Univers de copil

A+ R A-


Ziua de Ignat - obiceiuri, traditii si povestiri

Ziua de Ignat obiceiuri traditii si povestiriPrin multe parti, in ziua de Ignat (20 decembrie) se taie porcii. "Chiar de n-ai taia un porc, taie cel putin o pasare, o gaina, o rata, o gasca - indeamna o credinta muscelana; ori la vreme, de-ai intepa creasta la o gaina neagra ca sa dea sangele, ca asa e bine: sa vezi sange in ziua de Ignat, ca numai atunci vei fi ferit de boale".

Prin unele parti, lucrul, adica munca este ingaduita, insa numai dupa ce femeia a vazut sange de orice soi de vietate ori sange de porc negru. Daca nu vad gospodinele sange, prind o gaina neagra, ii impung creasta cu un ac, ca sa-i dea sangele, sa-l vada si apoi se apuca de lucrul de care au nevoie.

In aceasta privinta, va prezentam cateva povestiri muscelene:

"Cica era o femeie, pe care o chema Rada. In seara spre Ignat, ea s-a apucat sa toarca niste caiere de canepa. Pe-aproape de miezul noptii, pe cand Rada inca lucra, s-a pomenit cu Sf. Ignat la fereastra, ca a-nceput sa se rasteasca la ea zicandu-i:

Rad', Rad';

Suie-te-n pat,

Ca eu sunt Ignat!

Adica: Rada, Rada, culca-te! Nu mai toarce!

Ea insa n-a ascultat - a lucrat inainte.

A doua zi a si pus-o boala jos. Si cica, pan-a-ntepenit-o Dumnezeu, ea a aiurat intr-una:

Ignat, Ignat,

Ce-am avut,

Am depanat!

Adica: ce-am tors, am depanat pe raschitor.

Mai era una care periase la calti in ziua de Ignat. D-atunci insa a lovit-o boala si in curand s-a dus de pe lumea asta. Pana a a murit, a aiurat zicand:

Ignat, Ignat,

Zi buna de periat!

O alta povestire se aude prin judetul Ialomita si ne spune ca o femeie, care nu stia ca in aceasta zi nu trebuie sa toarca si sa coasa, ca sa n-o gaseasca pe ea sau pe cineva dintr-ai ei, sa se-mbolnaveasca sau sa-nebuneasca, a depanat de pe fuse pe raschitor si de aceea a-nebunit. Ea zicea-ntruna:

Ignat, Ignat,

De la usa, pan’ la pat,

Sapte fuse-ara depanat!

Ignatul il tin si femeile insarcinate, ca sa nasca pruncii intregi la trup si la minte.

Prin judetul Teleorman, in aceasta zi nu se lucreaza lucruri femeiesti, ca sa nu icneasca, sa nu geama, ca porcul. In sfarsit, se mai spune ca Ignatul isi are randuit sa moara negresit un om la ziua lui.

Prin unele parti ale tarii se crede ca daca se da copiilor care sa scapa, noaptea in pat cu udul, sa manance coada porcului si vor scapa de aceasta slabiciune.

Iata doar cateva idei ce au fost ilustrate de Tudor Pamfile intr-un impresionat studiu etnografic.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Comportament si bune maniere l…

Comportament si bune maniere la masa

Comportament si bune maniere la masa Ce frumos si ce bine e sa petreci timpul in familie! Unul din aceste momente de reuniune de familie e la masa. Desi vorbim...

Poezii de toamna scurte

Poezii de toamna scurte

Poezii de toamna scurte   Va prezentam cateva poezii de toamna scurte, pe care le puteti spune copiilor dumneavoastra.   Toamna A venit acum si toamna, S-au copt strugurii in vii, Carele sunt mari...

Povesti cu flori si un bondar

Povesti cu flori si un bondar

Poveşti cu flori … şi un bondar   Ce floare oare voi culege, Ce floare oare voi alege, Ce floare oare voi culege, Ce floare oare voi alege.  

Iunie luna lui ciresar si ince…

Iunie luna lui ciresar si inceputul verii

Iunie - luna lui ciresar si inceputul verii Se coc ciresele, sute de sute Fetele vor multe. Iunie isi datoreaza numele zeitei Junona, sotia...

Sa vorbim romaneste Bogdan Pet…

Sa vorbim romaneste Bogdan Petriceicu Hasdeu

Sa vorbim romaneste - Bogdan Petriceicu Hasdeu   Afla versurile de la poezia “Sa vorbim romaneste”, scrisa de Bogdan Petriceicu Hasdeu.   Cugetarea romaneascaAre portul romanesc,Nu lasati dar s-o cionteascaCei ce limba ni-o pocesc.  ...