Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Elemente de management institutional din perspectiva dezvoltarii durabile
Scris de administrator   
Joi, 08 Decembrie 2016 18:59

ELEMENTE DE MANAGEMENT INSTITUȚIONAL

DIN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE

Prof. Isabela Curaleț,

Școala Gimnazială „Simion Florea Marian” Ilișești, jud. Suceava

Rezumat: Societatea Cunoașterii generează transformări și implică alinieri la nivelul managementului instituțional școlar. Modul în care este percepută insituția va permite adaptarea sistemului managerial la schimbările impuse de societate în perspectiva unei dezvoltări durabile și armonioase, fără șocuri și crize profunde. Lucrarea incercă să prezinte instituția școlară dintr-o astfel de perspectivă.

Cuvinte cheie: management instituțional, sistem educațional, cunoaștere, educație.

Un plan managerial modern vede Omul ca ființă gânditoare, capabilă să aducă plus-valoare intelectuală și nu ca resursă sau robot. Legea Moralei Universale induce o bifurcație majoră în momentul în care apare o evoluție tehnologică exponențială, generată de o economie greu de controlat, pe o planetă cu resurse finite. Competiția în viziunea occidentală s-a rafinat până la absurd și a distrus cooperarea indivizilor pentru un scop comun. [6] Competiția este metoda unică care poate aduce un progres rapid și este similară cu lupta pentru supraviețuire. Ea este o moștenire greu de depășit și a fost asimilată și în cazul obținerii unor foloase rapide, a unor funcții sau pentru obținerea puterii. Lumea rațională trebuie să renunțe la luptă și să privească evoluția din perspectiva Teoriei jocului. [3]

O instituție școlară nu trebuie văzută ca un sistem ci ca un organism. Sistemul evoluează sau tranzitează intru-un sens sau altul, în general crescându-și entropia, pe când organismul se auto-structurează încercând să-și mențină nivelul entropiei, ca însușire a viului.

Instituția școlară se comportă ca un organism în sensul unei manifestări colective a membrilor ce ar putea produce efecte sistematice pe care, individual membrii ei nu le-au intenționat. Există deci comportamente destabilizatoare ce implică autoadaptare, autoapărare și autoorganizare. Mecanismele de apărare ale instituției însă nu pot face față schimbărilor radicale culturale, politice și tehnologice. In acest caz inovarea este singura soluție evolutivă. [1]

Instituția școlară în sine nu are dorințe și intenții dar ea se va găsi mereu într-un proces de autoorganizare adaptivă dirijat ferm de un cadru legislativ și adaptiv social. O componentă care erodează instituția se erodează și pe sine, și ea va fi substanțial mai puțin robustă decât instituția din care face parte. [2]

Organism sau nu, școala este un sistem dinamic multidimensional, cu multiple bucle de feedback și cu capacități ascunse ce pot răbufni în situații critice. Altfel spus, instituția este centrată pe un atractor iar apropierea de acesta se traduce prin stingerea treptată a elementelor destabilizatoare tranzitorii. Noile tehnologii ce evoluează într-o societate a cunoașterii pot să arunce instituția spre un alt atractor, caz în care perturbațiile mari sunt greu de stins într-un timp scurt, și deci ar fi greu de făcut diferența între o mișcare haotică și impredictibilele mișcări tranzitorii față de vechiul atractor. În acest caz este nevoie ca instituția să localizeze atractorul în spațiul fazelor și să găsească legea de mișcare. Oscilația sistemului ar putea lăsa observatorilor umani senzația înșelătoare de scop colectiv prea slab precizat.[6]

Desigur, la o scara globală, asemănător valurilor lui Toffler exista crize marcate ca metakalakrata sau metakalamegalo, identificate prin perioade generale se stagnare sau regres dar care la nivel intim structurează, reașază și sedimentează, rezultând, prin procese de analiză, o proiecție a managementului care asigură relansarea. Alegerea dinamicii stabilește evoluția în spațiul posibilităților printr-un tipar emergent, specific geometriei locale, asociat atractorului din acel moment.[2]

O abordare corectă la nivelul politicii instituției școlare ar fi să-și sporească capacitatea de străpungere spre o societate a cunoașterii, să sprijine formarea valorilor pe o piață emergentă. Iluzia valorii actului educațional bazată pe modelul “elevilor olimpici” dublată de managementul realizat după modelul sfârșitului de secol 20 și al procedurilor standard (într-un context bazat pe o evoluție complexă a societății) nu face decât să adâncească criza școlii românești și să ne depărteze de nivelul mediu existent în Europa. Decalajul actual nu mai poate fi trecut cu vederea, continuitatea noastră ca popor și civilizație distinctă presupune străpungerea, nu imitația. Astăzi educația implică să învățăm unii de la alții și unii pentru alții, elevi, profesori, părinți, societate. Mentorii viitorului vor fi de sorginte nexialistă. Ei vor avea cunoștințe de memetică, psihologie, Știința complexității, vor avea o mare deschidere spirituală, vor lucra inter- și trans-disciplinar, vor intui sensul transformării și vor crea activități, evenimente, tehnologii de comunicare adecvate acestei noi misiuni.[4]

Sistemul educațional din România este în general bazat REproduce. Deși parcurgem Societatea Cunoașterii, școala încă funcționează în baza cerințelor unei societăți industriale (în care o piesă este înlocuită cu o alta similară, managementul are la bază proceduri, societatea cere meserii specializate, accentul se pune pe valoarea materială a produselor, eficiența muncii primează în comparație cu armonia naturii). [4]

Sistemul educațional are o puternică componentă inerțială la schimbare, dată de durata mare de timp necesară schimbării planurilor cadru, al manualelor dar și al mentalității persoanelor implicate. Schimbarea într-un sistem educațional de stat nu va începe din interiorul sistemului ci este un rezultat al voinței societății prin filiera politicului. Școala are însă alternativa bazată pe educația non-formală și informală, pe inițiativa individuală și prin sistemul propriu de management bazat pe reacții venite din comunitatea locală, de la elevi și de la părinți.[5] Managementul dezvoltat astăzi, bazat pe înțelegerea funcționării organice a rețelelor socio-economice globale ce evoluează într-o societate ce vede Planeta ca un organism, implică abilități și cunoștințe diferite, printr-o înțelegere transdisciplinară ce reunește domenii ca psihologia, foresight-ul, sociologia, dinamica socială.

Pe plan mondial este din ce în ce mai vizibilă intenția de a dezvolta educația în domeniile STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics). Aceste domenii vin cu o serie întreagă de subiecte ce nu pot fi analizate decât dacă analiza cantitativă este completată de un studiu calitativ. Apare aici foarte important managementul ciclului de viață a unui produs educațional. Managementul instituției școlare este dictat și de faptul că învățământul românesc este atipic iar celor din sistem li se pare normal să fie așa:

- autoritățile nu se implică suficient,

- părinții investesc uneori extraordinar de mult în educația copiilor,

- managementul blochează profesorii vizionari și inovatori,

- elevii știu foarte bine unde vor să ajungă.

Instituțiile școlare sunt fungibile. Ele funcționează după aceleași reguli, au o structură asemănătoare dar sunt foarte diferite între ele. Un astfel de sistem lipsit de inițiativă ar putea deveni atât de sărăcăcios încât nu ar mai putea funcționa. O instituție de orice fel nu poate fi dinamică, fin acordată cu realitatea în continuă schimbare când principalele piese lipsesc.

Ar putea exista instituții școlare care să nu evolueze? Raționamentul ar duce spre o manieră extremă direcțiile neașteptate produse de o gândire contextuală bazată pe un reducționism care nu ar elucida problema. Mai bine să nu existe.[5]

Managerul nu trebuie să identifice ce este bun pentru instituție cu ce este bun pentru el. Este esențial în aceste condiții ca o echipă managerială să-și asume un ideal din care să se desprindă strategii, care să genereze tactici de implementare, care să genereze obiective pe termen scurt, pe baza unui management dinamic, în continuă evoluție a strategiilor, capabil să coreleze viziunea instituției cu evoluția nepredictibilă complet a realității [4]. De multe ori conducerea unei instituții vede dinamica sub forma unui generator de numere aleatoare. Teoria Haosului susține că erorile cresc în timp după o lege exponențială. Viteza cu care reacționează sistemul managerial este în aceste situații de mare importanță.[5] Când se dorește îmbunătățirea unui sistem existent se folosește termenul de change management, ce constă în modificarea unor componente, structuri sau îmbunătățirea fluxurilor ce pun în mișcare sistemul. Termenul de transformational management, este însă esențial și implică o schimbare de mentalitate prin modificarea profundă a conceptelor referitoare la persoanele implicate. Dacă schimbarea se face în cadrul aceleași paradigme și impune luarea de măsuri necorelate și implicit necoerente, transformarea implică obligatoriu modificarea și asimilarea unei noi paradigme de către sistemul managerial asupra căruia se exercită transformarea. Academicianul Florin Munteanu subliniază că „Schimbarea se face prin reglementări, legiferări, proceduri, fiind exterioară Omului, în timp ce Transformarea presupune un salt de conștiință, o schimbare de atitudine față de Realitate, generată de un salt de Cunoaștere. Transformarea se aplică obiectului și subiectului transformării - Omul și de aceea este nu doar dificil de făcut ci chiar traumatic căci implică destructurarea sistemului de valori existente și crearea contextului pentru nașterea unui sistem bazat pe noi cunoștințe, noi valori, noi concepte, noi teorii și modele care sa explice / valorizeze Universul în care suntem scufundați.”[4]

Bibliografie

[1] L. D. Milici, M. R. Milici, Consideration about the evolution of performance in nature and technology, European Journal of Science and Theology, vol. 9, nr. 1, 2013,

[2] [2] A. Toffler, Future Shock, Amereon Ltd. New York, 1970

[3] Ph. DeCezara, Mathematical Modeling of the Structured Functions at the Level of National Educational Nacrosystems, Editura Cygnus, 2014,

[4] F. Munteanu, Managementul transformațional, http://www.complexity.ro, (accesat 15.08.2016),

[5] L. D. Milici, M. R. Milici, D. Cernomazu, C. Popa, Modeling of Physical and Psyhological Human Performance Evolution, Proceedings of the 6th International Conference on Electrical & Power Engineering, Iaşi, 2010,

[6] J. Cohen, I. Stewart, The Collapse of Chaos – discovering simplicity in a complex world, Joat Enterprises, 2008.

 

Ultima actualizare în Joi, 12 Ianuarie 2017 19:02
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Educatia integrata in scoala contemporan…

EDUCAŢIA INTEGRATĂ ÎN ŞCOALA CONTEMPORANĂ - STRATEGII DIDACTICE Institutor Anton Simona Marinela Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 2, Vorniceni, Judeţul Botoşani Învăţământul este una din componentele vieţii sociale...

Read more

Roluri animate de educatori

ROLURI ANIMATE DE EDUCATORI   Educator Stan Luminiţa-Simona Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi     Noul Curriculum accentuează rolul educatorului în raport cu libertatea în planificarea activităţii zilnice, iar aria comportamentelor fundamentale ale cadrului didactic...

Read more

Comunicarea eficienta dintre profesor si…

COMUNICAREA EFICIENTĂ DINTRE PROFESOR ȘI ELEV            Profesor psihopedagog Ștefănescu Adreana                                      Centrul de Resurse și  Asistență Educațională ”Speranța” Timișoara               Comunicarea eficientă dintre profesor și elev presupune existența unor relații de ...

Read more

Studiu privind influenta parintilor asup…

STUDIU PRIVIND INFLUENȚA PĂRINȚILOR ASUPRA COPIILOR ÎN ALEGEREA CARIEREI   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov     Alegerea carierei reprezintă o etapă importantă în viața fiecărui individ, este un proces care...

Read more

Scoala si prietenii surse de suport soci…

ŞCOALA ŞI PRIETENII, SURSE DE SUPORT SOCIAL PENTRU COPIL   Psih. Pop Petronica Profesor consilier şcolar/CJRAE Cluj Rezumat Este bine ştiut cine este un „mare consumator de...

Read more

Planificare model pentru chimie invatama…

Planificare model pentru chimie invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Familia si scoala in crearea fiintei soc…

FAMILIA ŞI ŞCOALA ÎN CREAREA FIINŢEI SOCIALE   Profesor Mihăeş Violeta Şcoala cu clasele I-VIII Ploscuţeni, Vrancea   Rezumat Indiferent de perspectiva din care sunt abordate, familia şi şcoala îndeplinesc un set complex de roluri, acestea...

Read more

Strategii didactice interactive evaluati…

STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE EVALUATIVE UTILIZATE ÎN CADRUL LECŢIILOR DE GEOGRAFIE   Profesor MIRON STELUŢA OTILIA Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Lucrarea prezintă exemple de stategii didactice interactive evaluative şi metode interactive...

Read more