Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Elemente de management institutional din perspectiva dezvoltarii durabile
Scris de administrator   
Joi, 08 Decembrie 2016 18:59

ELEMENTE DE MANAGEMENT INSTITUȚIONAL

DIN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE

Prof. Isabela Curaleț,

Școala Gimnazială „Simion Florea Marian” Ilișești, jud. Suceava

Rezumat: Societatea Cunoașterii generează transformări și implică alinieri la nivelul managementului instituțional școlar. Modul în care este percepută insituția va permite adaptarea sistemului managerial la schimbările impuse de societate în perspectiva unei dezvoltări durabile și armonioase, fără șocuri și crize profunde. Lucrarea incercă să prezinte instituția școlară dintr-o astfel de perspectivă.

Cuvinte cheie: management instituțional, sistem educațional, cunoaștere, educație.

Un plan managerial modern vede Omul ca ființă gânditoare, capabilă să aducă plus-valoare intelectuală și nu ca resursă sau robot. Legea Moralei Universale induce o bifurcație majoră în momentul în care apare o evoluție tehnologică exponențială, generată de o economie greu de controlat, pe o planetă cu resurse finite. Competiția în viziunea occidentală s-a rafinat până la absurd și a distrus cooperarea indivizilor pentru un scop comun. [6] Competiția este metoda unică care poate aduce un progres rapid și este similară cu lupta pentru supraviețuire. Ea este o moștenire greu de depășit și a fost asimilată și în cazul obținerii unor foloase rapide, a unor funcții sau pentru obținerea puterii. Lumea rațională trebuie să renunțe la luptă și să privească evoluția din perspectiva Teoriei jocului. [3]

O instituție școlară nu trebuie văzută ca un sistem ci ca un organism. Sistemul evoluează sau tranzitează intru-un sens sau altul, în general crescându-și entropia, pe când organismul se auto-structurează încercând să-și mențină nivelul entropiei, ca însușire a viului.

Instituția școlară se comportă ca un organism în sensul unei manifestări colective a membrilor ce ar putea produce efecte sistematice pe care, individual membrii ei nu le-au intenționat. Există deci comportamente destabilizatoare ce implică autoadaptare, autoapărare și autoorganizare. Mecanismele de apărare ale instituției însă nu pot face față schimbărilor radicale culturale, politice și tehnologice. In acest caz inovarea este singura soluție evolutivă. [1]

Instituția școlară în sine nu are dorințe și intenții dar ea se va găsi mereu într-un proces de autoorganizare adaptivă dirijat ferm de un cadru legislativ și adaptiv social. O componentă care erodează instituția se erodează și pe sine, și ea va fi substanțial mai puțin robustă decât instituția din care face parte. [2]

Organism sau nu, școala este un sistem dinamic multidimensional, cu multiple bucle de feedback și cu capacități ascunse ce pot răbufni în situații critice. Altfel spus, instituția este centrată pe un atractor iar apropierea de acesta se traduce prin stingerea treptată a elementelor destabilizatoare tranzitorii. Noile tehnologii ce evoluează într-o societate a cunoașterii pot să arunce instituția spre un alt atractor, caz în care perturbațiile mari sunt greu de stins într-un timp scurt, și deci ar fi greu de făcut diferența între o mișcare haotică și impredictibilele mișcări tranzitorii față de vechiul atractor. În acest caz este nevoie ca instituția să localizeze atractorul în spațiul fazelor și să găsească legea de mișcare. Oscilația sistemului ar putea lăsa observatorilor umani senzația înșelătoare de scop colectiv prea slab precizat.[6]

Desigur, la o scara globală, asemănător valurilor lui Toffler exista crize marcate ca metakalakrata sau metakalamegalo, identificate prin perioade generale se stagnare sau regres dar care la nivel intim structurează, reașază și sedimentează, rezultând, prin procese de analiză, o proiecție a managementului care asigură relansarea. Alegerea dinamicii stabilește evoluția în spațiul posibilităților printr-un tipar emergent, specific geometriei locale, asociat atractorului din acel moment.[2]

O abordare corectă la nivelul politicii instituției școlare ar fi să-și sporească capacitatea de străpungere spre o societate a cunoașterii, să sprijine formarea valorilor pe o piață emergentă. Iluzia valorii actului educațional bazată pe modelul “elevilor olimpici” dublată de managementul realizat după modelul sfârșitului de secol 20 și al procedurilor standard (într-un context bazat pe o evoluție complexă a societății) nu face decât să adâncească criza școlii românești și să ne depărteze de nivelul mediu existent în Europa. Decalajul actual nu mai poate fi trecut cu vederea, continuitatea noastră ca popor și civilizație distinctă presupune străpungerea, nu imitația. Astăzi educația implică să învățăm unii de la alții și unii pentru alții, elevi, profesori, părinți, societate. Mentorii viitorului vor fi de sorginte nexialistă. Ei vor avea cunoștințe de memetică, psihologie, Știința complexității, vor avea o mare deschidere spirituală, vor lucra inter- și trans-disciplinar, vor intui sensul transformării și vor crea activități, evenimente, tehnologii de comunicare adecvate acestei noi misiuni.[4]

Sistemul educațional din România este în general bazat REproduce. Deși parcurgem Societatea Cunoașterii, școala încă funcționează în baza cerințelor unei societăți industriale (în care o piesă este înlocuită cu o alta similară, managementul are la bază proceduri, societatea cere meserii specializate, accentul se pune pe valoarea materială a produselor, eficiența muncii primează în comparație cu armonia naturii). [4]

Sistemul educațional are o puternică componentă inerțială la schimbare, dată de durata mare de timp necesară schimbării planurilor cadru, al manualelor dar și al mentalității persoanelor implicate. Schimbarea într-un sistem educațional de stat nu va începe din interiorul sistemului ci este un rezultat al voinței societății prin filiera politicului. Școala are însă alternativa bazată pe educația non-formală și informală, pe inițiativa individuală și prin sistemul propriu de management bazat pe reacții venite din comunitatea locală, de la elevi și de la părinți.[5] Managementul dezvoltat astăzi, bazat pe înțelegerea funcționării organice a rețelelor socio-economice globale ce evoluează într-o societate ce vede Planeta ca un organism, implică abilități și cunoștințe diferite, printr-o înțelegere transdisciplinară ce reunește domenii ca psihologia, foresight-ul, sociologia, dinamica socială.

Pe plan mondial este din ce în ce mai vizibilă intenția de a dezvolta educația în domeniile STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics). Aceste domenii vin cu o serie întreagă de subiecte ce nu pot fi analizate decât dacă analiza cantitativă este completată de un studiu calitativ. Apare aici foarte important managementul ciclului de viață a unui produs educațional. Managementul instituției școlare este dictat și de faptul că învățământul românesc este atipic iar celor din sistem li se pare normal să fie așa:

- autoritățile nu se implică suficient,

- părinții investesc uneori extraordinar de mult în educația copiilor,

- managementul blochează profesorii vizionari și inovatori,

- elevii știu foarte bine unde vor să ajungă.

Instituțiile școlare sunt fungibile. Ele funcționează după aceleași reguli, au o structură asemănătoare dar sunt foarte diferite între ele. Un astfel de sistem lipsit de inițiativă ar putea deveni atât de sărăcăcios încât nu ar mai putea funcționa. O instituție de orice fel nu poate fi dinamică, fin acordată cu realitatea în continuă schimbare când principalele piese lipsesc.

Ar putea exista instituții școlare care să nu evolueze? Raționamentul ar duce spre o manieră extremă direcțiile neașteptate produse de o gândire contextuală bazată pe un reducționism care nu ar elucida problema. Mai bine să nu existe.[5]

Managerul nu trebuie să identifice ce este bun pentru instituție cu ce este bun pentru el. Este esențial în aceste condiții ca o echipă managerială să-și asume un ideal din care să se desprindă strategii, care să genereze tactici de implementare, care să genereze obiective pe termen scurt, pe baza unui management dinamic, în continuă evoluție a strategiilor, capabil să coreleze viziunea instituției cu evoluția nepredictibilă complet a realității [4]. De multe ori conducerea unei instituții vede dinamica sub forma unui generator de numere aleatoare. Teoria Haosului susține că erorile cresc în timp după o lege exponențială. Viteza cu care reacționează sistemul managerial este în aceste situații de mare importanță.[5] Când se dorește îmbunătățirea unui sistem existent se folosește termenul de change management, ce constă în modificarea unor componente, structuri sau îmbunătățirea fluxurilor ce pun în mișcare sistemul. Termenul de transformational management, este însă esențial și implică o schimbare de mentalitate prin modificarea profundă a conceptelor referitoare la persoanele implicate. Dacă schimbarea se face în cadrul aceleași paradigme și impune luarea de măsuri necorelate și implicit necoerente, transformarea implică obligatoriu modificarea și asimilarea unei noi paradigme de către sistemul managerial asupra căruia se exercită transformarea. Academicianul Florin Munteanu subliniază că „Schimbarea se face prin reglementări, legiferări, proceduri, fiind exterioară Omului, în timp ce Transformarea presupune un salt de conștiință, o schimbare de atitudine față de Realitate, generată de un salt de Cunoaștere. Transformarea se aplică obiectului și subiectului transformării - Omul și de aceea este nu doar dificil de făcut ci chiar traumatic căci implică destructurarea sistemului de valori existente și crearea contextului pentru nașterea unui sistem bazat pe noi cunoștințe, noi valori, noi concepte, noi teorii și modele care sa explice / valorizeze Universul în care suntem scufundați.”[4]

Bibliografie

[1] L. D. Milici, M. R. Milici, Consideration about the evolution of performance in nature and technology, European Journal of Science and Theology, vol. 9, nr. 1, 2013,

[2] [2] A. Toffler, Future Shock, Amereon Ltd. New York, 1970

[3] Ph. DeCezara, Mathematical Modeling of the Structured Functions at the Level of National Educational Nacrosystems, Editura Cygnus, 2014,

[4] F. Munteanu, Managementul transformațional, http://www.complexity.ro, (accesat 15.08.2016),

[5] L. D. Milici, M. R. Milici, D. Cernomazu, C. Popa, Modeling of Physical and Psyhological Human Performance Evolution, Proceedings of the 6th International Conference on Electrical & Power Engineering, Iaşi, 2010,

[6] J. Cohen, I. Stewart, The Collapse of Chaos – discovering simplicity in a complex world, Joat Enterprises, 2008.

 

Ultima actualizare în Joi, 12 Ianuarie 2017 19:02
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Le theatre et son role dans la vie

LE THÉÂTRE ET SON RÔLE DANS LA VIE Prof. Cărăuşu Camelia Alina, Şcoala Gimnazială ,,Ştefan Cel Mare” Botoşani Grâce au...

Read more

Rolul adolescentului in societate

ROLUL ADOLESCENTULUI ÎN SOCIETATE   Prof. Teodorescu Lacramioara Liceul Teoretic D. Zamfirescu Odobeşti, Jud. Vrancea Fiecare adolescent este un caz concret, distinct şi trebuie tratat ca atare. El are maniera sa...

Read more

Advantages of teaching english through p…

ADVANTAGES OF TEACHING ENGLISH THROUGH PROJECTS   Sorina Mirela Lungu - profesor Colegiul Tehnic Reșița   The article concentrates on the positive aspects of teaching English in a more natural way, through projects. By applying...

Read more

Studiu privind istoricul localitatii Gli…

STUDIU PRIVIND ISTORICUL LOCALITĂŢII GLIMBOCA   Prof. Sandu Diana – Ileana Colegiul Tehnic “Regele Ferdinand” Timişoara   În acest studiu am căutat să ilustrez câteva date semnificative din istoria unui loc fascinant, aproape mitic pentru...

Read more

Doctor in stiinte medicale pe meridianel…

O fiică a Sebeşului de Sus, doctor în ştiinţe medicale pe meridianele lumii: LUCIANA STĂNILĂ    „Mulţi sebeşeni poartă numele Stănilă şi Bădilă! Sunt răspândiţi prin ţară, dar de te străduieşti, îi...

Read more

Modalitati de realizare a educatiei mora…

MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI MORALE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ   Profesor: Dumbravă-Brezoianu Simona Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Benedek Elek”- Sf.Gheorghe   REZUMAT          Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative...

Read more

EDUCATIA INCLUZIVA

EDUCAtIA INCLUZIVÃ: RESPECT, SOLIDARITATE, INTEGRARE   Ene Iuliana, profesor psiholog scolar Şcoala cu clasele I-VIII „I. L. Caragiale” - Medgidia     Motto: “Şcolile inclusive trebuie sã recunoascã si sã rãspundã diferitelor nevoi ale elevilor,...

Read more

Jocul didactic integrat terapiei educati…

JOCUL DIDACTIC INTEGRAT TERAPIEI EDUCAȚIONALE COMPLEXE ȘI INTEGRATE Prof. Educator Mureșan- Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația...

Read more