pentru a le dezvolta încrederea în sine sau pentru a-i determina să gândească pozitiv.

 

Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au învăţat sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.

 

După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.

 

Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Olimpiade la disciplinele din aria Tehno…

Olimpiade la disciplinele din aria Tehnologii 2015   Vezi Graficul olimpiadelor la disciplinele din aria curriculara „Tehnologii” in anul scolar 2014-2015, respectiv perioada de desfasurare si judetele organizatoare ale etapei nationale.

Read more

Plural of nouns controversial aspects

PLURAL OF NOUNS – CONTROVERSIAL ASPECTS   Prof. Dumitru Maria Magdalena Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși- Pitești               Collective nouns when used in singular can take either a singular form to refer to the whole...

Read more

Planificare model pentru geografie clasa…

Planificare model pentru geografie clasa a IV-a   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Educatia stiinta si arta

EDUCAŢIA - ŞTIINŢĂ ŞI ARTĂ   PANAIT ELENA, profesor de limba şi literatura română Şcoala gimnazială „George Ştephănescu”, judeţul Argeş                   Educaţia este o activitate necesară şi permanentă nu numai pentru realizarea de sine...

Read more

Modalitati de realizare a educatiei mora…

MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI MORALE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ   Profesor: Dumbravă-Brezoianu Simona Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Benedek Elek”- Sf.Gheorghe   REZUMAT          Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative...

Read more

Legislatie

Ordin nr. 5106/01.09.2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de realizare a raportului de activitate în vederea obţinerii gradaţiei de merit pentru personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar Norme...

Read more

Despre expresiile idiomatice

DESPRE EXPRESIILE IDIOMATICE (IV) Prof. Silvia Baltă Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti Studierea expresiilor idiomatice se realizează în cadrul frazeologiei, disciplină de sine stătătoare al cărei material este constituit din totalitatea...

Read more

Dreptul copiilor la educatie si responsa…

DREPTUL COPILULUI LA EDUCAŢIE ŞI RESPONSABILITĂŢILE ÎNVĂŢĂTORULUI   Instit. Frăţilescu Mihaela-Ramona Şc. Gen. Ghe. Tătărăscu,Tg-Jiu     „Numai un iubitor de copii poate fi şi un bun învăţător” ( Simion Mehedinţi)   În practica educaţională ne punem deseori întrebarea:...

Read more