Formarea notiunilor elementare necesare studierii geografiei in ciclul gimnazial |
Scris de mihaiela lazar
|
Miercuri, 08 Octombrie 2014 13:04 |
FORMAREA NOŢIUNILOR ELEMENTARE
NECESARE STUDIERII GEOGRAFIEI ÎN CICLUL GIMNAZIAL
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare. Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.
Cuvinte cheie: dimensiuni educaţionale ale geografiei
Geografia, ca disciplină de învăţământ, are un rol deosebit în formarea şi educarea elevilor.
Lumea contemporană, în continuă schimbare, impune adaptarea Geografiei la cerinţele sociale permanent noi, prin includerea în structura ei clasică a unor multiple elemente de noutate: cunoaşterea şi protecţia mediului, păstrarea diversităţii naturale şi umane, integrarea europeană, globalizarea, amenajarea teritoriului.
Principalele dimensiuni educaţionale actuale ale Geografiei sunt:
· dimensiunea geoecologică, care reflectă, poate, principala problemă a lumii contemporane: cunoaşterea, conservarea şi reabilitarea mediului înconjurător;
· dimensiunea europeană, fără a fi o modă, a fost şi este o preocupare continuă a Geografiei regionale, mai ales în contextul integrării europene;
· dimensiunea globală, care permite raportarea la ansamblul planetar a elementelor naturale, umane şi a celor rezultate din interacţiunea dintre om şi natură;
· dimensiunea regională, care pune în evidenţă identitatea specifică fiecărei regiuni, diferenţierile individuale faţă de elementele generale, nu este în contradicţie cu dimensiunea europeană şi globală, ci este doar o modalitate de a sublinia specificul regional şi local, asigurându-se astfel păstrarea diversităţii naturale şi umane;
· dimensiunea culturală, care permite perceperea unor spaţii (regiuni, state, oraşe) cu o profundă tradiţie şi vocaţie culturală;
· dimensiunea umană, care redă problematica societăţii umane în dimensiunile ei spaţiale, temporale şi în legătură cu elementele mediului înconjurător;
· dimensiunea economică – dezvoltare durabilă, care, în condiţiile globalizării, îmbină elementele legate de eficienţă, accesarea resurselor şi atenţia pentru mediul înconjurător;
· dimensiunea naţională, care dezvoltă sentimentul de patriotism prin studierea Geografiei României;
· dimensiunea interdisciplinarităţii, care are o semnificaţie mai deosebită în cazul Geografiei, deoarece, prin structura sa interioară, ca ştiinţă atât a naturii cât şi a societăţii, poate sintetiza foarte bine aspecte ale cunoaşterii şi practicii umane din cele două mari domenii, la aceasta adăugându-se şi elemente de transdisciplinaritate şi multidisciplinaritate.
Prin studiul geografiei elevii îşi însuşesc un sistem de noţiuni, priceperi şi deprinderi, necesare pentru activitatea practică, îşi formează o concepţie ştiinţifică despre lume şi, în acelaşi timp, îşi formează deprinderi intelectuale de muncă.
Formarea primelor noţiuni de geografie se produce încă din învăţământul preşcolar, când, sub îndrumarea educatorilor, preşcolarii abordează teme cu caracter geografic: cercetarea unor medii cunoscute (clasa, oraşul / satul natal, parcul, pădurea, etc.). Astfel, prin aceste prime investigaţii se fundamentează capacităţile de observare, de analiză, de comparare, prin formularea întrebărilor cauzale – De ce? – şi a răspunsurilor, prin lansarea unor ipoteze şi prin căutarea dovezilor, se dezvoltă raţionamentul geografic al copiilor.
Introducerea, la clasa I şi a II-a, a disciplinei Cunoaşterea mediului vine să realizeze o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în ciclul preşcolar şi disciplina Ştiinţele naturii, studiată la clasele a III-a şi a IV-a.
Studierea Ştiinţelor naturii într-o abordare interdisciplinară permite o structurare a problemelor pornind de la o serie de teme integratoare, mai apropiate de capacitatea de înţelegere a elevilor. Se urmăreşte, de asemenea, nu o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice, ci raportatea elevilor la mediul în care trăiesc. Astfel, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea orizontului local şi apropiat către reprezentarea orizontului îndepărtat.
Geografia, ca disciplină de sine stătătoare, este studiată abia în clasa a IV-a, fiind intitulată foarte generos: Introducere în geografie – de la localitatea natală la planetă.
Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a prezintă selectiv, sintetic, esenţializat şi structurat elementele de geografie a orizontului local şi apropiat, caracteristicile geografice generale ale României şi diferenţierile regionale (unde se pune, din nou, accent pe orizontul local şi apropiat) şi locul României în Europa şi pe Glob.
Demersul de învăţare porneşte de la localitatea natală şi ajunge la dimensiunile planetei, trecând prin spaţii de referinţă semnificative (orizontul local şi apropiat, regiunea natală, judeţul natal, ţara, continentul, planeta ca întreg).
Pe parcursul clasei a IV-a elevii pot să ajungă la perceperea corectă a unor evenimente care au loc simultan, dar în locuri diferite, făcând trecerea la scară, de la dimensiunile orizontului local şi apropiat până la cele ale planetei.
Parcurgerea conţinuturilor din programa de Geografie pentru clasa a IV-a presupune multiple elemente de geografie fizică (orientarea cu ajutorul punctelor cardinale, reprezentarea cartografică a suprafeţei terestre, relieful, clima, hidrografia, vegetaţia, fauna şi solurile, Pământul în Univers) şi geografie umană (populaţia, aşezările umane, economia), dar şi elemente de geografie politică (Uniunea Europeană), geografie regională (Europa) şi geografia mediului, punându-se bazele Geografiei generale care va fi studiată în clasa a V-a, Geografiei regionale, studiată în clasele a VI-a şi a VII-a şi a Geografiei României, studiată în clasa a VIII-a.
În concluzie, achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare, precum şi succesiunea temelor, păstrând însă logica internă a disciplinei, pentru a atinge obiectivele propuse.
Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.
Bibliografie:
Mândruţ, O. (1996), Geografia şi educaţia prin geografie în perspectiva reformei învăţământului preunuiversitar - Ghid metodologic, I.Ş.E., Bucureşti.
Mândruţ, O., Apostol, Gabriela (2003), Geografie - Ghidul profesorului pentru clasele V – VIII, Editura Corint, Bucureşti.
MEC (CNC) (2005), Programe şcolare pentru clasa a IV-a – Geografie, Bucureşti.
MECI (2009), Programă şcolară revizuită - Geografie – clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti.
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Adaugă comentariu
|
Admiterea in invatamantul profesional de stat 2014
Vezi Ordinul 3136/20.02.2014 cu privire la organizarea, functionarea, admiterea si calendarul admiterii in invatamantul profesional de stat cu durata de 3 ani – pentru... Read more
REPERE ÎN SOCIALIZAREA ELEVILOR CU ADHD INCLUŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL
Mureşan-Chira Gabriel
Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca
Aria curriculară, terapie educaţională complexă şi integrată, completează programul centrat pe predare-învăţare-evaluare, desfăşurat de... Read more
PEDAGOG DE ȘCOALĂ…NOUĂ
Prof. Bentz Teodora
Col. Nat. “Al. I. Cuza “ Focșani
Motto: "A fi profesor înseamnă nu doar a poseda cunoştinţele de specialitate, ci de a avea capacitatea de... Read more
ROLUL DIRIGINTELUI ÎN ACTIVITATEA EDUCATIVĂ
profesor Mirela POPOV
Școala Gimnazială Ceamurlia de Jos, județul Tulcea
(Rolul dirigintelui este acela de a atinge succesul împreună cu clasa de elevi, conform unui plan... Read more
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ – PREMISA VIEŢII PE PAMÂNT
Prof. Magaz Georgeta
Liceul Teoretic “Callatis”, Mangalia, jud. Constanţa
Motto: ,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de profesor, de povăţuitor. Ea te cheamă, ea îţi procură,... Read more
LA FONTAINE
Prof. Mira Magdalena
Liceul Tehnic “Constantin Brâncuşi” Piteşti
La Fontaine est un poète dans le sens restraint du mot, puisque sa gloire repose sur des oeuvres qui ne passent... Read more
IMPACTUL REŢELELOR ELECTRICE ASUPRA MEDIULUI - EFECTUL CORONA
Drd. prof. ing. Liliana Cîmpan
Colegiul Tehnic “I. Maniu” Şimleu Silvaniei
Rezumat:
Această lucrare prezintă cateva aspecte legate de poluarea mediului inconjurător generată de reţelele... Read more
VOINŢA ŞI EDUCAREA EI
PANAIT ELENA, profesor de limba şi literatura română
Şcoala gimnazială „George Ştephănescu”, judeţul Argeş
Voinţa, forţa care învinge imposibilul, cea care te susţine în alegerea si hotărârea faptelor, are... Read more
ANEXA Nr. 2
la metodologie
Nr. ................/......................
Cerere de inscriere la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate
Se certifica exactitatea datelor.
Presedintele comisiei de organizare si desfasurare
a concursului
.........................................
(numele si prenumele)
Viza…
Chestionar pentru cadrele didactice
de la Mark Twain International School
Unitatea școlară în care funcționați derulează un nou proiect intitulat Education Technology for World Class Learning, care pune la dispoziția fiecărui… Capitolul III. Structura APR
A. Structura organelor de conducere
Adunarea Generalã a APR - denumitã în continuare AG
Comitetul Director al APR - denumit în continuare CD
Presedintele si vicepresedintii APR
Secretarul General
B. Structura…
Organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional 2013
Vezi Ordinul MECTS nr. 5610 din 31 august 2012 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2013, publicat în Monitorul Oficial…
THE IMPORTANCE OF EARLY SELF-AWARENESS
IN PERSONAL AND PROFESSIONAL EVOLUTION
Prof. Jianu Camelia
Colegiul Tehnic Reșița
For adults is self-awareness often a detail in everyday… EDUCATIA FORMALA
O definitie a educatiei formale a fost data de catre Philip Coombs, conform careia educatia formala este “sistemul educational structurat ierarhic si gradat cronologic, pornind de la scoala primara…
PROTOCOL DE COLABORARE - MODEL
Vă prezentăm un model pentru protocol de colaborare în activităţile pe care le iniţiaţi şi le desfăşuraţi în cadrul şcolii, prin cooperare, parteneriate, proiecte.
CALITATEA EVALUĂRII LA DISCIPLINA MATEMATICĂ
Profesor Păduraru Constantin Eugen
Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău
Rezumat
In noul context educaţional, procesul instructiv - educativ trebuie pus în concordanţă cu particularităţile de…
Solutii de umbrire exterioara pentru scoli, licee si universitati
Protectia solara nu ar trebui sa lipseasca in mediile academice, cu atat mai mult cu cat spatiul pentru studiu trebuie sa ofere…
|