Intemeierea Tarii Romanesti

Intre anii 1200 si 1300 si in tinutul de la miazazi de Carpati s-au organizat mai multe cnezate si voievodate. Stapanii de pamanturi, boierii, au sprijinit formarea acestor statulete, pentru ca ii ajutau sa tina in supunere si asuprire pe tarani. Dezvoltarea acestor statulete era insa impiedicata de navalirile tatarilor.

Imaginea de mai sus reprezinta lupta de la Posada, infatisata intr-un document din acea vreme. Oastea lui Carol Robert trece printr-o stramtoare in munti. Ostenii lui Basarab trag cu arcurile si pravalesc stanci, din varful muntilor, peste cotropitori.

 

Ei veneau din Asia, erau o populatie nomada, adica nestatornica, umblau din loc in loc dupa hrana si se napusteau asupra altor populatii, jefuind si robind.

In acelasi timp, regii si nobilii unguri nu s-au multumit cu pamanturile Transilvaniei, ci au cautat sa stapaneasca si tinuturile de peste Carpati, silind poporul sa le plateasca tribute.

Tara Romaneasca isi cucereste independenta

Ca sa se poata impotrivi navalirii tatarilor si incercarilor de cucerire a regilor unguri, cnezatele si voievodatele aflate la sud de Carpati s-au unit sub conducerea unui singur voievodat, numit Basarab. Asa s-a intemeiat un stat, numit Tara Romaneasca. Basarab era un om indraznet si energic. Cu o ostire alcatuita mai ales din tarani, el i-a batut pe tatari.

Lui Carol Robert, regale Ungariei, nu i-a convenit intarirea Tarii Romanesti. De aceea, in anul 1330 a pornit cu razboi impotriva ei. Batalia s-a dat la Posada, o trecatoare ingusta din Muntii Carpati. Ostenii condusi de Basarab au pravalit in calea dusmanilor o multime de copaci, le-au impiedicat retragerea, i-au inghesuit intre stanci si i-au zdrobit cu bolovani aruncati si cu sageti trase din varful muntilor.

Cu toate ca Tara Romaneasca era un stat tanar, abia inchegat, cu o oaste de tarani inarmati cu arcuri, sulite si topoare, totusi a izbutit sa infranga armata imbracata in zale a nobililor unguri cotropitori.

Victoria de la Posada a adus independenta Tarii Romanesti fata de Ungaria. Basarab si-a luat numele de “mare voievod” sau domn al Tarii Romanesti.

Dupa aceasta victorie, Basarab a organizat si mai bine tara, a stabilit capitala la Campulung-Muscel, oras asezat intr-o pozitie buna de aparare.