Formarea notiunilor elementare necesare studierii geografiei in ciclul gimnazial |
Scris de mihaiela lazar
|
Miercuri, 08 Octombrie 2014 13:04 |
FORMAREA NOŢIUNILOR ELEMENTARE
NECESARE STUDIERII GEOGRAFIEI ÎN CICLUL GIMNAZIAL
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare. Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.
Cuvinte cheie: dimensiuni educaţionale ale geografiei
Geografia, ca disciplină de învăţământ, are un rol deosebit în formarea şi educarea elevilor.
Lumea contemporană, în continuă schimbare, impune adaptarea Geografiei la cerinţele sociale permanent noi, prin includerea în structura ei clasică a unor multiple elemente de noutate: cunoaşterea şi protecţia mediului, păstrarea diversităţii naturale şi umane, integrarea europeană, globalizarea, amenajarea teritoriului.
Principalele dimensiuni educaţionale actuale ale Geografiei sunt:
· dimensiunea geoecologică, care reflectă, poate, principala problemă a lumii contemporane: cunoaşterea, conservarea şi reabilitarea mediului înconjurător;
· dimensiunea europeană, fără a fi o modă, a fost şi este o preocupare continuă a Geografiei regionale, mai ales în contextul integrării europene;
· dimensiunea globală, care permite raportarea la ansamblul planetar a elementelor naturale, umane şi a celor rezultate din interacţiunea dintre om şi natură;
· dimensiunea regională, care pune în evidenţă identitatea specifică fiecărei regiuni, diferenţierile individuale faţă de elementele generale, nu este în contradicţie cu dimensiunea europeană şi globală, ci este doar o modalitate de a sublinia specificul regional şi local, asigurându-se astfel păstrarea diversităţii naturale şi umane;
· dimensiunea culturală, care permite perceperea unor spaţii (regiuni, state, oraşe) cu o profundă tradiţie şi vocaţie culturală;
· dimensiunea umană, care redă problematica societăţii umane în dimensiunile ei spaţiale, temporale şi în legătură cu elementele mediului înconjurător;
· dimensiunea economică – dezvoltare durabilă, care, în condiţiile globalizării, îmbină elementele legate de eficienţă, accesarea resurselor şi atenţia pentru mediul înconjurător;
· dimensiunea naţională, care dezvoltă sentimentul de patriotism prin studierea Geografiei României;
· dimensiunea interdisciplinarităţii, care are o semnificaţie mai deosebită în cazul Geografiei, deoarece, prin structura sa interioară, ca ştiinţă atât a naturii cât şi a societăţii, poate sintetiza foarte bine aspecte ale cunoaşterii şi practicii umane din cele două mari domenii, la aceasta adăugându-se şi elemente de transdisciplinaritate şi multidisciplinaritate.
Prin studiul geografiei elevii îşi însuşesc un sistem de noţiuni, priceperi şi deprinderi, necesare pentru activitatea practică, îşi formează o concepţie ştiinţifică despre lume şi, în acelaşi timp, îşi formează deprinderi intelectuale de muncă.
Formarea primelor noţiuni de geografie se produce încă din învăţământul preşcolar, când, sub îndrumarea educatorilor, preşcolarii abordează teme cu caracter geografic: cercetarea unor medii cunoscute (clasa, oraşul / satul natal, parcul, pădurea, etc.). Astfel, prin aceste prime investigaţii se fundamentează capacităţile de observare, de analiză, de comparare, prin formularea întrebărilor cauzale – De ce? – şi a răspunsurilor, prin lansarea unor ipoteze şi prin căutarea dovezilor, se dezvoltă raţionamentul geografic al copiilor.
Introducerea, la clasa I şi a II-a, a disciplinei Cunoaşterea mediului vine să realizeze o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în ciclul preşcolar şi disciplina Ştiinţele naturii, studiată la clasele a III-a şi a IV-a.
Studierea Ştiinţelor naturii într-o abordare interdisciplinară permite o structurare a problemelor pornind de la o serie de teme integratoare, mai apropiate de capacitatea de înţelegere a elevilor. Se urmăreşte, de asemenea, nu o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice, ci raportatea elevilor la mediul în care trăiesc. Astfel, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea orizontului local şi apropiat către reprezentarea orizontului îndepărtat.
Geografia, ca disciplină de sine stătătoare, este studiată abia în clasa a IV-a, fiind intitulată foarte generos: Introducere în geografie – de la localitatea natală la planetă.
Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a prezintă selectiv, sintetic, esenţializat şi structurat elementele de geografie a orizontului local şi apropiat, caracteristicile geografice generale ale României şi diferenţierile regionale (unde se pune, din nou, accent pe orizontul local şi apropiat) şi locul României în Europa şi pe Glob.
Demersul de învăţare porneşte de la localitatea natală şi ajunge la dimensiunile planetei, trecând prin spaţii de referinţă semnificative (orizontul local şi apropiat, regiunea natală, judeţul natal, ţara, continentul, planeta ca întreg).
Pe parcursul clasei a IV-a elevii pot să ajungă la perceperea corectă a unor evenimente care au loc simultan, dar în locuri diferite, făcând trecerea la scară, de la dimensiunile orizontului local şi apropiat până la cele ale planetei.
Parcurgerea conţinuturilor din programa de Geografie pentru clasa a IV-a presupune multiple elemente de geografie fizică (orientarea cu ajutorul punctelor cardinale, reprezentarea cartografică a suprafeţei terestre, relieful, clima, hidrografia, vegetaţia, fauna şi solurile, Pământul în Univers) şi geografie umană (populaţia, aşezările umane, economia), dar şi elemente de geografie politică (Uniunea Europeană), geografie regională (Europa) şi geografia mediului, punându-se bazele Geografiei generale care va fi studiată în clasa a V-a, Geografiei regionale, studiată în clasele a VI-a şi a VII-a şi a Geografiei României, studiată în clasa a VIII-a.
În concluzie, achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare, precum şi succesiunea temelor, păstrând însă logica internă a disciplinei, pentru a atinge obiectivele propuse.
Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.
Bibliografie:
Mândruţ, O. (1996), Geografia şi educaţia prin geografie în perspectiva reformei învăţământului preunuiversitar - Ghid metodologic, I.Ş.E., Bucureşti.
Mândruţ, O., Apostol, Gabriela (2003), Geografie - Ghidul profesorului pentru clasele V – VIII, Editura Corint, Bucureşti.
MEC (CNC) (2005), Programe şcolare pentru clasa a IV-a – Geografie, Bucureşti.
MECI (2009), Programă şcolară revizuită - Geografie – clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti.
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
INVENTAREA ȘI DEZVOLTAREA FOTOGRAFIEI
prof. Mihaela Butoi
Colegiul Tehnic “Petru Poni”, Onești
Fotografia a devenit astăzi unul dintre cele mai accesibile și pasionante mijloace de cunoaștere... Read more
EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE
METODA CUBULUI
Inst. DOBREA MONICA
Şcoala cu cls. I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Casin
Se pot folosi metode moderne chiar si în tratarea marilor teme din pedagogie.... Read more
ÎNVÃŢAREA CREATIVÃ
Învãtãtor: CIORBÃ RAMONA NICOLETA
Şcoala cu clasele I-IV Popeni – Cãiuti, Judetul Bacãu
Întelegerea naturii factorilor generali de creativitate are dublã valoare practicã pentru actiunile de stimulare a potentialului creativ:... Read more
MUNCA INDEPENDENTĂ ŞI JOCURILE DIDACTICE, ÎN CICLUL PRIMAR
înv. Marc Aurica
Școala Gimnazială Cîmpeni
Activitatea independentă a elevilor constituie deopotrivă mijloc şi scop al demersului didactic. Din acest punct de vedere,... Read more
CHESTIONARUL – UN INSTRUMENT DE RELEVANŢĂ A NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII UNUI PROIECT EDUCAŢIONAL
Prof. înv. primar Magdalena Moromete
Şcoala Gimnazială „Ion Minulescu” Piteşti
Rezumat: Interpretarea răspunsurilor din chestionarele aplicate elevilor, anterior demarării unui proiect,... Read more
PORTOFOLIUL DIDACTIC,
o metodă alternativă viabilă de evaluare
Prof. Stan Cristina
Şcoala Gimnaziala Bâsca-Chiojdului, jud. Buzău
„Într-o şcoală niciodată nu se ştie cine dă şi cine primeşte.” (Constantin Noica)
Şcoala are “obligaţia“ să creeze condiţii... Read more
EDUCAȚIE FĂRĂ FRONTIERE
RELAȚIA GRĂDINIȚĂ-ȘCOALĂ-FAMILIE-SOCIETATE
Prof. înv. preșc. State-Titirișcă Alexandra,
Grădinița P.P. Piticot, Slobozia, Ialomița
Dezideratul învățământului preșcolar este de a oferi sprijin competent pentru dezvoltarea armonioasă în plan... Read more
OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE ALE FAMILIEI
Prof. înv. primar, Rãu Monica Crina
Şcoala Generalã Tîrnova, judetul Arad
Pãrintii care au acceptat, în cunostintã de cauzã, sã lase urmasi, implicit, si-au asumat rãspunderea educãrii lor în... Read more
Inscrierea in clasa pregatitoare si clasa intai informatii pentru parinti
Incepand de marti, 2 aprilie 2013, in scolile din Romania incep inscrierile in invatamantul primar: inscrierile la clasa pregatitoare si clasa…
TITANUL ŞI GENIUL EMINESCIAN
ÎN VIZIUNEA LUI MATEI CǍLINESCU
Prof. Marian Gina
Grup Şcolar „Gheorghe Lazǎr” Baia Mare
Amplele studii ale lui Matei Cǎlinescu dedicate operei eminesciene investighează în mod deosebit reprezentǎrile…
CUM REZOLVĂM O PROBLEMĂ MATEMATICĂ?
Prof. Popa Crina Diana
Școala Gimnazială Hășmaș, jud. Arad
Una din sarcinile cele mai importante ale profesorului constă…
LA FRANCOPHONIE AUJOURD’HUI
Elisabeta Gheorghe,
Liceul cu Program Sportiv Brăila
Enseigner la civilisation ce sera étudier les réalités du monde actuel. Apprendre une langue étrangère «c’est apprendre une culture nouvelle, des…
PITAGORA PRINTRE NUMERE PRIME ŞI DIVIZIBILITATE
Prof. Popp Loredana
Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” Timişoara
Am să încep povestea mea cu un citat al lui Emerson, în eseul "Despre prietenie" unde acesta spune…
JOC DIDACTIC
(PANAITOPOL L. , ETAPA FINALĂ 1979)
prof. Irina Ariton
Școala Gimnazială „ Ghiță Mocanu “ Onești
Puternic ancorată în realităţile practicii contemporane…
ZICEREA ÎN FOLCLOR – SUB SEMNUL FORMALIZĂRII
Zicerea în folclor este guvernată de fenomenologia faptelor (oralitatea, caracterul colectiv, tradiţional, sincretismul limbajelor), care imprimă textului popular coordonate specifice, modalităţi structurale şi…
Calendarul Activitatilor Educative Nationale si Internationale - CAEN 2014
Vezi atasat anexele 1 si 3, respectiv Formularul de aplicatie pentru proiectele ce vor fi cuprinse in Calendarul Activitatilor Educative Nationale/Internationale 2014 (CAEN) si… PROFESORUL BUN – ÎNTRE REALITATE ŞI DEZIDERAT
Alexandra Pepelea, profesor
Schimbarea mentalităţii asupra modului de formare a profesorilor este esenţială. Pregătirea iniţială vizează introducerea viitorului cadru didactic, prin activităţi teoretice şi practice…
|