Univers de copil

A+ R A-


Orasul Aiud - repere in timp

Strabatut de paralele de 46ʹ19ʹ si de meridianul 23ʹ43ʹ, orasul Aiud este asezat in partea centrala a Romaniei. In cadrul judetului Alba, el este plasat in partea de nord-est, pe Valea Muresului, la o altitudine de 260-600 m si se intinde pe o suprafata de 894 kmp. Pe de alta parte, Aiudul este situat in cadrul culoarului depresionar Alba Iulia – Turda, care face parte din marea unitate morfologica numita Depresiunea Colinara a Transilvaniei.

  Teritoriul orasului se incadreaza intr-un climat transilvanean cu caracter temperat continental: veri nu prea calduroase, ierni relativ friguroase, iar precipitatiile sunt mai scazute, ca urmare a efectului de feohnizare ce se resimte din cauza Muntilor Apuseni.

Hidrografia orasului Aiud se afla in bazinul Muresului, avand ca bazin secundar Valea Aiudului, care-i strabate teritoriul din directia vestica spre sud-est, despartindu-l in doua aprti aproximativ egale.

Datorita conditiilor naturale favorabile, aceste meleaguri au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Numele orasului apare sub denumiri latinesti, grecesti, germane si maghiare. In timpul stapanirii germane, asezarea a cunoscut o mare inflorire, fiind o localitate rurala cu aspect de targ, sub denumirea Brucla. In limba dacica anticul Brucla ar insemna “stramtoare” (dupa istoricii Tamascsek si V. Parvan). Este marcata pe Tabula Pentingeniana, la nord de Apulum, la distanta de circa 12 mile romane. Prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 7 noiembrie 1293. In 1302 aici au fost colonizati sasi.

Aiud a fost declarat municipiu la 24 noiembrie 1994 si are in subordine administrativa 4 comune si 6 sate. Aiudul s-a dezvoltat, inca din vechime, ca important centru pomicol si viticol. Calitatea superioara a soiurilor de vita cultivate aici si priceperea viticultorilor au adus vinurilor din orasul Aiud o faima nationala si internationala.

Elementul de baza al fondului turistic il reprezinta monumente istorice, Muzeul de Istorie si Muzeul de Stiinte Naturale. Monumentele sunt grupate astfel: Complexul istoric, care cuprinde Cetatea fortificata (secolele XVI-XVIII) cu 8 turnuri de aparare – ale blanarilor, macelarilor, croitorilor, fierarilor – si ziduri groase (1.29 m); Biserica sasilor; Biserica reformata (secolele XV-XVI); Palatul principelul Transilvaniei Gabrriel Bethlem (secolele XVI-XVII), in care e gazduit Muzeul de Istorie, Complexul Colegiului Bethlem, alcatuit din caldirea Colegiului Mic, Biblioteca documentara si Muzeul de Stiinte Naturale, Complexul Bisericii Romano-Catolice. Arta statuara este reprezentata prin busturile lui Avram Iancu (opera a sculptorului Octav Mihaltan), Axente Sever (dezvelit in anul 1993) si statuia lui Gabriel Bethelem.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

De-a baba oarba

De-a baba oarba

De-a baba oarba   Iata schita “De-a baba oarba” scrisa de Lica Barbu.   De-a baba oarba este un joc pentru copii pe care-l joaca si batranii. Cand il joaca babele atunci i se...

Sceneta de 8 Martie Ziua mamei…

Sceneta de 8 Martie Ziua mamei Ghiocelul suparat

Sceneta de 8 Martie „Ziua mamei” - Ghiocelul suparat   Personaje: Ghiocelul Suparat Puiul de Vant Primavara Raze de Soare - 6 Ghiocei - 4 Furnici - 5 Copii - 5-9 (in functie de numarul copiilor din clasa)

Aerul

Aerul

Aerul Aerul este un corp gazos, straveziu, fara culoare, fara miros si fara gust. El inconjoara pamantul din toate partile, alcatuind in juru-i o patura groasa de 60-80 kilometri,...

Paznicii ograzii

Paznicii ograzii

Paznicii ograzii Va oferim spre lectura poezia “Paznicii ograzii” scrisa de Ileana Bumbac. S-au aprins prin iarba-nalta Doua felinare mici Si-n lumina lor se-arata, O familie de-arici.

Fat Frumos si Cosanzeana balai…

Fat Frumos si Cosanzeana balaioara

Fat-Frumos si Cosanzeana balaioara   Va oferim spre lectura poezia Cosanzeana balaioara scrisa de Maria Lovin.   Fat-Frumos coboara dealul Uite-abia isi tine calul! Naravasul fara frau, E-nsetat si vrea la rau,