Troia

Oras cetate asezat avantajos la trecerea dintre Marea Egee de Marmara, Troia a intrat in istoria umanitatii datorita razboiului troian pe care-l descrie Iliada. Iliada este epopeea Troiei pentru ca Iliada vine de la Ilion, dupa cum Troada, romanul accidental de mai tarziu pe urmele epopeii homerice, calchiaza titlul Iliadei. Din punct de vedere comercial, Troia era un punct de transbordare. Aici vasele isi lasau incarcatura pentru a infrunta, mai usor, stramtoarea din fata Troiei, dupa care isi preluau de pe uscat incarcatura. Inflorirea Troiei este deci legata de acest rol de tranzit pe care l-a avut la sfarsitul mileniului trei si apoi in cel de a doilea.

In secolul trecut, in 1870, un amator de geniu, sedus de epopeea homerica, a cautat sa identifice la fata locului geografia rescrisa de Homer si, infruntand prejudecatile si conceptia general acreditata ca Iliada este o opera de fictiune, a descoperit un mare oras pe care l-a considerat Troia. Sapaturile incepute atunci si continuate dupa aceea au procurat numeroase dovezi arheologice importante pentru trecutul orasului.

Grecii au consemnat legenda Troiei care e foarte putin greaca. Dardanos a intemeiat Dardania pe coastele muntelui Ida si pe Erihtonios. Erihtonios va avea un fiu cu numele Tros. De la acesta va veni numele troienilor. Tros ii va avea pe Ilos, pe Asarcos si pe Ganimede. Luat de zei pentru frumusetea sa, Ganimede nu participa la ramificatia urmasilor. Ilos ii va avea ca urmasi pe laomedon, pe Priam si pe Hector. Astarcos ii va avea ca urmasi pe Capis, pe Amhise si pe Enea.

Cu Ilos incepe povestea Troiei. Plecat in Frigia si castigator al concursurilor de lupte de acolo, ilos e daruit de rege cu 50 de tinere si 50 de fecioare, plus o vaca baltata: unde se va aseza aceasta va avea drept Ilos la cetate. Vaca baltata a indicat locul orasului Ilion. Sub Laomedon zidurile Troiei au fost ridicate de Poseidon impreuna cu Apollo. Tot sub Laomedon, orasul Troia a fost atacat si cucerit de Hercule, care ucide pe rege si pe fiii acestuia, cu exceptia lui Podarces. Vandut si rascumparat de mama lui, Hesiona (conditia a fost impusa de Hercule), Podarces devine Priam, care inseamna „cumpatat”. Sotia lui Priam, frigiana Hecabe (Hecuba), ca si alte sotii ale lui Priam (ceea ce ne indica o familie de tip poligamic, neelenica), i-au daruit acestuia cincizeci de fii si douasprezece fiice. Amintim dintre fii pe Hector, Paris, Troilos, Deifob, Helen, Polidoros, iar dintre fete amintim pe Laodice, Cerusa, Polixenia si Casandra. Prevestirile au aratat la nasterea lui Paris ca acesta va duce cetatea la pierzare. Drept urmare a fost parasit si crescut de pastori. Intre acestia fiind, chipesul pastor este ales sa fie arbitrul celor trei zeite: Atena, Hera si Afrodita in concursul lor de frumusete. Paris o prefera pe Afrodita si aceasta ii harazeste pe cea mai frumoasa femeie din lume. Cu o corabie, Paris ajunge in Sparta, fura, ajutat de Afrodita, pe sotia lui Menelau, odata cu averile acestuia, si fuge catre casa prin Egipt, Fenicia. Pentru razbunarea dublului fapt se formeaza o coalitie greaca, care pune in pozitie de lupta peste 1.000 de corabii si peste 100.000 de oameni, forte net superioare Troiei si aliatilor acesteia. Aceasa expeditie a fost pregatita in zece ani. Troia i-a opus propriile forte, dar si ostasi din Tracia si din Asia Mica. Aceste trupe intrunite n-au putut impiedica debarcarea, troienii trebuind sa se retraga intre ziduri. Urmeaza un asediu de noua ani. „Iliada” descrie ultimul an al acestei batalii, mai exact cincizeci si cinci de zile din aceasta batalie.