Japonezii si perlele de cultura

Primele perlele de cultura au aparut pe piata din Japonia incepand cu secolul al XX-lea. Mii de japonezi se ocupa cu pescuirea si cresterea artificiala a perlelor de mare, Japonia fiind cea mai mare exportatoare de asemenea obiecte de podoaba.

Perlele de cultura au aceleasi caracteristici cu perlele naturale, care sunt destul de rar de gasit. Diferenta dintre cele doua consta in faptul ca perlelor de cultura apar in urma introducerii intentionate in interiorul scoicilor vii a unor nuclee in jurul carora scoicile sa depuna multiple straturi de sidef, asa se face ca fiecare perla este unica, diferita in ceea ce priveste forma, marimea, suprafata, luciul, culoarea, stratul de sidef. Perle sunt compuse din straturi concentrice de sidef, aragonit (carbonat de calciu) sub forma cristalina legate impreuna de catre conchiolin, o substanta organica proteica complexa secretata de epiteliul exterior al molustei. Aceste moluste creeaza perlele ca rezultat al unui mecanism de aparare, cautand neutralizarea parazitului prin invelire cu sidef.

Perlele sunt niste bijuterii naturale create de catre un organism viu! Un sirag perfect de perle de cultura sau naturale nu poate exista, asa incat fiti atenti ce cumparati!

Cei care sunt implicati in aceasta industrie destul de costisitoare, trebuie sa aiba in permanenta grija de scoici. Rata mortalitatii acestora este una destul de ridicata. In general doar 10% din scoicile dintr-o cultura pot fi vandute. Pescuitorii de perle sunt deprinsi sa stea sub apa, fara sa respire, timp de cinci-sase minute. Perlele de apa sarata sunt mai scumpe decat cele de apa dulce.