Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Conceptia estetica
Joi, 08 Octombrie 2009 10:11

CONCEPtIA ESTETICÃ A LUI LIVIU REBREANU

 

Profesor Laura Mihaela Herman

Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga” Baia Mare

 

 

Conceptia esteticã a lui Liviu Rebreanu se regãseste în volumul „Cred”, apãrut în anul 1926. Crezul artistic al scriitorului se poate sintetiza astfel:

- literatura nu înseamnã joc, ci creatie: ” ... scrisul nu mi se pare deloc o jucãrie agreabilã si nici mai cu seamã o jonglerie de fraze. Pentru mine arta – zic „artã” si mã gândesc mereu numai la literaturã - înseamnã creatie de oameni si viatã. Astfel arta, întocmai ca si creatia divinã, devine cea mai minunatã tainã. Creând oameni vii, cu viatã proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul eternitãtii”.

- esentialã într-o operã este pulsatia vietii; viabilitatea operei depinde de cantitatea de viatã pe care o cuprinde: „Nu frumosul, o nãscocire omeneascã, intereseazã în artã, ci pulsatia vietii. Literatura trãieste prin ea si pentru ea însãsi. Durabilitatea ei atârnã numai de cantitatea de viatã veritabilã ce o cuprinde.”

- realismul unei opere nu trebuie înteles mecanic, mimetic: ”A crea oameni nu înseamnã a copia dupã naturã indivizi existenti. Asemenea realism sau naturalism e mai putin valoros ca o fotografie proastã.”

- a crea nu înseamnã a copia realitea, ci a o sintetiza, a o prelucra: „Creatia literarã nu poate fi decât sintezã. Omul pe care îl zugrãvesc eu o fi având si trebuie sã aibã asemãnãri cu mii de oameni, cum au si în viatã toti oamenii, dar trãieste numai prin ceea ce are unic si deosebit de toti oamenii din toate vremurile. Unic însã e numai sufletul. Viata eternizatã prin miscãri sufletesti – realism.”

- Rebreanu aderã la un stil neslefuit dar clar, decãt la unul rafinat dar confuz: „Temelia creatiei rãmâne, negresit, expresia, nu însã ca scop, ci ca mijloc. De dragul unei fraze strãlucite sau a unei noi împerecheri de cuvinte, nu vom sacrifica niciodatã o intentie. Prefer sã fie expresia bolovãnoasã si sã spun într-adevãr ce vreau,decât sã fiu slefuit si neprecis.”

 

Bibliografie:

Liviu Rebreanu, Jurnal I, text ales si stabilit de Puia Florica Rebreanu, note si comentarii de Nicolae Gheran, Editura Minerva, Bucuresti, 1984

 

MOTIVE ÎNTÂLNITE ÎN BASMELE FANTASTICE

„Tinerete fãrã bãtrânete si viatã fãrã de moarte”

 

Basmul este o specie a epicii populare, în prozã, care nareazã întâmplãri fantastice cu personaje fantastice care se înfruntã. Structura lui se stabileste prin însiruirea motivelor prezente si general-valabile:

 

1. Eroul. Prevestirea nasterii unui erou cu însusiri neobisnuite si cu destin metafizic.

2. Interdictia. Pentru a-l convinge sã se nascã, împãratul încalcã limitele omenescului, promitându-i un lucru suprauman.

3. Lipsa. Fiul de împãrat îi cere tatãlui sã îsi respecte promisiunea.

4. Recrutarea. Împãratul neputând sã-i dãruiascã ceea ce îi promisese, fiul se hotãrãste sã plece singur în cãutarea lucrului promis.

5. Încercãri nereusite. Se subîntelege cã nimeni nu a dobândit pânã atunci nemurirea.

6. Unealta nãzdrãvanã. Fiul de împãrat cautã hainele si armele din tinerete ale tatãlui (simbol al preluãrii traditiei) si calul (instrument care îl va conduce pe lumea cealaltã).

7.Cãlãtoria.

8. Lupta cu fortele rãului. Lupta cu Gheonoaia si Scorpia, simboluri ale legãturilor de sânge cu familia si cu specia umanã. Trecerea peste pãdurea monstruoasã, simbol al iesirii în afara vietii însãsi.

9. Aflarea nemuririi. Apoteoza.

 

 

 

PRINCIPALELE TEME ALE POEZIEI ROMÂNEªTI

 

Genul liric este apropiat de sentimentele, dorintele, aspiratiile ascunse ale sufletului, cerând autorului subiectivitate, spirit de autoanalizã si autoobservatie, depãsirea concretului existentei pentru a percepe metaforic realitatea.

În aprecierea si analiza genului liric sunt necesare referiri la tema tratatã de autor, continutul de idei, compozitie, structurã, aspecte si imagini realizate, procedee artistice.

 

Principalele teme întâlnite în poezia româneascã sunt:

 

1. Poezia patrioticã socialã si militantã - evocarea trecutului glorios si îndemnul spre eliberarea neamului (odã, imn, meditatie, pamflet, discurs, rugãciune, declaratie).

 

a) Pasoptistii (Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri - stilul retoric avântat, identificarea poetului cu patria, jertfa pentru patrie. Rar, meditatia asupra sensului faptelor.)

b) Marii clasici (M. Eminescu - continuare a avântului patriotic pasoptist si criticã a societãtii nedrepte, pamflet politic opus idealizãrii trecutului)

c) Poetii care pãstreazã spiritul ªcolii Ardelene (G. Cosbuc, O. Goga - Critica asupritorilor, credintã în viitorul luminos, glorificarea eroilor).

d) Modernii si militantismul (G. Bacovia, Ion Minulescu - ironia amarã, T. Arghezi - protestul, elogiul muncii, N. Stãnescu, M. Sorescu, Geo Dumitrescu - laudã patriei).

 

2. Poezia filosoficã: expunerea plasticã a ideii, problematica general-umanã (meditatia, elegia).

 

a) Soarta schimbãtoare a omului, înaintarea spre moarte (Dosoftei, Miron Costin, Gr. Alexandrescu, M. Eminescu, T. Arghezi, L.Blaga, N. Labis).

b) Drama cunoasterii, a ideilor si gândirii (M. Eminescu, T. Arghezi, L. Blaga, N. Stãnescu).

 

3. Poezia naturii: aspectele concrete ale cadrului natural (imagini vizuale, auditive, olfactive, tactile) si realizarea atmosferei generale.

 

a) Pastelul sau elemente de pastel (I. H. Rãdulescu, Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, G. Cosbuc).

b) Naturã simbolicã (O. Goga, G. Bacovia, T. Arghezi, L. Blaga, I. Barbu, N. Stãnescu).

 

4. Poezia iubirii: aspectul încântãtor al persoanei iubite, influenta sentimentului asupra îndrãgostitilor (madrigalul, idila, balada, scrisoarea, poemul).

 

a) Aspectul fizic armonios (Eminescu, Cosbuc, Arghezi).

b) Semnificatia nobilã a iubirii (Eminescu, Cosbuc, Blaga, Barbu, N. Stanescu).

c) Suferinta din iubire (I. H. Rãdulescu, Alecsandri, Eminescu, Cosbuc, Arghezi, Barbu).

 

5. Conceptia despre poezie: drama inspiratiei si efortul creator (arta poeticã, manifestul literar).

 

a) Conditia poetului (Eminescu, Cosbuc, Goga, Arghezi, Blaga, Barbu).

b) Misiunea poeziei (Eminescu, Goga, Arghezi, Blaga, Barbu).

c) Mestesugul poetic si efortul (Eminescu, Arghezi, Barbu).

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:09
 

Revista cu ISSN

Predarea creativa

PREDAREA CREATIVĂ Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău Exigențele vieții contemporane și nevoia de a face față problemelor și schimbărilor din diferite sectoare de activitate...

Read more

Pour une definition des documents autent…

POUR UNE DÉFINITION DES DOCUMENTS AUTHENTIQUES   Prof. Chenaru Cristina, Şcoala Gimnazială „P. H. Zangopol” Buzău   Résumé: L’article contient plusieurs définitions données pour les documents authentiques, des informations concernant  les fonctions pédagogiques des...

Read more

Corpul national de experti in management…

  Corpul naţional de experţi în management educaţional     S-au modificat datele!!!   Etapa în curs: Etapa de selecţie online - 27 februarie 2012 - 5 martie 2012 12 martie 2012 (termen modificat conform OMECTS 3450/05.03.2012)....

Read more

Cadrul didactic in scoala moderna

CADRUL DIDACTIC ÎN ȘCOALA MODERNĂ   Prof. Coman Valentina Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși, Pitești   Rezumat: Articolul îşi propune evidențierea rolurilor pe care cadrul didactic trebuie să le ia în considerare în contextul școlii...

Read more

Studiu privind influenta parintilor asup…

STUDIU PRIVIND INFLUENȚA PĂRINȚILOR ASUPRA COPIILOR ÎN ALEGEREA CARIEREI   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov     Alegerea carierei reprezintă o etapă importantă în viața fiecărui individ, este un proces care...

Read more

Tehnici si practici pozitive pentru dezv…

TEHNICI ŞI PRACTICI POZITIVE PENTRU DEZVOLTAREA UNUI CLIMAT EDUCAŢIONAL AGREABIL Prof. înv. primar DOBREA MONICA ŞCOALA GIMNAZIALĂ „EMIL RACOVIŢĂ” ONEŞTI, JUD. BACĂU ,, Natura şi educaţia sunt asemănătoare....

Read more

Studiu asupra efectelor constructive si …

 STUDIU ASUPRA EFECTELOR CONSTRUCTIVE ŞI/SAU DESTRUCTIVE ALE CONFLICTULUI   Raluca-Nicoleta Iancău, Profesor limba şi literatura română Colegiul Naţional de Informatică Gr. Moisil - Braşov, Braşov   Articolul este urmarea unui studiu efectuat într-un mediu formal...

Read more

Comunicare si discurs didactic

COMUNICARE ŞI DISCURS DIDACTIC   Prof. Surdu Alina-Daniela Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni   Nimic nu poate fi cunoscut cu adevărat înainte de a trece în semne; nu există cunoaştere fără semne şi nici semne...

Read more