Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Metode - stimularea creativitatii
Joi, 08 Octombrie 2009 10:05

STRATEGII DIDACTICE MODERNE DE STIMULARE A CREATIVITÃŢII ELEVILOR ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNÃ

 

Institutor Anton Simona Marinela

Şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani

 

 

Având în vedere importanta limbii si literaturii române ca obiect de studiu, dar si importanta acesteia în activitatea umanã, am considerat cã este necesar sã ne ocupãm în mod special de câteva aspecte legate de dezvoltarea capacitãtilor creative ale elevilor în cadrul lectiilor de limba si literatura românã. Aceste aspecte se referã, în special, la câteva strategii didactice adecvate si eficiente care sã contribuie cu maximã eficientã la stimularea si dezvoltarea creativitãtii elevilor din ciclul pimar.

Creativitatea poate fi stimulatã la nivelul întregii clase cu ajutorul unor strategii adecvate. Ea poate deveni o modalitate de învãtare cu multiple beneficii pentru scolarii mici. Acestia sunt de-a dreptul încântati sã li se ofere sansa sã-si exprime gândurile si sentimentele în moduri cât mai variate si originale, jocurile de creativitate fiind un cadru optim în acest scop. Problema care se ridicã este aceea a efortului pe care îl vor depune atât elevii, cât si învãtãtorul în realizarea obiectivelor propuse.

Dezvoltarea spiritului de observatie, a gândirii si imaginatiei, dezvoltarea aptitudinilor de ordin caracterial pânã la setul directional al personalitãtii creatoare (corelatia integrativã a intereselor si aptitudinilor creatoare) asigurã originalitatea în cazul exercitiilor de limba românã.De asemenea, este nevoie de restructurãri radicale în metodologia învãtãrii, precum si de crearea în clasã a unei atmosfere permisive, care sã favorizeze comunicarea în activitatea de învãtare. Supletea si originalitatea gândirii, gãsirea unor solutii noi si satisfactia fatã de gãsirea acestora pot fi cultivate prin toate disciplinele de învãtãmânt, dar în special, pot fi utilizate în acest sens resursele oferite de studiul limbii si literaturii române.

Flexibilitatea în ceea ce priveste adaptarea continuturilor la nivelul de dezvoltare concretã si la interesele copiilor, precum si punerea accentului pe învãtarea proceduralã, conducând la structurarea unor strategii si proceduri proprii de rezolvare de exercitii, de explorare si de investigare, la dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea limbii române în contexte variate.


Creativitatea este un atribut definitoriu al omului modern. Dezvoltarea stiintei si tehnicii implicã un înalt nivel de cunoastere din partea tuturor celor care participã la procesul de productie, precum si valorificarea tuturor resurselor umane cu caracter creator al fiecãrui individ, insãsi esenta personalitãtii umane constând în afirmarea ei creatoare.

Pentru învãtãmânt o importantã deosebitã o constituie educabilitatea creativitãtii în general, care implicã receptivitate si atitudine deschisã fatã de experienta pozitivã, sensibilitatea fatã de nou, dorinta de a experimenta si valorifica noi ipoteze, o activitate cãlãuzitoare de norme si achizitii valorificate, dar bazate pe inventie, pe creatie si pe dãruirea dascãlului fatã de copil si valori.

În contextul profundelor transformãri ce au loc în societatea româneascã si a cerintei de integrare a ei în ansamblul structural al lumii contemporane în care nevoia de resurse naturale devine tot mai acutã, una din multiplele solutii spre care se înclinã este valorificarea într-o mare masurã a potentialului creativ al individului.

Dacã resursele naturale conventionale se înscriu pe traiectoria epuizãrii, resursele de materie cenusie sunt practic inepuizabile si ele îmbracã forma inteligentei umane.

De aici se desprinde concluzia de a valorifica acest rezervor urias de materie cenusie în directia formãrii personalitãtii umane inteligente, productive, creatoare. De aceea se apreciazã cã dezvoltarea unei natiuni va depinde tot mai mult de sectorul care produce inteligentã, creatie, adicã de învãtãmânt.

Având în vedere importanta limbii si literaturii române ca obiect de studiu, dar si importanta acesteia în activitatea umanã, am considerat cã este necesar sã ne ocupãm în mod special de câteva aspecte legate de dezvoltarea capacitãtilor creative ale elevilor în cadrul lectiilor de limba si literatura românã. Aceste aspecte se referã, în special, la câteva strategii didactice adecvate si eficiente care sã contribuie cu maximã eficientã la stimularea si dezvoltarea creativitãtii elevilor din ciclul pimar.

Creativitatea poate fi stimulatã la nivelul întregii clase cu ajutorul unor strategii adecvate. Ea poate deveni o modalitate de învãtare cu multiple beneficii pentru scolarii mici. Acestia sunt de-a dreptul încântati sã li se ofere sansa sã-si exprime gândurile si sentimentele în moduri cât mai variate si originale, jocurile de creativitate fiind un cadru optim în acest scop. Problema care se ridicã este aceea a efortului pe care îl vor depune atât elevii, cât si învãtãtorul în realizarea obiectivelor propuse.

O cercetare experimentalã, prin care sã se identifice strategiile didactice menite sã rezolve problema dezvoltãrii creativitãtii, meritã efortul de a fi realizatã. Identificarea unor metode si procedee care sã faciliteze stimularea creativitãtii, gãsirea unor cãi de activizare a învãtãrii, face viata scolarã mai dinamicã, motivantã si interesantã, învãtãtorului oferindu-i-se satisfactii deosebite.

Pentru realizarea unei cercetãri este nevoie, în plus, de o documentare practicã, privind colectivul de elevi, dificultãtile întâmpinate de copii în însusirea unor notiuni specifice, în formarea unor deprinderi si abilitãti. Aplicarea învãtãrii prin stimularea creativitãtii este beneficã, pentru faptul cã asigurã formarea unei gândiri flexibile, divergente si fluente. Solutiile originale, interpretarea si aplicarea cunostintelor posedate sunt doar câteva dintre criteriile ce stimuleazã creativitatea micului scolar.

Sunt numeroase metode si procedee care pot fi utilizate. Selectia lor are nevoie de repere. Un procedeu sau un demers didactic este bun dacã:

- respectã mecanismul biopsihic al formãrii limbajului;

- antreneazã functiile limbii;

- declanseazã motivatia, sporeste dorinta, stãruinta de perfectionare a limbajului;

- sporeste capacitatea de imitatie prin care se însusesc modele de întrebuintare a limbii;

- realizeazã progrese în întrebuintarea automatã, creatoare a îmbinãrii cuvintelor în enunturi, adicã realizeazã progresul creativitãtii verbale.

Dezvoltarea spiritului de observatie, a gândirii si imaginatiei, dezvoltarea aptitudinilor de ordin caracterial pânã la setul directional al personalitãtii creatoare (corelatia integrativã a intereselor si aptitudinilor creatoare) asigurã originalitatea în cazul exercitiilor de limba românã. De asemenea, este nevoie de restructurãri radicale în metodologia învãtãrii, precum si de crearea în clasã a unei atmosfere permisive, care sã favorizeze comunicarea în activitatea de învãtare. Supletea si originalitatea gândirii, gãsirea unor solutii noi si satisfactia fatã de gãsirea acestora pot fi cultivate prin toate disciplinele de învãtãmânt, dar în special, pot fi utilizate în acest sens resursele oferite de studiul limbii si literaturii române.

Flexibilitatea în ceea ce priveste adaptarea continuturilor la nivelul de dezvoltare concretã si la interesele copiilor, precum si punerea accentului pe învãtarea proceduralã, conducând la structurarea unor strategii si proceduri proprii de rezolvare de exercitii, de explorare si de investigare, la dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea limbii române în contexte variate.

Lectiile de limba românã oferã reale posibilitãti de organizare si desfãsurare a unor multiple activitãti menite a dezvolta capacitatea de creatie a elevilor. Dintre acestea pot fi amintite: povestirea cu schimbarea formei, povestirea prin analogie, continuarea povestirii, intercalarea unor noi episoade în povestiri, ilustrarea textelor literare, modelajul, dramatizarea povestirilor, realizarea compunerilor, crearea de poezii, ghicitori, alcãtuirea propozitiilor dupã scheme date, transformarea vorbirii directe în vorbire indirectã si invers.

Ipoteza de lucru presupune identificarea unei solutii care ar putea îmbunãtãtii calitatea unui proces sau produs. În cazul prezentei lucrãri, am tinut sã realizez o cercetare experimentalã spre a îmbunãtãtii procesul metodologic de stimulare a creativitãtii, referindu-mã la copiii clasei la care predau eu, comparativ cu copiii altor douã clase paralele. Ipoteza de lucru ar fi : dacã învãtãtorul organizeazã o învãtare creativã, deprinderile de rezolvãri si compuneri de exercitii vor fi însusite într-un mod atractiv si plãcut, si vor conduce la obtinerea unor produse cu un grad ridicat de creativitate, la dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea limbii române. Acest lucru va fi benefic si pentru celelalte discipline de studiu, pentru dezvoltarea unor trãsãturi pozitive de caracter si formarea personalitãtii copilului.

Întregul program experimental depinde de obiectivele cercetãrii. Ele au fost stabilite astfel:

- Stimularea creativitãtii elevilor printr-o strategie didacticã permisivã;

- Identificarea unor cãi diverse pentru rezolvarea unor exercitii ca rezultat al strategiilor didactice aplicate.

Asemenea mijloace, strategii didactice creeazã climatul afectiv si intelectual propice dezvoltãrii independente, originale si, în acelasi timp, a aptitudinilor verbale. Folosindu-le cu tact si mãiestrie pedagogicã, modelãm capacitãtile intelectuale ale elevilor referitoare la receptarea unor mesaje si la comunicarea oralã si scrisã, precisã si clarã, conditii ale adaptãrii cu succes la exigentele vietii sociale.

Un loc important în dezvoltarea limbajului si a vocabularului activ îl are utilizarea jocurilor didactice orale, asemenea activitãti de învãtare oferind elevilor nu numai bucuria si satisfactia de a se juca, dar sunt si un real prilej de dezvoltare a capacitãtilor de exprimare oralã si în acelasi timp de dezvoltare a capacitãtilor creative. Pentru ca activitatea didacticã sã aibe o mai mare atractivitate pentru elevi, am utilizat o serie de jocuri didactice: “Sã gãsim familia cuvântului”, “Cine rãspunde repede si bine?”, “Jocul însusirilor”, “Ordonati si transformati”, “Cele mai frumoase expresii”, “Unde sunt greselile?”, “Eu spun una, tu spui multe”, “Eu, tu, el, noi, voi, ei”, “Cum nu este?”, “Cel mai bun povestitor”, „Spune cum e corect!”, „Unde e greseala?”, “Litera se plimbã”, “Scara cuvintelor”.

Am stimulat activitatea creativã a elevilor prin alcãtuiri de poezii si ghicitori pe diverse teme. Aceste teme au fost incluse în portofolii realizate în clasã: Primãvara, Mama, Domnitori români.

Dintre metodele complementare de evaluare, al cãror potential formativ sustine individualizarea actului educational prin sprijinul acordat elevului, am utilizat cu succes „Proiectul”.

„Proiectul” este o activitate amplã, care începe în clasã prin definirea si întelegerea sarcinii (eventual si prin începerea rezolvãrii acesteia), se continuã acasã si se încheie tot în clasã, prin prezentarea în fata colegilor aunui raport asupra rezultatelor obtinute, si, dacã este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi individual sau de grup.

Din categoria tehnicilor de simulare am utilizat dramatizãrile, jocurile de rol, cu prilejul cãrora elevii au fost pusi in situatii imprevizibile, fiind nevoiti sã apeleze la spontaneitatea, fantezia si imaginatia lor:

- un dialog între frunzã si toamnã;

- un dialog între o rândunicã pregãtindu-se de plecare si codrul trist;

- un dialog între un brad si un om venit sã-l taie.

O altã modalitate de stimulare a creativitãtii este realizarea unei sarcini de muncã pe echipe. Elevii sunt împãrtiti în grupuri. Fiecare grup va strânge informatii, le va sintetiza si le va prezenta pe subteme, va realiza desene si ansambluri care vor reprezenta caracteristicile anotimpului toamna.

Asadar, noile metode se bazeazã pe toate formele de organizare a activitãtilor (individual, perechi, grup si frontal), clasa de elevi devenind o comunitate de învãtare, în care fiecare contribuie atât la propria învãtare, cât si la procesul de învãtare colectiv. Elevii sunt solicitati sã apeleze la acele surse care îi ajutã sã rezolve problemele si sunt implicati în experiente de învãtare complexe, proiecte din viata realã prin care îsi dezvoltã cunostintele si deprinderile.

Cercetarea experimentalã efectuatã de cãtre mine a arãtat cã aceastã abordare are o eficientã crescutã în cresterea motivatiei elevilor si în stimularea operatiilor superioare ale gândirii. Învãtarea bazatã pe proiect este o actiune de cercetare si actiune practicã în acelasi timp. În cadrul acestei actiuni de cercetare, elevii :investigheazã, descoperã, prelucreazã informatii de real interes pentru ei;sunt actori cu roluri multiple în organizarea, planificarea, realizarea si evaluarea activitãtilor; sunt pusi în situatii practice în care sunt determinati intrinsec sã experimenteze deprinderi si capacitãti noi si sã le consolideze pe cele dobândite; utilizeazã cooperarea ca modalitate de bazã în atingerea scopurilor individuale si de grup.

 

Bibliografie

- Jeannie Steele, Kurtist S.Meredith, Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice ,vol. I si II, 1998

- Marin Stoica, Pedagogie si psihologie, Editura Gheorghe Alexandru, 2002

- Cojocaru Venera Mihaela, Teoria si metodologia instruirii, E.D.P, 2002

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:25
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

l’analyse du discours rapporte dans un a…

ETUDE DE SPECIALITE - L’ANALYSE DU DISCOURS RAPPORTE DANS UN ARTICLE DE PRESSE Prof. Aruștei Dana Marinela, Colegiul Tehnic „Miron Costin” Roman, jud. Neamț Cuvinte cheie: discours rapporté,...

Read more

Norme metodologice privind efectuarea co…

Norme metodologice privind efectuarea concediului de odihna al personalului didactic din invatamant

Read more

Stiinta pamantului: aer, apa, nisip si s…

Stiinta pamantului: aer, apa, nisip si sol

Ştiinţa pământului: aer, apă, nisip şi sol   Uneori nu putem simţi aerul, iar alteori acesta poate să facă pălariile să zboare de pe capete, să îndoaie copacii şi chiar să doboare...

Read more

Proba de evaluare sumativa la tema compu…

PROBĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ LA TEMA COMPUŞI HIDROXILICI   Prof. Sandu Diana – Ileana Colegiul Tehnic”Regele Ferdinand I” Timişoara               Rezumat: Am dorit să ilustrez, printr- o gamă largă de itemi, o probă de...

Read more

Modalitati de gestionare a situatiilor d…

MODALITĂŢI DE GESTIONARE A SITUAŢIILOR DE AGRESIVITATE LA VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ   Prof. înv. primar DINESCU LAURA MAGDALENA Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 31, Constanţa, jud. Constanţa   Cuvinte – cheie: stadii de dezvoltare- perioada şcolară...

Read more

Proba practica la concurs pentru ocupare…

   ANEXA Nr. 10   la metodologie   PROBA PRACTICA din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate la clasele/grupele/unitatile de invatamant care scolarizeaza elevi cu deficiente de auz   Proba practica consta in:...

Read more

Lecturi obligatorii pentru clasa a VIII-…

Lecturi obligatorii pentru clasa a VIII-a   Literatura română Mihai Eminescu Poezii Lucian Blaga Poemele luminii (selectiv) Nichita Stănescu O viziune a sentimentelor (selectiv) Tudor Arghezi Cuvinte potrivite(selectiv) Ioan Slavici Nuvele Gala Galaction Nuvele şi povestiri Fănuş Neagu Dincolo de nisipuri Mihail Sadoveanu Baltagul Francisc Munteanu Prinţesa din Şega Vasile Alecsandri Chiriţa în...

Read more

Eseul scolar între intentie si realizare

ESEUL ŞCOLAR ÎNTRE INTENŢIE ŞI REALIZARE   Prof. Cristina Lorincz Colegiul Tehnic Iosif Şilimon, Braşov     Articolul de faţă are în centru problematica eseului şi după un scurt istoric aduce în prim plan confuziile care...

Read more