Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Jocurile video dezvolta memoria activa a copiilor
Scris de mihaiela lazar   
Joi, 08 Septembrie 2016 07:55

JOCURILE VIDEO DEZVOLTĂ MEMORIA ACTIVĂ A COPIILOR

Prof. Alina Elena Turcescu

Colegiul Național ”Ion C. Brătianu” Pitești

Studii științifice și experiemente realizate în cadrul Consiliului Britanic de Cercetări Medicale au arătat că antrenamentul copiilor realizat prin participarea acestora la activități de joc video a condus la creșeterea capacităților memoriei active. Acest tip de memorie este foarte important pentru că, între altele, reprezintă un predictor semnificativ privind progresul școlar ulterior al copiilor. De asemenea, stimularea electrică a cortexului prefrontal al adulților, lucru echivalent cu activitatea de participare a copiilor la jocuri video, a condus, de asemenea, la dezvoltarea memoriei active a participanților adulți la experimente. Abilitățile pe care le dezvoltă asemenea jocuri sunt evidente.

Cuvinte cheie: joc video, memorie activă, copii, adulți, creier, dezvoltare.

La conferința anuală a Societății de Neuroștiință Cognitivă, care a avut loc anul acesta la New York, au fost prezentate o serie de cercetări și concluziile lor ce conduc la ideea că jocurile video dezvoltă memoria activă la copii, după cum și ideea că stimulările electrice ale creierului adulților conduc la aceleași rezultate.

Duncan Astle de la Consiliul Britanic de Cercetări Medicale, care a prezidat simpozionul, a prezentat aceste idei argumentând: ”Sperăm ca printr-o mai bună cunoaștere a felului în care și de ce abilitățile cognitive sunt influențate de antrenament să putem valorifica mai eficient beneficiile antrenamentelor mentale.”

Multe din cercetările contemporane se apleacă asupra memoriei active deoarece reținerea de informații pentru o scurtă perioadă de timp, până la 8-10 minute, este o capacitate centrală în viața de zi cu zi. În plus, studiile au arătat faptul că modul în care funcționează memoria de scurtă durată, memoria activă, în copilărie reprezintă un predictor foarte relevant în legătură cu progresele școlare ulterioare ale copilului. Plecând de la această idee, Duncan Astle și echipa sa au cercetat dacă este posibil să antrenezi memoria copiilor. Rezultatele studiilor au fost publicate în Journal of Neuroscience și au fost prezentate și în cadrul conferinței amintite mai sus. Grupurile de copii implicați în cercetare aveau între 8 și 11 ani și au participat la un experiment care a presupus 20 de sesiuni de antrenament pentru creier, fiecare din ele a câte 30 minute și 8 jocuri video parcurse. Jocurile solicitau copiilor să rețină informații spațiale sau verbale pentru o scurtă perioadă de timp, pentru ca apoi aceste informații să fie verificate. De exemplu, unul din jocuri cerea memorarea de către copii a locului și ordinii în care apăreau în joc niște asteroizi, iar la sfârșitul jocului copiii trebuiau să dea click pe asteroizii respectivi în ordinea în care apăreau în joc pentru verificarea măsurii în care au reținut informațiile. În grupul experimental, jocurile deveneau din ce în ce mai dificile pe măsură ce răspunsurile copiilor erau mai corecte, în timp ce în grupul de control dificultatea rămânea constantă pentru a putea face diferența între rezultatele obținute în condiții de antrenament al memoriei și cele obținute fără antrenarea acesteia. Finalul experimentului a concluzionat o îmbunătățire a abilităților memoriei active la copiii antrenați în raport cu cei neantrenați. Aceste concluzii au fost verificate și cu ajutorul analizelor cerebrale realizate prin magneto-encefalogramă. Aceasta a arătat că s-au produs schimbări semnificative în conexiunea dintre rețelele neuronale fronto-parietale și cele din occipitalul lateral complex și cortexul temporal inferior la copiii din grupul experimental. Astle a concluzionat legat de acest aspect că antrenamentul a dezvoltat atenția pe care copiii sunt capabili să o folosească ulterior și în cazul unor situații noi pentru care nu au fost antrenați.

Cercetările prezentate la simpozion au fost axate, de asemenea, pe studierea modului în care adulții reacționează din punct de vedere mnezic la stimulările electrice de intensitate slabă ale creierului. John Jonides și colegii săi de la Universitatea din Michigan, SUA, au realizat un experiment la care au participat 62 de subiecți umani care au fost stimulați electric atât la nivelul cortexului prefrontal stâng, cât și cel drept în timp ce desfășurau activități video-spațiale ce implicau folosirea memoriei active. Grupul de control primea false stimulări electrice în timpul desfășurării acelorași activități. După 7 sesiuni de astfel de antrenamente mentale, grupul experimental stimulat electric a dovedit o sporire a capacităților de memorie activă, dezvoltare care s-a menținut pe parcursul a câteva luni după terminarea antrenamentelor. De asemenea, cercetătorii au observat că cei stimulați electric la nivelul cortexului prefrontal drept au dovedit abilități de a transfera selectiv ceea ce au învățat în timpul activităților din antrenamente la situații pentru care nu au fost antrenați. John Jonides a declarat că au fost surprinși să constate efectul de lungă durată asupra memoriei active a subiecților deoarece este un aspect nou, pe care nu l-au așteptat și nu îl luaseră în calcul.

Stimularea electrică a creierului adulților este, însă, similară cu activitatea de antrenament prin jocuri video în cazul copiilor. Aceste aspecte au arătat încă o dată faptul că procesele noastre psihice se dezvoltă în măsura în care sunt folosite și cu atât mai mult cu cât sunt folosite mai mult. Implicarea noastră în cât mai multe activități cognitive este de natură a ne dezvolta intelectual, așadar de a dezvolta inteligența, iar această aptitudine generală este maniera adaptării noastre optime la lumea noastră. De asemenea, posibilitatea de a interveni electric asupra creierului cu consecințe benefice deschide drumul posibilității de a ne ameliora biologic, în special, în cazul de față, în legătură cu ameliorarea Alzheimer și a demenței senile.

Ceea ce este interesant de constatat este, de asemenea, faptul că jocurile desfășurate la calculator, atât de blamate de părinți și profesori, nu sunt, iată, un deserviciu adus educației copiilor noștri. Ele dezvoltă abilități cognitive, ceea ce este și firesc pentru că nu există joc ce nu dezvoltă ceva la copii. Fiecare, în funcție de specificul său, aduce beneficii de altă natură. Singura problemă care se ridică pertinent este legată de timpul alocat jocurilor video în cadrul timpului liber al copiilor noștri, pentru că tot ce e mult strică. Nu prin aceea că s-ar dezvolta prea tare memoria activă a lor, ci prin aceea că dezvoltarea armonioasă a personalității și abilităților copiilor noștri presupune implicarea în mai multe tipuri de activități, cât mai diversificate, nu în majoritate covârșitoare în una din ele. În plus, copiii au nevoie și de contact direct, senzorial cu lumea reală, nu doar de contact virtual cu o lume imaginară.

În concluzie, lăsați copiii să se joace la computer, dar cu măsură și nu doar la computer.

Bibliografie:

https://www.sciencedaily.com/releases/2016/04/160405105557.htm, articol, Cognitive Neuroscience Society, New York, 2016;

Zlate, Mielu, Crețu, Tinca, Mitrofan, Nicolae, Aniței, Mihai, Psihologie, Manual pentru clasa a X-a, Aramis, București, 2005.


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Joi, 29 Septembrie 2016 07:59
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Grafic pregatire pentru gradul II UBB Cl…

Grafic pregătire pentru gradul II UBB Cluj   Vezi Graficul desfăşurării pregătirilor pentru examenul de grad didactic II, sesiunea 2013 la DPPD - UBB Cluj (Departamentul Pentru Pregătirea Personalului Didactic - Universitatea...

Read more

The role of self knowledge in the develo…

THE ROLE OF SELF-KNOWLEDGE IN THE DEVELOPMENT OF PERSONAL AND PROFESSIONAL LITERACY   PROFESOR JIANU CAMELIA COLEGIUL TEHNIC REŞIŢA, CARAŞ-SEVERIN                 Self-knowledge helps you develop your own potential. It helps to identify obstacles, and...

Read more

Ordinul 6866 din 2012 privind aprobarea …

Ordinul 5866 din 26 septembrie 2012 (Ordinul 5866/2012) Ordinul privind aprobarea programelor scolare de Limba si literatura italiana materna pentru clasele a IX-a si a X-a   Afla ordinul privind aprobarea programelor scolare...

Read more

Demersul analogic in predarea cauzalei

DEMERSUL ANALOGIC ÎN PREDAREA CAUZALEI   Prof. drd. Florina Țermure, Școala Gimnazială, localitatea Dobric. Jud. Bistrița-Năsăud   Rezumat: Prezenta lucrare își propune să abordeze unul din cele patru demersuri didactice, demersul analogic, care constă...

Read more

Managementul procesului instructiv educa…

MANAGEMENTUL PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV LA CLASELE CU DEFICIENŢI DE VEDERE   Liliana Nacev, profesor psihopedagog Liceul Teoretic IRIS, Timişoara   Profesorul psihopedagog  trebuie să fie în măsură să ia în considerare nevoile specifice ale copilului...

Read more

Educatia integrata in scoala contemporan…

EDUCAŢIA INTEGRATĂ ÎN ŞCOALA CONTEMPORANĂ - STRATEGII DIDACTICE Institutor Anton Simona Marinela Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 2, Vorniceni, Judeţul Botoşani Învăţământul este una din componentele vieţii sociale...

Read more

Fisa de evaluare a activitatii didactice…

Fişă de evaluare a activităţii didactice în inspecţia curentă/specială pentru acordarea gradului didactic II   Vezi noua fişă de evaluare a activităţii didactice în cadrul inspecţiei curente/speciale pentru acordarea gradului didactic II. Această...

Read more

Scoala Altfel activitati pentru clasele …

ACTIVITATEA NR. 1 CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!   Program Şcoala Altfel -  Activităţi   1.        Grupa de vârstă: tineriiii din clasele IX-XII 2.        Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoţional, social, spiritual 3.       ...

Read more