DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR INTELECTUALE

PRIN INTERMEDIUL ACTIVTĂȚILOR MATEMATICE ÎN GRĂDINIȚĂ

Ed. Portik Laura

Grădiniţa P. P. Nr. 1 Reghin

Rezumat

Matematica este o disciplină mai greu înţeleasă de către copii. Primele noţiuni de matematică se transmit încă din ciclul preşcolar când copilul intră pentru prima dată în contact cu lumea fascinantă a numerelor. Totul depinde de capacitatea cadrului didactic de a jongla cu cunoştinţele de care acesta dispune, de tactul lui pedagogic pentru a transforma această ştiinţă abstractă şi greoaie şi de a o face mai atractivă şi plăcută de copii.

Pregătirea copilului pentru şcoală începe la vârsta preşcolară când copilul îşi însuşeşte şi formează în grădiniţă primele abilităţi, cunoştinţe, priceperi şi deprinderi motrice de bază. Acestea se urmăresc a fi formate şi transmise preşcolarilor în sensul dezvoltării dirijate a acestor deprinderi şi capacităţi, care vor permite o uşoară şi rapidă adaptare la cerinţele ciclului primar ( clasei pregătitoare) şi nu ca o instruire timpurie prin prelucrarea mecanică a sarcinilor didactice ale şcolii de către grădiniţă.

De aceea şi în pregătirea pentru matematică, în formarea, transmiterea şi însuşirea noţiunilor elementare de matematică în grădiniţă trebuie să se aibă în vedere perfecţionarea relaţiei de continuitate între grădiniţă şi şcoală.

Iniţierea preşcolarilor în tainele matematicii nu are ca scop învăţarea sistematică a anumitor noţiuni ci de a-i dezvolta procesele de cunoaştere, iar prin intermediul jocurilor desfăşurate şi iniţiate, ei să fie apţi să descopere relaţii abstracte ( să realizeze operaţii concrete, ca mai apoi să realizeze abstractizări şi generalizări).

In cadrul operaţilor matematice copilul vine în contact direct şi nemijlocit cu obiecte, realizează o serie de operaţii cu grupe de obiecte: le sortează, grupează, ordonă, le descoperă proprietăţile, stabileşte relaţiile dintre ele.

Predarea noţiunilor elementare de matematică presupune respectarea unor etape, se începe de la simplu la complex, de la concret la abstract. In formarea conceptului de număr natural se are în vedere necesitatea manipulării directe a obiectelor, a formării de mulţimi, prin exerciţii de grupare, clasificare şi ordonare a grupelor de obiecte.

Jocurile matematice, jocurile exerciţiu cu material individual sunt principalele metode de transmitere şi dezvoltare a operaţiilor prematematice.

Jocuri precum: „Alege şi grupează ”, „Aşează-mă la culoarea potrivită”, „Unde sunt jucăriile”, „Spune câte sunt”, etc. pot fi organizate şi desfăşurate împreună cu grupa de preşcolari pentru a-i ajuta pe aceştia să sesizeze diferenţele de formă, culoare, mărime ale obiectelor.

Noua formă de organizare a activităţilor în ciclul preşcolar, prin intermediul activităţilor integrate permite cadrului didactic să verifice, transmită, utilizeze cunoştinţele matematice în contexte variate, inedite care îl pun pe preşcolar în situaţia de a aplica toate cunoştinţele legate de numeraţie, formare de mulţimi în cât mai multe situaţii. De exemplu în cadrul unei activităţi practice : „Buburuza ” (lipire), noi putem să realizăm exerciţii de compunere a unui număr natural aplicând puncte negre pe aripile acesteia., prin intermediul poveştii „Albă ca Zăpada” noi putem verifica şi consolida numărul şi cifra 7 ( exerciţii de numărare a farfuriilor, căniţelor, lingurilor etc.), prin intermediul exerciţiilor de educaţie fizică putem exersa număratul până la opt prin numărarea timpilor de execuţie a exerciţiilor ( sărim de 8 ori într-un picior, ne aplecăm de 8 batem din picioare de 8 ori etc.). Astfel reprezentările care joacă un rol important în învăţarea numărului şi a număratului vor fi mai uşor de format, copiii vor învăţa aceste noţiuni într-un mod mai atractiv, antrenant şi uşor.

Un alt mod de formare a unor structuri cognitive la nivelul gândirii copilului se face prin trecerea de la reprezentări fragmentare la cele integrale, bază a proceselor ulterioare de învăţare. In aceste sens utile sunt fişele de muncă independente, care îi pune pe preşcolari în situaţia de a discerne în mod individual la rezolvarea unei probleme, îi oferă fiecăruia posibilitatea de a căpăta experienţă, de a căuta singuri soluţii.

Bibliografie:

„Revista învăţământului preşcolar „Nr1/2007 - Ministerul Ed şi Cercetării, Institutul de Stiinţe ale Educaţiei.