Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Efectul Prometeu si deficientele unei culturi populare
Marţi, 08 Februarie 2011 00:00

EFECTUL PROMETEU ŞI DEFICIENŢELE

UNEI CULTURI POPULARE

 

Prof. Maghiar Adina

S08 „Arany Janos”, Salonta

 

            În lumea istorică există o ortogeneză a culturilor care se constituie într-o teorie a culturilor şi care ajunge  să le clasifice în culturi mari şi culturi mici. Dacă marile culturi se afirmă şi se individualizează pe scena istoriei, impunând un stil de viaţă, fiind caracterizate de simţ istoric, de instinct, de o pornire nestăvilită de a-şi epuiza ultimele resurse în procesul existenţei, culturile mici degenerează în caricaturi, căci sunt lipsite de instinct. Există o tragedie a culturilor mici, obligate să desfăşoare o luptă permanentă pentru a-şi învinge anonimatul şi pentru a pătrunde pe făgaşul devenirii istorice. Între cele două tipuri de culturi se întrevede şi un tip de cultură intermediară, incapabilă de a se realiza în cursul devenirii ei pe toate planurile, categorie în care se regăseşte şi cultura românească. Singura obsesie a culturilor mici şi a celor intermediare trebuie să fie saltul istoric, căci numai sărind treptele istorice putem intra în ritmul colectiv.

 

            „Când s-a născut în noi conştiinţa, n-am înregistrat prin ea un proces inconştient de creaţie, ci sterilitatea spirituală multiseculară”, afirma Emil Cioran. Trezirea la conştiinţă a omului, coborârea din eternitate, spaţiu paradisiac,  în realitate, în conştiinţă, a generat două tipuri de viziuni, situate în antiteză: una a fiinţei pur şi simplu şi una a fiinţei trezite. Fiinţa are ritm şi direcţie, fiinţa trezită este tensiune şi întindere. Dacă prima pune întrebările când şi de ce, a doua pune întrebări precum unde, cum. Dihotomia  fiinţă pur şi simplu-fiinţă trezită corespunde celei a cosmosului-microcosmosului. Întregul cosmos poartă însemnul periodicităţii, are un ritm, în timp ce microcosmosul înseamnă tensiune. Detensionarea generează o anumită stare de oboseală, de somnolenţă, iar un om care somnolează, eliberat de orice tensiune, nu va mai fi decât o fiinţă vegetativă.

            Progresului în conştiinţă îi corespunde progresul în istorie. Stagnarea în reveria ancestrală înseamnă însă un somn istoric. În fiinţa umană se confruntă setea de integrare activă în devenirea istorică cu setea demiurgică satisfăcută într-un exces sufletesc şi o viziune interioară. Fiinţa pur şi simplu se află încă sub dominaţia văzului, a tactilului, în timp ce fiinţa trezită primeşte zestrea de spaimă, fiind obligată să pătrundă în toate abisurile şi să treacă la ofensivă, să caute cheia misterelor.

          Diferenţa dintre o cultură mare şi una mică se bazează pe destinul  spiritual şi politic prin care se individualizează, dar gândirea naţională şi politică a României este contaminată de o viziune organicistă, care nu se sincronizează cu ritmul accelerat al istoriei. O ţară care nu-şi poate defini destinul spiritual şi politic suferă de o deficienţă organică, chiar dacă este constituită biologic.

     În cadrul marilor culturi, al căror destin depăşeşte toate valorile eticului, dihotomia bine-rău presupune mediocritate. În timp ce culturile mari pun omul în faţa creaţiei din nimic, culturile mici îl pun în faţa nimicului culturii. Pentru a putea renaşte în ea, România ar trebui recreată din interior.

            Dacă la Emil Cioran teoria culturii glosează pe marginea  sintagmelor cultură mare-cultură mică, la Lucian Blaga întâlnim disocierea cultură majoră-cultură minoră. Constantin Noica preia sintagma din urmă, cultură minoră, echivalând-o cu o cultură populară.

     O cultură minoră nu înseamnă inferioritate din punct de vedere calitativ, dar stagnarea culturii româneşti la stadiul culturii populare înseamnă sterilitate. Civilizaţia noastră a fost permanent întru o tradiţie, spune Noica, acest factor activ fiind mai slab pronunţat la alte popoare.

            Pe baza acestei tradiţii, poporul român are o mai largă întâlnire decât alţii cu valorile spiritului; căci prin ea însăşi tradiţia înseamnă păstrarea întru spirit a ceea ce a fost bun în trecut. Dar o asemenea potrivită aşezare întru cele ale spiritului ar fi putut să se traducă mai mult printr-o închidere, oricât de strălucită ar fi fost ea, anume într-o cultură folclorică - şi atât. Noi însă am avut veacul al XVII-lea, cel al marilor personalităţi, iar a doua jumătate a veacului al XIX-lea a putut de asemenea da mari personalităţi culturale; şi de altfel, natura acestei culturi folclorice, ca şi felul întâlnirii noastre cu valorile, nu se ridică împotriva noutăţilor veacului, ci se împletesc în chip neaşteptat cu ele.    

            Pentru Constantin Noica, România eternă, patriarhală, sătească, anistorică, nu mai corespunde cerinţelor actuale ale istoriei, ritmului accelerat al devenirii istorice. Satul nu este motorul unei naţiuni: Dacă istoria este o chestiune de ritm, atunci satul este negaţia ei. Orice popor trebuie să tindă la realizarea unei culturi istorice, şi nu populare. Elementele populare trebuie însumate, însă nu le putem considera finalităţi. Un popor care n-a creat decât o cultură populară n-a trecut treapta istorică. Culturile populare concep devenirea într-un mod substanţial, sunt fundamentate pe mituri şi se detaşază de istorie, fiind o prelungire a eternităţii. Aceste culturi nu cunosc progres, individualizare( au caracter anonim, colectiv, oral), rămân închise în ele însele. Se creează astfel un conflict între o cultură conştientă, personală, asumată şi una anonimă. Trecerea de la spiritualitatea populară la creaţia personală produce o tensiune interioară în cultura românească. Lucian Blaga considera că pentru a trece de la minor la major ne trebuie o prelungire a minorului, căci fără un a priori stilistic nu există o cultură majoră. Între cultura minoră şi cea majoră nu poate exista o fuziune desăvârşită, deoarece prima nu se poate realiza monumental în istorie, iar a doua se îndepărtează de natură.

            Întâlnirea dintre etern şi istoric determină tensiune în conştiinţa românească. De la nostalgia neschimbării la dorinţa de a purta în noi şi ce e etern şi ce poate  fi istoric, omul românesc a parcurs, din punct de vedere biologic şi spiritual, un proces de creştere dinăuntru în afară, de la fiinţă către forma istorică.

     

     

 

 

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Studiu evaluarea initiala necesitatea si…

STUDIU - EVALUAREA INIȚIALĂ-NECESITATEA ȘI IMPORTANȚA EI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Evaluarea inițială oferă elevului și profesorului o reprezentare a potențialului de învățare, dar și a...

Read more

Pregatire si grafic examene pentru gradu…

Pregătire şi grafic examene pentru gradul didactic II la Universitatea Sibiu   Află informaţii privind perioada şi cursurile de pregătire organizate de Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Drept, pentru gradul...

Read more

Studiu privind importanta aplicarii meto…

Studiu privind importanta aplicarii metodelor active in orele de istorie la clasa a IV a

STUDIU PRIVIND IMPORTANŢA APLICĂRII METODELOR ACTIVE ÎN ORELE DE ISTORIE, LA CLASA A IV-A Liliana Damian, institutor Şcoala cu clasele I-VIII Vădeni, jud. Brăila La începutul clasei a IV-a s-a...

Read more

Alba Iulia capitala educatiei intercultu…

ALBA IULIA – CAPITALA EDUCAŢIEI INTERCULTURALE  Prof. Dan Stroe Între 13 şi 17 octombrie la Alba Iulia, județul Alba, sub egida Consiliului Europei, a Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România, a Inspectoratului...

Read more

Rolul educatiei in combaterea violentei

ROLUL EDUCAŢIEI ÎN COMBATEREA VIOLENŢEI Prof. Saizescu Cristina-Alexandra Colegiul Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I” Timişoara Scopul educaţiei este de a forma, contura, configura sau definitiva...

Read more

Scurta privire asupra invatamantului rom…

SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC DE AZI ŞI DE MÂINE profesor Moise Iuliana Daniela Liceul cu Program Sportiv „I. B. Soter”, Buzău, jud. Buzău Orice reformă, oricât de...

Read more

Clasicul Creanga in activitatile scolare…

CLASICUL CREANGĂ ÎN ACTIVITĂŢILE ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE                                                                                                                               Prof. înv. primar  Grecu Niculina Şcoala primară nr. 3, Covrigi, comuna Văgiuleşti, jud. Gorj   Poveştile lui Creangă au încântat şi încântă generaţii întregi de copii....

Read more

C est quoi le traducteur

C’EST QUOI, LE TRADUCTEUR?                                                                                                              Prof. Pîrlog Daniela, Şcoala Gimnazială Băleni, Galaţi   On se propose, par cet article, d’expliquer aux étudiants de la langue française les tâches du traducteur et ce qu’il...

Read more