Grupele sanguine - referat

Se stie ca se deosebesc patru grupe sanguine, desemnate de specialisti prin literele O, A, B si AB.

Din punct de vedere al tranfuziei, stabilirea grupului sanguin caruia apartine cel ce primeste si cel ce da sangele prezinta o insemnatate imensa, succesul operatiunii depinzand de aceste cercetari. Dar grupele sanguine prezinta interes si din alte puncte de vedere.

In cazurile de crima, cercetarea petelor de sange pot duce la descoperirea criminalului. Tot astfel si in cazurile de cercetare a paternitatii.

Dupa cercetarile lui Dungern si Hirszfeld, sangele apartinand grupelor A si B nu apar la copil decat atunci cand sangele unuia din generatori apartinea acestei grupe. Prin urmare, daca sangele unui copil prezinta de exemplu caracteristicile grupului A, iar mama sa apartine altui grup, sangele tatalui trebuie neaparat sa fie tot din grupul A. Daca nu gasim la niciunul din generatori sangele din grupul A, inseamna ca tatal nu este cel presupus, ci un altul

Chestiunea va prezinta, desigur, o imensa insemnatate atunci cand legile noastre vor permite cercetarea paternitatii.

Raportul grupelor sanguine intre ele nu este acelasi la diversele popoare. In Europa Centrala si Nordica grupul A este foarte raspandit (se gaseste la peste 40 la suta din locuitori), pe cand la indieni, anamiti si negri, proportia este infima.

In Sudul si Rasaritul Europei predomina sangele apartinand grupului B. Daca la englezi numai 10 la 100 apartin grupului B, la indieni 60 la 100 apartin acestui grup. Grupul O il intalnim mai ales la pieile rosii din America si la indigenii insulelor Filipine (64-77 la 100). Raportul intre frecventa grupelor A si B este desemnat de Hirszfeld ca “raportul biochimic al raselor”.

Exista, de asemenea, raporturi intre diversele stari patologice si grupele sanguine. Indivizii apartinand grupelor O si A sunt mai rezistenti in fata infectiilor decat cei ce apartin grupelor B si AB.