Origine, traditii si simboluri pentru Paste

Pastele este o mare sarbatoare religioasa prin care intreaga comunitate comemoreaza Invierea Domnului Iisus Hristos. Pastele reprezinta, de fapt, cea mai sfanta zi din calendarul crestin, urmata de Craciun. Pastele nu are o data fixa, ci difera de la an la an. In anul 2014 Pastele ortodox coincide la data cu Pastele catolic: 20 aprilie 2014.

Denumirea de Paste provine din limba ebraica, „Pessah”, ce inseamna trecere. In limba latina avem denumirea de „pascha”. De fapt, Pessah celebreaza fuga poporului evreu din Egipt si trecerea Marii Rosii.

In traditia evreiasca, sarbatoarea de Paste este celebrata in a patrusprezecea zi din prima luna a  calendarului evreiesc. Important de stiut e faptul ca evreii nu folosesc denumirea de Paste, ci Pessah. Stramosii poporului evreu erau sclavii faraonilor din Egipt. Sub influenta lui Moise, acestia s-au organizat si au fugit. Aceasta eliberare, numita Exod, este sarbatorita din acea zi in fiecare primavara de catre evrei.

In traditia crestina, sarbatoarea de Paste este celebrata in ultima duminica inainte de luna plina care urmeaza echinoctiului de primavara. Conform obiceiurilor stravechi, in ziua de Paste suna toate clopotele. Pe vremuri, la tara clopotele sunau in fiecare zi pentru a-i invita pe enoriasi sa participe la slujba, exceptie facand zilele din Joia Sfanta si Mare pana in Vinerea Sfanta si Mare. De ce? Explicatia e simpla: Mantuitorul nostru Iisus Hristos a intrat in oras in zgomotul multimii, a luat ultima masa in Joia Sfanta si Mare, a fost judecat si a murit in Vinerea Sfanta si Mare, apoi a inviat a treia zi. E un moment de mare insemnatate si profunzime, iar clopotele suna pentru a sarbatori Sfanta Inviere a lui Iisus Hristos.

Pastele e o sarbatoare a familiei, plina de simboluri. Pe scurt, ne referim doar la doua, preferate mai ales de catre copii: oul de Paste si iepurasul de Paste.

Oul de Paste reprezinta un simbol al nasterii, al fertilitatii si al renasterii. De fapt, ne referim la noua viata a Domnului Iisus Hristos, datorita invierii sale. De asemenea, e un simbol al bunatatii, facand referire la cele 4 elemente ale vietii (coaja reprezinta viata, membrana reprezinta aerul, albusul reprezinta apa, galbenusul reprezinta focul). O poveste interesanta, pastrata in istorie, face aluzii la faptul ca pe vremuri, incepand cu Evul Mediu, Biserica a interzis cu desavarsire folosirea oualor in timpul celor 40 de zile de post. In acest fel, nefiind consumate, camara oamenilor a inceput sa prinda consistenta, iar modalitatea principala prin care puteau sa scape de oua era aceea de a le da copiilor. De aici obiceiul de a da ouale sub forma unor cadouri amuzante, insotite de ravase ori mesaje nostime. Obiceiul s-a pastrat, doar ca azi vorbim despre oua de ciocolata, oua multicolore, ornate frumos si asezate in cosulete, oua in forme nostime/distractive, fiind insotite de animalute ori chiar luand forma unor puisori ori iepurasi, etc. Traditia s-a pastrat, iar copiii invata la scoala si acasa cum sa picteze ori sa decoreze oua de Paste.

Pentru copii un alt simbol distractiv e iepurasul de Paste, mai exact iepurasul de ciocolata. De unde vine obiceiul? De la o veche vorba, ce a ramas prin traditie …. “De Paste, e randul iepurasilor sa cloceasca ouale!” O idee ce a starnit amuzament si buna dispozitie, mai ales la copii …

Dar, acestea nu sunt singurele simboluri de Paste. Sunt mult mai multe, insa, pentru detalii, cititi articolul ce face referire la simbolurile de Paste.