Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Valorizarea textelor cu caracter istoric
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Ianuarie 2019 00:00

VALORIZAREA TEXTELOR CU CARACTER ISTORIC

Prof. înv. primar: DOBREA MONICA

Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău

„Cunoscând istoria, eroii, tradiţia, ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai iubitori de om şi viaţă.” Nicolae Iorga

Literatura, ca artă a cuvântului, prin intermediul căreia realitatea este recreată în toată complexitatea ei, oferă copilului de vârstă şcolară mică un întreg univers de gândire şi sentimente, de aspiraţii şi îndrăzneli, de înaripare entuziastă şi idealuri înalte.

Sugerat printr-un conţinut variat (patria, trecutul istoric, natura şi frumuseţile ei, vieţuitoarele, şcoala, viaţa cotidiană, copilăria), ca şi prin prototipurile umane surprinse în ipostaze dintre cele mai felurite, acest univers se va putea constitui într-o zestre spirituală importantă, cu condiţia ca opera literară, în ansamblul ei, să răspundă cerinţelor multiple pe care le ridică educaţia estetică, intelectuală, morală şi patriotică.

Din textele cu caracter istoric, micul şcolar află modele exemplare care s-au impus în societate de-a lungul timpului, iar istoria românilor este o imensă sursă de astfel de exemple.

Datoria noastră, a dascălilor, este să deschidem porţile sufletelor celor care ne-au fost daţi în grijă pentru a cunoaşte, înţelege şi preţui gloria poporului român.

Nu e o muncă uşoară să cultivi cele mai înălţătoare sentimente umane, dar dacă noi, înşine, simţim fiorul patriotismului, dacă generăm emoţii fireşti propunându-le spre studiu texte despre Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, ajutându-i să înţeleagă dreptatea înfricoşătoare a lui Ţepeş, să admire vitejia lui Mihai Viteazul, atunci ne vom îndeplini cu adevărat menirea.

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI ÎN CARE AM VALORIFICAT
TEXTELE CU CARACTER ISTORIC

Metoda dramatizării

Dramatizarea, la vârsta şcolară mică, urmăreşte dezvoltarea capacitîţii de exprimare orală şi de receptare a mesajului oral, exprimarea clară, corectă, expresivă, respectarea pauzelor gramaticale, logice sau psihologice din textele interpretate, dar și dezvoltarea capacității de exprimarea a unor sentimente prin mișcare scenică, mimică și gestică. Exercițiile de mișcare scenică, compunerea de expresii faciale sau comportamentale duc la dezvoltarea capacității de exprimare nonverbală a sentimentelor. Aceste exerciții însoțite de repetarea rolului până la memorare au alt beneficiu- stimularea memoriei de lungă durată, dar şi a volumului acesteia ( nu de puține ori suntem surprinși să constatăm că micii actori au memorat și rolurile celorlalte personaje). Odată ce au memorat versurile sau textul epic, acești actori se adaptează ușor expresivității și jocului de scenă care se impun.

Dramatizările au un rol deosebit de important în stabilirea relațiilor și interrelațiilor, precum și în asigurarea unei participări afective a elevilor în comunicare.
Exemplu: În ianuarie 2015, o parte dintre elevii clasei mele, pe atunci clasa pregătitoare, au prezentat dramatizarea “Moş Ion Roată şi Unirea”.

Lectura predictivă trezeşte interesul elevilor pentru lectura textelor epice, determinându-i să participle active la decodarea textului. Este indicată folosirea unor texte literare la prima vedere, care oferă mai multe chei de lectură, texte care se pretează la interpretări multiple.

Exemplu: Am aplicat această metodă elevilor din clasa mea, pe când aceştia erau în clasa I. Textul pe care am lucrat a fost “Fiul şi mama”

Constatări privind aplicarea metodei Lecturii predictive:

Puncte tari: - Elevii emit păreri personale ;

- Dezvoltă imaginaţia şi creativitatea elevilor ;

- Permite competiţia între elevi şi lucru în grup.

Puncte slabe : - Cadrele didactice trebuie să renunţe la conservatorism.

Concursurile şcolare fac parte din seria de activităţi extracurriculare la care elevii pot lua parte opţional sau după recomandarea cadrului didactic.

Rolul concursurilor şcolare:

- stimulează imaginaţia, gândirea,

- oferă motivaţia atât de necesară în procesul de învăţare,

oferă copiilor dorinţa de aprofundare şi perfecţionare într-un domeniu,

ajută la dezvoltarea talentelor, abilităţilor şi cunoştinţelor,

contribuie la dezvoltarea unei gândiri critice, autonome, a spiritului argumentativ, a gândirii asupra propriei gândiri.

Exemplu: Pentru concursul “Pe urmele lui Ştefan-Vodă”, anul şcolar trecut, pe când copiii mei erau în clasa a III-a, am derulat câteva activităţi de lecturare a operelor literare în care se oglindeşte imaginea domnitorului Ştefan cel Mare.

Am citit şi discutat, împreună cu elevii, unele texte sau elevii au vizionat mici fragmente din filme istorice.

Texte literare citite: “Stejarul din Borzeşti”, de Eusebiu Camilar, “Muma lui Ştefan cel Mare”, de Dimitrie Bolintineanu, legenda “Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia”

Pentru că în clasa a III-a nu se predă istoria, am considerat că, doar desfăşurând astfel de activităţi, copiii îşi pot forma o bază informaţională necesară participării la acest concurs.

Lectura explicativă este o îmbinare a lecturii (a cititului) cu explicaţiile necesare, împreună ducând la înţelegerea mesajului textului. Subiectul operei literare este constituit din succesiunea faptelor, a evenimentelor la care participă personajele literare caracterizate tocmai prin intermediul întâmplărilor relatate.

Activităţi ca citirea integrală a textului literar, citirea textului pe fragmente şi analiza acestora, alcătuirea planului de idei, povestirea sau reproducerea textului, activitatea creatoare în legătură cu citirea textelor literare, dar şi extragerea momemtelor textului, sunt prezente în lecţiile de literatură.

Determinarea momentelor textului narativ (introducerea, cauza, desfăşurarea acţiunii, momentul cel mai intens, încheierea) este o noutate introdusă între activităţile de învăţare la clasa a IV-a. Dificultatea pe care elevii o întâmpină este găsirea “cauzei”. Textele alese trebuie să se preteze la o astfel de activitate, iar eu consider că cele mai potrivite sunt textele cu caracter istoric.
Exemplu: Am lucrat, foarte bine, pentru întelegerea şi rezolvarea acestei activităţi de învăţare pe textul “Condeiele lui Vodă”, de Dumitru Almaş. Astfel, elevii mei au făcut cunoştinţă cu domnitorul Mircea cel Bătrân, pe care l-au întâlnit, ulterior, în textul “Scrisoarea III”, de Mihai Eminescu.

Proiectul educativ constă într-un set de activităţi planificate, controlate care urmăresc realizarea unui scop bine definit, într-un cadru bine stabilit şi într-o perioadă de timp bine definită.
După J. Dewey, este o „ metodă care în mod fundamental, formativ conduce la educarea caracterului”.

Extinderea preocupărilor pentru educaţie şi mai ales elaborarea, coordonarea şi desfăşurarea unor proiecte educative extracurriculare ne atrag atenţia nu atât asupra importanţei acestora, cât mai ales asupra implicaţiilor pe care le are asupra construirii şi modelării personalităţii viitorilor cetăţeni, elevii de azi. Aceste activităţi sunt apreciate de către copii şi de către factorii educaţionali în măsura în care îndeplinesc nişte condiţii :

urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;

valorifică şi dezvolă interesele şi aptitudinile copiilor;

organizează timpul liber într-o manieră plăcută, relaxantă;

formele de organizare ale acestor activităţi au caracter recreativ, dar urmăresc un scop educativ ;

au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup ;

creează un sentiment de siguranţă şi încredere.

Exemplu: La sfârşitul lunii noiembrie 2018 am propus elevilor mei să lucrăm proiectul

Ziua Națională a României“.

În acest proiect, copiii au avut de realizat, pe grupe, un steag. Pe fiecare culoare a

steagului elevii au avut de lucrat o sarcină.Una dintre acestea a fost să citească textul “Ocaua lui Cuza”, să-l împartă în fragmente şi să extragă ideile principale.

Elevii au cunoscut, prin acest text, faptele prin care domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a remarcat, înainte de a afla mai multe din lecţiile de istorie.

Bibliografie:
Anton Ilica -
“Metodica limbii române în învăţământul primar”, Editura “Gr. Tabacaru” Bacău, 1999;
Ioan Nicola -“Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Aramis, Bucureşti, 2003;
Cornelia Stoica, Eugenia Vasilescu - “Literatura pentru copii”, Manual pentru clasa a XII-a, şcoli normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.






 

Ultima actualizare în Marţi, 12 Februarie 2019 22:12
 

Revista cu ISSN

Scoala din Sanandrei partenera de proiec…

 ŞCOALA DIN SÂNANDREI PARTENERĂ DE PROIECT MULTILATERAL COMENIUS      O echipă de proiect din Şcoala cu clasele I-VIII din Sînandrei a participat în perioada 14-19 martie 2012 la o nouă reuniune de...

Read more

Competentele cheie si geografia scolara

Competenţele - cheie şi geografia şcolară       Competenţele - cheie sugerate de Comisia Europeană      Comisia Europeană, prin directoratul general pentru educaţie şi cultură, a realizat un demers derulat pe mai mulţi ani (2002...

Read more

Managementul procesului instructiv educa…

MANAGEMENTUL PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV LA CLASELE CU DEFICIENŢI DE VEDERE   Liliana Nacev, profesor psihopedagog Liceul Teoretic IRIS, Timişoara   Profesorul psihopedagog  trebuie să fie în măsură să ia în considerare nevoile specifice ale copilului...

Read more

Invatarea activa

ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ Prof. înv. primar Vaida Ioana-Alina, Liceul Tehnologic nr 1 Gîlgau Învățarea activă este metoda cea mai utilizată de către cadrele didactice în activitatile centrate pe elevi. Cuvinte cheie: Învățare,...

Read more

Lista olimpiadelor si concursurilor care…

Lista olimpiadelor si concursurilor care pot echivala o proba de bacalaureat Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice a publicat lista olimpiadelor si concursurilor internationale 2015 care le pot aduce olimpicilor burse de...

Read more

Programul Scoala Altfel pentru anul scol…

Programul Scoala Altfel pentru anul scolar 2012-2013     ANEXĂ PROGRAMUL „ŞCOALA ALTFEL“ – anul şcolar 2012-2013   Prevederi generale 1. Săptămâna 1–5 aprilie 2013 va fi dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit...

Read more

Nanoparticule

Nanoparticule

II.1. NANOPARTICULE Nanoparticulele sunt bucăţi/piese foarte mici dintr-un material mai mare. Ce se întâmpla când creaţi astfel de piese mici? PIESE MICI = MAI MULTE SUPRAFEŢE MAI MULTE SUPRAFEŢE =...

Read more

Conflictele elev familie

CONFLICTELE ELEV-FAMILIE   Andone Crenguţa - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov   „Când părinţii se mulţumesc să-i lase pe copii în voia lor, iar copiii nu mai ţin seamă de cuvintele părinţilor, când...

Read more