Igiena aerului si a respiratiei

Ca si alimentele, aerul trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a fi folositor organismului. Acestea se refera la temperatura, umiditatea si gradul de puritate al aerului. Dupa cum se stie, cavitatea nazala este astfel alcatuita, incat incalzeste, umezeste si curata aerul inspirat. Dar, acest lucru nu este totdeauna indeajuns. De aceea, trebuie sa avem grija ca in incaperi sa existe in permanenta aer proaspat si curat, cu un anumit grad de umiditate si temperatura.

Temperatura cea mai potrivita a erului este intre 18 si 20ºC. O temperatura prea scazuta ne impiedica sa stam imbracati lejer si sa lucram comod. Temperatura prea ridicata favorizeaza transpiratia, care, de asemenea, ne incomodeaza.

Umiditatea potrivita mentine mucoasele respiratorii in bune conditii de functionare. Aerul prea uscat usuca mucoasele, provocand o tuse seaca. Aerul prea umed impiedica evaporarea transpiratiei si eliminarea normala de vapori de apa din plamani.

Deosebit de important pentru respiratie este gradul de puritate al aerului. In mediul industrial, in orasele cu circulatie intensa a masinilor, aerul atmosferic se polueaza, adica se impurifica cu praf, fum si gaze, modificandu-si, in mare masura, compozitia chimica in directia scaderii cantitatii de oxigen si a cresterii dioxidului de carbon, a prafului si gazelor toxice cu efecte daunatoare asupra organismului.

Ramanerea indelungata a multor persoane in incaperile de locuit sau de lucru, fara masuri corespunzatoare de ventilatie (aerisire), modifica, de asemenea, compozitia aerului.

Purificarea si improspatarea aerului se face prin ventilatie, prin masuri de captare si filtrare a prafului in atelierele fabricilor, unde se produce praf industrial. Constructiile moderne dispun de instalatii de conditionare a aerului care il purifica si il mentin la gradul de temperatura si umiditate ceruta.

Ventilatia sau aerisirea obisnuita se practica prin deschiderea geamurilor de la incaperile in care stam. De exemplu, sala de clasa trebuie aerisita in fiecare pauza, mai ales in pauza mare. De asemenea, camera de zi trebuie sa fie aerisita, iar aersirea cea mai rapida se face prin curent, adica lasand larg deschide toate ferestrele si usile incaperilor. Vara e bine sa lasam in permanenta ferestrele deschide sau glisate, atat in camerele unde lucram, cat si in cele in care dormim.

Stergerea cu grija a picioarelor inainte de a intra in incaperi este un mijloc de a impiedica formarea prafului in incaperi. De asemenea, efectuarea curateniei cu aspiratorul de praf sau cu matura umezita si fereastra deschisa sunt mijloace de a mentine un aer curat in incaperi.

Viata in aer curat, mereu improspatat, asigura cantitatea de oxigen necesara arderilor din organism, deci mentinerea si intarirea sanatatii. Ea previne starea de anemie a organismului care favorizeaza oboseala si contractarea diferitelor boli.

Aerul degresat, poluat, lipsit de cantitatea normala de oxigen, respirat timp indelungat, poate cauza imbolnavirea organismului, in general, si a aparatului respirator, in mod special. Astfel, persoanele care traiesc in aer viciat sunt anemice, predispuse la diferite boli de plamani, dintre care foarte periculoasa este tuberculoza pulmonara (produsa de bacilul tuberculozei) si pneumoconiozele (se datoreaza retinerii prafului industrial in peretii alveolelor). Acestea pot aparea, de exemplu, la lucratorii care nu respecta masurile de protectia muncii si inhaleaza praful industrial. Acesta se depune treptat pe peretii alveolelor pulmonare, de unde nu se mai elimina, reducand progresiv capacitatea respiratorie a plamanilor.

Deosebit de daunator este fumatul. Tutunul contine o substanta toxica foarte daunatoare, nicotina. Aceasta, absorbindu-se in organism din fumul de tigara sau de pipa, ataca in special sistemul nervos.

Tabagismul este o intoxicatie cronica cu nicotina in care bolnavul manifesta semne de astenie, are ameteli, tremuraturi, memorie redusa, tulburari de vedere prin lezarea nevului optic. La multi fumatori apar boli de inima si cel mai adesea prezinta un somn agitat si cu vise neplacute.

Odata cu fumul inhalat in plamani, fumatorul introduce, pe langa nicotina, oxid de carbon, acid cianhidric si alte substante, care au un anumit rol in producerea cancerului pulmonar.

Observatiile medicilor arata ca fumatorii fac mai des cancer pulmonar decat nefumatorii, iar media de viata a fumatorilor este mai mica decat a celor care nu fumeaza.