Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Creativitatea si inovatia - performanta in educatie
Joi, 08 Aprilie 2010 00:00

CREATIVITATEA ŞI INOVAŢIA – PREMISE

ALE PERFORMANŢEI ÎN EDUCAŢIE

Profesor Magaz Georgeta

Liceul Teoretic “Callatis”


În contextul actual, al schimbărilor rapide, al competiţiei acerbe şi accelerate care ne influenţează viaţa, ne dinamizează mediul, ne impune noi determinări, ne provoacă la o regândire a sistemelor şi a structurilor economice şi sociale, dintre identitatea naţională şi globalizare, se fac eforturi de adaptare a societăţii la exigenţele lumii de mâine. Trăim într-o lume bazată pe competiţie şi eficenţă, a cărei forţă rezidă în cunoaştere.

În cadrul competiţiei globale, Uniunea Europeană şi a propus ca scop cardinal crearea unei societăţii bazate pe cunoaştere. Un element fundamental îl contituie creativitatea. Astăzi mai mult decât oricând, creativitatea reprezintă o condiţie fundamentală a calităţii educaţiei, una dintre premisele esenţiale ale performanţei.

Creativitatea este acea caracteristică a gândirii care foloseşte inventiv experienţa şi cunoştinţele acumulate, oferind soluţii şi idei originale. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres în planul social. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Şi cum noutatea, azi, nu se obţine cu uşurinţă, o altă componentă este voinţa , perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări.

Gândirea creatoare este deosebit de complexă şi are la bază o serie de factori

care-i permit combinările, transformările, implicările, relaţiile, identificările sau evaluările. Pe lângă coeficentul de inteligenţă, un rol important în creativitate, îl au: ereditatea, capacităţile intelectuale, aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susţinut de pregătire şi investigaţie. Cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor contemporane. Stimularea creativităţii tinerilor se poate realiza printr-o susţinută şi elevată pregătire teoretică şi practică; dinamizarea iniţiativei şi muncii independente, a spiritului critic ştiinţific; dinamizarea activităţii de documentare şi experimentare independentă; receptivitatea faţă de nou; pasiune pentru ştiinţă în concordanţă cu aptitudinile fiecăruia. Deosebit de importantă este atitudinea profesorului, relaţia sa cu elevii. Aceasta implică schimbări importante, atât în mentalitatea profesorilor, cât şi ceea ce priveşte metodele de educare şi instruire. În primul rând, trebuie schimbat climatul, pentru a elimina blocajele culturale şi emotive, puternice în şcoala din trecut. Se cer relaţii distinse, democratice, între elevi şi profesori, ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social a celor din urmă, apoi, modul de predare trebuie să solicite participarea, iniţiativa elevilor – e vorba de acele metode active, din păcate prea puţin utilizate în şcoala românească.

Creativitatea este motorul inovării şi factorul cheie al dezvoltării personale, ocupaţionale, antreprenoriale şi sociale şi al bunăstării tuturor indivizilor în societate. (Logo-ul Anului European 2009)[1]. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat, în decembrie 2008, decizia ca anul 2009 să fie desemnat anul creativităţii şi inovaţiei, pornind de la premisa că Europa ”trebuie să-şi consolideze capacitatea de creativitate şi inovare din motive sociale şi economice pentru a răspunde în mod eficent la dezvoltarea soietăţii şi economice pentru a răspunde în mod eficient la dezvoltarea societăţii bazată pe cunoaştere: capacitatea inovatoare este strâns legată de creativitatea ca însuşire personală şi pentru a fi valorificată la maximum, trebuie difuzată pe scară largă în rândul populaţiei”[2]

Obiectivul specific este de a sublinia, printre altele, următorii factori care pot contribui la promovarea creativităţii si capacităţii de inovare:

(a) Crearea unui mediu favorabil inovării şi adaptabilităţii într-o lume aflată în continuă schimbare; trebuie luate în considerare toate formele de inovare, inclusiv pe plan social şi antreprenorial;

(b) Evidenţierea deschiderii spre diversitate culturală drept mijloc de încurajare a comunicării interculturale şi promovarea unei mai strânse legături între arte, precum şi cu şcolile şi universităţile;

(c) Stimularea sensibilităţii estetice, dezvoltării emoţionale, gândirii creative şi intuiţiei la toţi copii la vârsta cea mai frageda, inclusiv în învăţământul preşcolar;

(d) Sensibilizarea în privinţa importanţei creativităţii, a inovării şi a spiritului antrepreonorial pentru dezvoltarea personală, precum şi pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, precum şi încurajarea unei mentalităţi antreprenoriale, în special în rândul tinerilor, prin cooperarea cu mediul de afaceri;

(e) Promovarea educării în domeniile matematic, ştiinţific şi tehnologic a aptitudinilor de bază şi avansate favorabile inovării tehnologice;

(f) Încurajarea deschiderii de către schimbare, creativitate şi rezolvarea problemelor în competenţe favorabile inovării, care se pot aplica unei varietăţi de contexte profesionale şi sociale;

(g) Lărgirea accesului la o serie de forme creative de exprimare atât prin intermediul învăţământului formal cât şi prin activităţii neformale şi informale pentru tineret;

(h) Sensibilizarea publicului, atât în interiorul, cât şi în exteriorul pieţei muncii, în ceea ce priveşte importanţa creativităţii, a cunoaşterii şi a flexibilităţii într-o epocă a schimbărilor tehnologice şi a integrării globale rapide pentru o viaţă prosperă şi satisfacătoare precum şi oferirea mijloacelor care să permită cetăţenilor să-şi îmbunătăţească oportunităţile de angajare în toate domeniile în care creativitatea şi capacitatea de inovare joacă un rol important;

(i) Promovarea designului drept activitate creativă care contribuie în mod semnificativ la inovarea precum şi la dobândirea de aptitudini de gestionare a inovării şi a designului, inclusiv noţiunii de bază în materie de protecţie a proprietăţii intelecuale;

(j) Dezvoltarea creativităţii şi a capacităţii inovatoare în organizaţiile private şi publice prin formare şi încurajarea acestora de a utiliza mai bine potenţialul creativ atât al angajaţilor, cât şi al clienţilor. [...][3]

Măsurile care trebuie luate pentru a se atinge obiectivele stabilite mai sus includ următoarele activităţi realizate, naţional, regional sau local, legate de obiectivele Anului European:

(a) Conferinţe, evenimente şi initiative de promovare a dezbaterii şi de sensibilizare în privinţa importanţei creativităţii de inovare;

(b) Campanii de informare si promovare pentru a difuza mesajele-cheie;

(c) Identificarea de exemple de bune practici şi difuzarea de informaţii privind promovarea creativităţii de inovare;

(d) Relizarea de sondaje şi studii la nivel comunitar sau naţional.

În concluzie, ca premise ale performanţelor în învăţământ, creativitatea şi capacitatea de inovare au un rol important, iar obiectivele pe care şcoala contemporană ar trebui să le aibă în vedere, pot fi următoarele:

§ Să sprijine toate formele de creativitate printre care cea artistică, în cadrul programelor şcolare aferente ciclurilor de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi vocaţional;

§ Să creeze un context care să permită tinerilor să dobândească competenţe de exprimare a propriei personalităţi, necesare de-a lungul vieţii;

§ Să promoveze diveritatea culturală ca sursă a creativităţii şi inovatiei;

§ Să încurajeze utilizarea TIC ca modalitate de exprimare creativă a propriei personalităţi;

§ Să contribuie la formarea unui spirit antreprenorial mai pregnant;

§ Să sensibilizeze linia publică cu privire la perceperea inovaţiei drept modalitate de promovare a dezvoltării durabile;

§ Să aducă în atenţia publicului strategiile regionale şi locale bazate pe creativitate şi inovaţie ;

”Excelenţa şi competenţele esenţiale, în special cele legate de antreprenoriat, creativitate şi tehnicile de învăţare dezvoltate în toate sistemele şi la toate nivelurile de educaţie şi de formare. Atât şcolile cât şi învăţământul şi formarea profesională deţin o contribuţie majoră la facilitarea procesului de inovare. Învăţământul şi formarea profesională de înaltă calitate, de exemplu, pot contribui la favorizarea inovării la locul de munca.[4] Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ în şcoală, apare necesitatea modificării modului de gândire şi a stilului de lucru în clasă, cristalizat în secole de învăţământ tradiţional, prea puţin preocupat de această latură a personalităţii elevului, care capătă în zilele noastre o valoare din ce în ce mai însemnată.

Bibliografie

Ana Avramescu, ”Creativitatea şi cultivarea ei în şcoală

http://eur-lex.europa.eu/ro/dossier

www.create2009.europa.eu

http://www.tribunainvatamantului.ro

http://www.scribd.com/doc/8020792/Imaginatia-Si-Creativitatea

http://www.traditionalnet.ro

http://dexonline.ro



[1] 2009 este Anul European al creativităţii şi inovaţiei

[2] http://eur-europa.eu/ro//dossier

[3]

[4] “proiect de raport comuin al Consiliului comisiei pentru 2008 privind progresele inregistrate referitor la punerea in aplicare a programului de lucru Educatie si formare profesionala 2010”

 

Ultima actualizare în Vineri, 09 Aprilie 2010 22:35
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Bildungsroman ratat in Femeie iata fiul …

BILDUNGSROMAN RATAT ÎN FEMEIE, IATĂ FIUL TĂU DE SORIN TITEL   Prof. Drd. Ramona Nedea Colegiul Tehnic Buzău   Bildungsromanul este o temă predilectă a literaturii universale; ratarea devenirii face ca această temă să fie...

Read more

Activitatea asociatiei sportive scolare

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR      CAPITOLUL X    ACTIVITATEA ASOCIAŢIEI SPORTIVE ŞCOLARE  Art.47. Asociaţia sportivă reprezintă principala formă extraşcolară de organizare a activităţilor competiţionale şi necompetiţionale ale...

Read more

Cunoasterea profilului psihopedagogic si…

CUNOAŞTEREA PROFILULUI PSIHOPEDAGOGIC ŞI FIZIC AL ŞCOLARULUI MIC         Prof. înv. primar: DOBREA MONICA, Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău   Moto: „Omul îşi poate lua cunoştinţele numai de la om. Aşa, bazinul se...

Read more

Instrumentul connect fours utilizat in a…

INSTRUMENTUL CONNECT FOURS UTILIZAT ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ Profesor Bușcă Alexandru Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari Rezumat: Acest articol prezintă modul în care pot fi utilizate în activitatea didactică resursele educaționale interactive...

Read more

Studiu stiintific privind stabilizarea s…

Studiu stiintific privind stabilizarea si limpezirea vinurilor cu bentonita

STUDIU ŞTIINŢIFIC PRIVIND STABILIZAREA ŞI LIMPEZIREA VINURILOR CU BENTONITĂ Profesor Ciobanu Ileana Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova, Dolj Rezumat Bentonizarea, ca orice tratament, trebuie să corespundă scopului pentru...

Read more

Educatia informala

EDUCATIA INFORMALA    Educatia informala se refera la experientele zilnice ce nu sunt planificate sau organizate si conduc catre o invatare informala. Cand aceste ”experinte sunt interpretate de catre cei mai in...

Read more

Strategii de adaptare curriculara pentru…

 STRATEGII DE ADAPTARE CURRICULARĂ PENTRU COPIII CU ADHD   Prof. consilier Petric Anamaria Şcoala cu clasele I-VIII Săsciori       ADHD nu este o problemă doar pentru cei care suferă de această tulburare ci şi pentru...

Read more

Legatura dintre matematica si practica

LEGĂTURA DINTRE MATEMATICĂ ŞI PRACTICĂ Profesor Ene Steluţa  Şcoala Miron Costin, Galaţi     Cei care afirmă că matematica este o abstracţiune fără legătură cu practica sunt în mod cert victimile unei neînţelegeri de termeni...

Read more